3,228 matches
-
reglementări, hotărâri judecătorești și administrative și standarde de aplicare generală. Perioadă de tranziție 1 ianuarie 1998. Articolul 22 paragraful (3) (1) Termenul libertatea transferului din art. 14 paragraful (1) nu exclude posibilitatea ca o parte contractanta (numită în continuare parte limitativa) să aplice restricții la mișcarea capitalului propriilor investitori, cu condiția ca: ... a) aceste restricții să nu afecteze drepturile acordate prin art. 14 paragraful (1) investitorilor altor părți contractante cu privire la investițiile lor; ... b) aceste restricții nu afectează tranzacțiile curente; și ... c
TRATAT din 17 decembrie 1994 TRATATUL CARTEI ENERGIEI (traducere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146576_a_147905]
-
nu includ aranjamente care constituie, din punct de vedere material, o combinație a unei plăti curente cu o tranzacție de capital, cum ar fi plățile eșalonate și plățile anticipate (avansurile), ceea ce înseamnă a împiedica (obstrucționa) legislația în domeniu a părții limitative. 4. Cu privire la art. 14 paragraful (2) Fără a încălca dispozițiile cerințelor art. 14 și alte obligații internaționale ale sale, România se va strădui să realizeze în perioada de tranziție, convertibilitatea totală a monedei sale naționale, să ia măsurile necesare pentru
TRATAT din 17 decembrie 1994 TRATATUL CARTEI ENERGIEI (traducere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146576_a_147905]
-
să dezvăluie asemenea informații unei persoane care ar putea obține beneficii prin tranzacționarea pe baza acestor informații; ... k) garantarea obținerii unor rezultate financiare pozitive în urma tranzacțiilor efectuate. ... Articolul 77 Se considera practica frauduloasă următoarele fapte, fără ca enumerarea acestora să fie limitativă: a) executarea prioritară a ordinelor de tranzacționare în contul propriu sau în contul persoanelor inițiate față de ordinele competitive anterioare sau concomitente în contul clienților; ... b) efectuarea de tranzacții în situația existenței unor conflicte de interese cu clienții; ... c) tranzacționarea excesivă
REGULAMENT nr. 4 din 3 decembrie 2002 privind pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147017_a_148346]
-
tehnic în vederea atribuirii de către autoritățile contractante a contractelor de achiziție publică prin procedura electronică, stabilind în acest sens cadrul procedural de operare specific." 2. Articolul 5 va avea următorul cuprins: "Art. 5. - Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc, expres și limitativ, autoritățile contractante care urmează să aplice prevederile prezenței ordonanțe, produsele, serviciile și lucrările care urmează să fie achiziționate prin licitație electronică, precum și pragurile valorice până la care se aplică prezenta ordonanță." 3. După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul
ORDONANTA nr. 23 din 30 ianuarie 2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147498_a_148827]
-
web pentru o perioadă de 2 ani de la apariție sau afișare și să le pună la dispoziția C.N.V.M. sau OAR, la cererea acestora. Capitolul 3 Practici frauduloase Articolul 80 Se considera practică frauduloasă următoarele fapte, fără ca enumerarea acestora să fie limitativa: a) furtul valorilor mobiliare/instrumentelor financiare ale clienților și/sau al fondurilor bănești aferente acestora; ... b) împrumutul, gajarea sau constituirea de garanții în numele SSIF prin utilizarea valorilor mobiliare/instrumentelor financiare și a disponibilităților bănești care aparțin clienților sau terților, fără
REGULAMENTUL Nr. 3/2002 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de servicii de investiţii financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147471_a_148800]
-
judecată, în care este inclusă și procedura executării silite, se face prin lege. Prin urmare, reglementarea condițiilor în care hotărârile definitive sunt executorii este o problemă care ține de opțiunea legiuitorului. Cand a considerat necesar, legiuitorul a prevăzut, în mod limitativ, cazurile în care recursul suspenda executarea (art. 300 alin. 1 din Codul de procedură civilă). Curtea constată, în consecință, că este neîntemeiată susținerea potrivit căreia dispozițiile legale criticate ar fi contrare principiului liberului acces la justiție și dreptului la apărare
DECIZIE nr. 303 din 12 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 372, 373, 376 şi 377 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146505_a_147834]
-
cu caracter independent. Profesiile libere menționate la art. 1 din Ordonanță Guvernului nr. 44/1995 se completează cu cele prevăzute la paragraful 76 din Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 290/1954 , date în aplicarea Decretului nr. 153/1954 , enumerarea acestora nefiind limitativa, dar care presupun studii sau pregătire de specialitate adecvate. 2. Pe baza documentelor de autorizare stabilite expres prin lege, cum ar fi: - ordinul ministrului justiției de numire și certificatul care atestă efectuarea înregistrării la curtea de apel în circumscripția în
ORDIN Nr. 761 din 2 aprilie 1996 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind impunerea liber-profesionistilor şi a altor persoane fizice autorizate potrivit legii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115868_a_117197]
-
soluționarea acesteia este de competența Curții. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile art. 144 din Constituție și ale art. 24 din Legea nr. 47/1992 , reține: Articolul 144 din Constituție, reglementind expres și limitativ atribuțiile Curții Constituționale, prevede la lit. c) competența Curții de a hotărî "asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea legilor și ordonanțelor". În același sens este și art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și
DECIZIE Nr. 33*) din 19 aprilie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110121_a_111450]
-
Apel Oradea, exprimindu-și opinia potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, apreciază excepția că întemeiata, considerind că art. 385^9 din Codul de procedură penală "exprimă intenția legiuitorului, care, prin cele 21 de situații, a reglementat strict limitativ cazurile în care se pot declara recursuri în cauzele penale supuse acestei căi ordinare de atac, ceea ce îngrădește posibilitatea instanțelor și dreptul părților de a verifica și, respectiv, de a ataca deciziile instanțelor de apel pe calea recursurilor, sub aspectul
DECIZIE Nr. 116*) din 16 noiembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112364_a_113693]
-
nr. 266 din 2 octombrie 1995, s-a constatat că dispozițiile art. 385^9 din Codul de procedură penală sunt constituționale. În motivarea acestei soluții, s-a reținut, în esență, că art. 385^9 din Codul de procedură penală reglementează limitativ și expres cazurile în care hotărârile judecătorești sunt supuse casării. Recursul, fiind o cale de atac exclusiv de drept, spre deosebire de calea de atac al apelului, este caracterizat de un anumit grad de selectivitate sub aspectul cazurilor în care el poate
DECIZIE Nr. 116*) din 16 noiembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112364_a_113693]
-
aranjamente de corespondent. ... Bancă are dreptul să participe la orice operațiuni economice, financiare și bancare în cadrul unor acorduri, convenții și înțelegeri încheiate de autoritățile române pe plan intern sau extern. Aceste enumerări au fost făcute cu titlul enumerativ și nu limitativ. Capitolul 2 Capital social, acțiuni Articolul 5 Capitalul social al băncii este de 1.500 milioane repartizat în 1.500.000 acțiuni de 100 lei, fiecare acțiune dînd dreptul la un vot. Persoanele fizice și juridice străine care subscriu la
HOTĂRÎRE nr. 679 din 11 iunie 1990 privind aprobarea infiintarii Băncii pentru Mica Industrie şi Libera Iniţiativa - societate pe acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107201_a_108530]
-
individual, respectiv administratorul societății comerciale de expertiză, și fiecare expert contabil sau contabil autorizat. 139. În aplicarea art. 2 alin. (1), art. 6 și 7 din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 , republicată, lucrările ce se pot executa, fără a fi limitative, de către experții contabili în cadrul contractelor de prestări de servicii sunt: a) ținerea sau supravegherea contabilității și întocmirea situațiilor financiare: ... - acordarea asistenței privind organizarea și ținerea contabilității, inclusiv în cazul sistemelor informatice; - elaborarea și punerea în aplicare de: procedee contabile, planul
REGULAMENT din 23 octombrie 1995 (*republicat*) de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111670_a_112999]
-
s-a răspuns la reclamația introdusă în termen, de la expirarea termenului de soluționare a acesteia. ... Articolul 57 Constituie contravenții următoarele fapte, daca nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: a) încălcarea condițiilor prevăzute limitativ în licență sau în autorizație; ... b) practicarea unor tarife din categoria menționată la art. 12 alin. (1) lit. d), neaprobate de autoritățile competente; ... c) furnizarea de servicii de telecomunicații de către un operator independent fără deținerea autorizației prevăzute de prezență lege
LEGEA Nr. 74 din 12 iulie 1996 privind telecomunicatiile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114462_a_115791]
-
Codului de procedură civilă, suspendarea executării unei hotărâri se dispune, în condițiile legii, numai la cererea părții interesate, de către instanță judecătorească competența, uneori chiar cu plata unei cau��iuni, si, cu excepția apelului, ea intervine de drept numai în cazuri restrânse, limitativ prevăzute de lege la recurs (art. 280, 300 și 325). Desigur, procurorul, ca parte în proces, poate, și el, în condițiile legii, cere suspendarea executării unei hotărâri, dar asupra ei se pronunță, de asemenea, instanța competența. Numai în cazul recursului
DECIZIE Nr. 96 din 24 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114574_a_115903]
-
Borșa)-Maramureș etc.); - sate turistice pentru practicarea sportului (Fundata, Șimea, Bran- Brașov, Murighiol, Crișan-Tulcea, 2 Mai (Limanu), Vama Veche- Constanța etc.)<footnote Vezi detalii în Turismul Rural. Actualitate și Perspective, 1999; Agroturismul și Ecoturismul, 2002 footnote>; Această clasificare nu este limitativă și nici exhaustivă, se pot lua în considerație și alte criterii și respectiv sate turistice (balneare, muzeale- ecomuzeu), după cum unele sate pot fi încadrate la mai multe tipuri, ceea ce demonstrează diversitatea posibilităților de organizare, funcționare și specializare a satului turistic
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
și frunte nu plec,/ Spre ură și blestemuri aș vrea să te înduplec.” (M. Eminescu, I, p. 116), condițional (rar): În caz de urgență, se iese pe ușa a doua., concesiv (rar): Împotriva voinței lui, l-au propus pentru premiu., limitativ (referențial): „Străin la vorbă și la port,/Lucești fără de viață.” (M. Eminescu, I, p. 171); • complement corelativ, sociativ: „Cu sfetnici vechi de zile mă-ntâmpinași în cale.” (Idem, p. 91), cumulativ: „În afară de frig, mai e și întuneric.”, de excepție: „Afară de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întinerești” (M. Eminescu, I, p. 123), comparativ: „E mai mult galbenă decât albă”; • circumstanțial, temporal: „ - Încă de mic/ Te cunoșteam pe tine” (M. Eminescu, I, p.175), cauzal: „De grăbit ce era, a plecat fără să mai treacă pe la mine.”, limitativ (referențial): „De glumeț, glumeț era moș Nichifor.” (I. Creangă, p. 99) Prin intermediul relației de dublă dependență, adjectivul dezvoltă funcțiile de atribut circumstanțial: „Numai luna, rea ori bună,/ți se pare-aceeași lună” (L. Blaga, p. 195) și complement predicativ: „Să te
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un sistem similar în planul expresiei; pronumele realizează opoziția de persoană prin forme supletive: eu/tu/el, noi/voi/ei. Observații: În limbajul popular și, de aici, în limbajul poetic, pronumele dezvoltă frecvent sensuri de persoană care depășesc raportarea obiectivă, limitativă, la unul din protagoniștii actului lingvistic. Pronumele de persoana a II-a singular devine, prin dezvoltarea sferei sale semantice, expresie a nedeterminării; se constituie într-o persoană generală: „Ce ți-i scris, în frunte ți-i pus.” (I. Creangă, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de-atunci ca o stea în fântână.” (L. Blaga) Verbele a spumega, a tremura, întrebuințate cu trăsătura semantică + uman, cer circumstanțial de cauză: Eugen spumegă (tremură) de mânie. Verbe precum a excela, a delibera, a se îndoi etc. cer circumstanțiale limitative (de referință) (de relație, în termenii gramaticii curente): Mă îndoiesc că voi găsi înțelegere. Vasile excelează în asemenea gafe. Unele din aceste verbe se pot întrebuința fără circumstanțial, odată cu absolutizarea planului lor semantic pe o anumită coordonată: Așteptarea aceasta durează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unde, împrejur, în jur, unde, undeva, altele, ca termeni intermediari într-o organizare devenind ternară: peste tot, pretutindeni, pe alocuri-nicăieri, deasupra-la mijloc-dedesubt, sus-la mijloc-jos; • adverbe de cauză: de aceea, de asta; • adverbe concesive: totuși, tot, cu toate acestea, oricum; • adverbe limitative: istoricește, calitativ, cantitativ, procentual, în exclusivitate, exclusiv, în general etc. • adverbe condiționale: altfel, altminteri. Observații: Unele adverbe au caracter polisemantic; aceleași adverbe exprimă două sau mai multe coordonate ale situației de comunicare sau se manifestă deopotrivă ca adverb calificativ și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adâncimea ta?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 42), • de loc: „Orizontu-ntunecându-l vin săgeți de pretutindeni.” (M. Eminescu, I, p. 148), „Se întreabă trist izvorul:/ Unde mi-i crăiasa oare?” (Ibidem, p. 122), • condițional: „Am plecat, altfel, cine știe ce mai auzeam.”, • referențial (limitativ): „Procentual e foarte bine, dar...”, • concesiv: „Am cedat, totuși, și rău am făcut.” Adverbele circumstanțiale realizează și funcția de atribut: „Era tatăl său, când fusese în vârsta lui de acum.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 30), „De-așa vremi se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relație sintactică disjunctivă a două propoziții dezvoltând opoziția afirmativ-negativ: „Eu, am n-am clienți acasă, la unsprezece trecute fix mă-ntorc din târg...” (I.L. Caragiale, I, 172) În primele două categorii de enunțuri, concesiva este o concesivă ipotetică. CIRCUMSTANȚIALUL REFERINȚEI (LIMITATIV)TC "CIRCUMSTAN}IALUL REFERIN}EI (LIMITATIV)" În Gramatica Academiei ( inclusiv,noua ediție, din anul 2005), ca și în alte lucrări de gramatică, se folosește pentru această funcție denumirea de circumstanțial de relație. Determină: • verbe (locuțiuni verbale): Nu-și mai făcea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltând opoziția afirmativ-negativ: „Eu, am n-am clienți acasă, la unsprezece trecute fix mă-ntorc din târg...” (I.L. Caragiale, I, 172) În primele două categorii de enunțuri, concesiva este o concesivă ipotetică. CIRCUMSTANȚIALUL REFERINȚEI (LIMITATIV)TC "CIRCUMSTAN}IALUL REFERIN}EI (LIMITATIV)" În Gramatica Academiei ( inclusiv,noua ediție, din anul 2005), ca și în alte lucrări de gramatică, se folosește pentru această funcție denumirea de circumstanțial de relație. Determină: • verbe (locuțiuni verbale): Nu-și mai făcea iluzii în privința caracterului ei.”, • expresii impersonale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
încăpea îndoială că băiatul a găsit pe Națl și că amândoi o așteptau în dosul Sărăriei.” (I. Slavici, Mara, 197) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență identitatea funcțional-sintactică a circumstanțialului limitativ simplu, realizat prin adverbe sau forme verbal-nominale: „Mozart, stilistic, este în general grațios și exuberant, predispune la gravitate.” (G. Călinescu, C.O., 351), „Au fost unanimi în a ferici... pe amicul Mandache de cât noroc a avut și are.” (I.L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la nivelul frazei. În celelalte enunțuri, identitatea circumstanțialului rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență sau al verbului regent; verbul a se îndoi, locuțiunea verbală a sta la îndoială, de exemplu, sunt determinate în mod frecvent de circumstanțiale limitative (referențiale): "Nu te mai îndoi despre asta, cumnată Smărandă, zise mătușa..." (I.Creangă) RELAȚII DE DEPENDENȚĂ MEDIATĂTC "RELA}II DE DEPENDEN}| MEDIAT|" În afara relațiilor sintactice de dependență desfășurate prin implicarea directă a celor doi termeni ai sintagmei: regentul și determinantul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]