2,625 matches
-
de poziție în structura cuvântului. În scrisul românesc nu era o noutate. Lingviști mai severi cu criteriile extra-științifice folosiseră în toată perioada interbelică sau în toată prima jumătate a secolului XX numai litera î: A. Philippide, G. Ivănescu etc. Alți lingviști exceptau numai familia termenului român. În 1916, G. Pascu publica la București, Viena și Leipzig, Sufixele românești, studiu fundamental în acest domeniu, premiat de Academia Română în 1915; litera î era folosită aici deopotrivă în rădăcina și în sufixele din structura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bine fixate, unice pentru toți cei ce o vorbesc” și o scriu. „Ortografia trebuie să fie simplă la români”, - spune A. Scriban în Introducerea la Dicționarul său. La fel se exprimase în, 1929, C. Rădulescu-Motru. La fel susțin toți marii lingviști români și străini (între ei A.Philippide, A. Meillet, E. Coșeriu, R. Lepsius, Alf Lombard). În această ramă și-a căutat îndreptățirea, după 1989, un alt discurs demagogic, pentru propunerea modificărilor normelor de scriere a limbii române stabilite prin ortografia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sine mai mult decât altele capacitatea de a asigura acest caracter: și a și i sunt litere latine; și î și î sunt litere românești pe temeiul alfabetului latin. Așa cum era firesc, Academia Română s-a adresat în anii 1991-1992 deopotrivă lingviștilor români și unor renumiți lingviști străini - romaniști, româniști etc., în legătură cu Proiectul de reformă ortografică. Dar, cum răspunsurile nu au fost cele dorite, au fost tratate cu aceeași aroganță opiniile, și ale unora, și ale celorlalți. „Academia Română - scrie savantul suedez AlfLombard
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
capacitatea de a asigura acest caracter: și a și i sunt litere latine; și î și î sunt litere românești pe temeiul alfabetului latin. Așa cum era firesc, Academia Română s-a adresat în anii 1991-1992 deopotrivă lingviștilor români și unor renumiți lingviști străini - romaniști, româniști etc., în legătură cu Proiectul de reformă ortografică. Dar, cum răspunsurile nu au fost cele dorite, au fost tratate cu aceeași aroganță opiniile, și ale unora, și ale celorlalți. „Academia Română - scrie savantul suedez AlfLombard în articolul Despre folosirea literelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Primii au generalizat folosirea literei î; cei din 1965 au introdus cu tact o rezervă de caracter tradiționalist. Eu personal, votez, în concluzie, pentru statu-quo.” (art. cit., p. 540). Cu argumentele de mai sus și întemeindu-ne pe autoritatea marilor lingviști români și străini, tipărim această Gramatică a limbii române respectând normele unei ortografii raționale. INTRODUCERE ÎN GRAMATICĂtc "INTRODUCERE ~N GRAMATIC|" Limba este un sistem de sisteme care generează, în actul lingvistic, structuri specifice dar interdependente. Numite în mod curent, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cauza în afară: a se teme, a boli, a-i fi dor, a urî, a dori, a dormi etc. • Verbe existențiale; procesul se desfășoară în interiorul subiectului; se disting de verbele de stare, cu care sunt în mod curent grupate de lingviști, prin aceea că „procesul” interpretat verbal nu își are cauza în exterior, ci în interiorul subiectului; trăsătura semantică definitorie - procesualitatea este asigurată la aceste verbe mai ales gramatical - prin categoria gramaticală a timpului: a fi (considerat de T. Cipariu, verb substantiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două" funcții reprezintă același model: complement predicativ: M-a luat drept tine/ drept altcineva. ( p.292) - predicativ suplimentar: Ne-am regăsit alții. (p.301) Termenul științific complement predicativ reflectă, mai mult decât sintagma întrebuințată de G.A. (și de alți lingviști români)45, și decât alte sintagme 46, coexistența în planul semantic al funcției pe care o numește, precum și în planul expresiei, și prin aceasta, în însăși structura și funcționarea enunțului sintactic, a două dimensiuni funcționale, complementare: • de complement semantic obligator
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu se poate schimba: Au suspendat cursele aeriene și, prin urmare, a trebuit să plec cu trenul. Observații: Imposibilitatea sau libertatea doar relativă de schimbare reciprocă a ordinii termenilor determină pe autorii G.A. (II, p. 249) și pe alți lingviști să vorbească de o apropiere a coordonării adversative (la care se include și coordonarea prin conjuncția ci) și concluzive de subordonare. Că aceste relații sintactice rămân în esența lor relații de coordonare o demonstrează absența oricăror constrângeri categoriale pe care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numi așteptare frustrată. Ideea a fost exprimată de G. Ivănescu, într-un pasaj din Cursul de sintaxă predat studenților ieșeni în anul universitar 1947/1948. Luând în atenție negativele judecăților și frazelor categorice și ipotetice, în legătură cu raportul logic de implicare, lingvistul ieșean le identifică pe acestea cu frazele în care există circumstanțiale concesive: ”Goblot (...) n-a arătat că astfel de judecăți și de fraze (=negativele judecăților și frazelor categorice și ipotetice) se identifică cu frazele în care avem așa-numitele propoziții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
secole de istorie, cultură și civilizație, locul cărturarilor de frunte, al artiștilor și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul Ciopraga. În cenaclul studențesc am cunoscut pe mulți dintre viitorii scriitori și m-am bucurat, încă de atunci, de prietenia
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fost, este și va rămâne. CEZAR IVĂNESCU (n. 6 august 1941, Bârlad - d. 24 aprilie 200 8, Bucur ești) A fost un poet, dramaturg, traducător și director de editură. Provenind dintr-o ilustră familie de intelectuali moldavi, nepot al marelui lingvist Gh. Ivănes cu, rudă cu Octav Onicescu, Cezar Ivănescu a dus mai departe blazonul genialității familiei sale. În anul 1968 îi apare vol umul de debut Rod, eveniment editorial de excepție despre c are crit icul Nicolae Manolescu scria: „Când
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mei care au scăpat din Europa ocupată de naziști. Vorbeau limbi diferite: germană, rusă, poloneză, idiș. Eram fascinat de sunete. Totdeauna am manifestat o vădită curiozitate față de secretele privind comunicarea cu familiile lor. Mai târziu am studiat multe limbi, ajungând lingvist structuralist, nu însă poliglot, ca fiica și fiul meu. Desigur, există și alte genuri de limbaj, dincolo de lingvistica omului. Limbajul balenelor și al delfinilor, ciripitul păsărilor, mieunatul și torsul pisicilor, mârâitul și lătratul câinilor. Sunt pe deplin conștient. Pentru mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
treacă dincolo de sfera lingvistică"(t. n., RN, după E. Coșeriu, Linguistica del testo. Introduzione a una ermeneutica del senso, La nuovo Italiana Scientifica, Roma, 1997, pp. 182-183). De la această viziune integratoare își revendică deschis filiația Jean-Michel Adam, așa cum prea puțini lingviști francezi o fac, atunci cînd își propune conturarea propriei lingvistici textuale, recunoscînd că aceasta nu este o gramatică transfrastică, ci trebuie să constituie o teorie a producerii co(n)textuale a sensului și să fie fondată pe analiza de texte
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unei unități inferioare textului (propoziție/frază) calitatea narativității, descriptivului etc., ci numai prin raportare la globalitatea configurării textuale, întrucît lipsesc mărcile textuale specifice care generează un sens și-i atribuie o funcție. Pentru cine are curiozitatea de a urmări ideile lingvistului francez, devine evident faptul că va găsi elemente de convergență și rafinări, ce atribuie unitate temelor tratate, dar va descoperi și trasee noi spre zone neabordate anterior. Dacă primele sale cercetări pleacă dinspre literatură spre lingvistică, în studiile sale mai
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Astfel, demersul complex al traducătoarei Corina Iftimia nu poate decît să faciliteze accesul la teoriile autorului, confirmîndu-le aplicabilitatea, cel puțin în privința universalității normelor textualității, garante ale transferului translingvistic al sensului. Rodica Nagy În memoria lui Denis SLATKA CUVÎNT ÎNAINTE Numeroși lingviști au criticat cantonarea propriei lor discipline în limitele frazei. La colocviul interdisciplinar despre stil din 1960, la universitatea din Indiana, care reunea lingviști, antropologi, psihologi și critici literari, R. Jakobson a denunțat răspicat această limitare abuzivă: Insistența cu care poetica
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textualității, garante ale transferului translingvistic al sensului. Rodica Nagy În memoria lui Denis SLATKA CUVÎNT ÎNAINTE Numeroși lingviști au criticat cantonarea propriei lor discipline în limitele frazei. La colocviul interdisciplinar despre stil din 1960, la universitatea din Indiana, care reunea lingviști, antropologi, psihologi și critici literari, R. Jakobson a denunțat răspicat această limitare abuzivă: Insistența cu care poetica este ținută la distanță de lingvistică nu se justifică decît atunci cînd domeniul lingvisticii este restrîns, de pildă atunci cînd unii lingviști văd
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
reunea lingviști, antropologi, psihologi și critici literari, R. Jakobson a denunțat răspicat această limitare abuzivă: Insistența cu care poetica este ținută la distanță de lingvistică nu se justifică decît atunci cînd domeniul lingvisticii este restrîns, de pildă atunci cînd unii lingviști văd în frază cea mai înaltă construcție analizabilă, sau cînd sfera lingvisticii este limitată numai la gramatică sau la problemele nesemantice de formă externă [...]. (1963: 212-213) R. Jakobson ținea destul de mult la această idee și la programul de lucru pe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Probleme de literatură și estetică, trad. Nicolae Iliescu, Univers, București, 1982: 81) În cîmpul sociolingvisticii, în aceeași perioadă, constatarea lui W. Labov este identică și pune în discuție cadrul metodologic al analizei discursului al lui Z.S. Harris: Pînă-n prezent, lingviștii [...] au rămas în esență la limitele frazei. Căci analiza discursului, fără a fi în sine un domeniu virgin, el este totuși așa din punct de vedere tehnic, în sensul că nici una din părțile ei fundamentale n-a fost încă serios
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lucrarea bine cunoscută a lui Hariss, Discourse Analysis Reprints (1963), dar obiectul ei real, rearanjările structurale la nivelul frazei, o face străină de problemele care ne interesează aici. De fapt, acesta ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru lingviști chiar dacă mulți dintre ei încep să se consacre acestei probleme, principalele progrese venind de la sociologi. (Labov 1978: 223-224) Ca să mai luăm încă un exemplu lingvistic, C. Fuchs (1985:20) deplîngea, acum douăzeci de ani, faptul că majoritatea studiilor asupra ambiguității
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
poate spune că obiectul de studiu, metoda de utilizat sînt deja clar definite. Există tentative interesante, însă ele dovedesc dificultatea de a ieși din categoriile utilizate pentru analiza limbajului obișnuit" (2000, vol. II: 30). H. Meschsonnic este unul dintre rarii lingviști care vorbesc despre cea de a treia dimensiune a semnificației pentru a-și înscrie poetica în rîndul "translingvisticii operelor" (1997: 323-324): Pornind de la Benveniste, putem distinge mai ușor opoziția și interacțiunea între scriitură și literatură. Căci scriitura este mai aproape de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în notele de lucru scrise între 1959-1960 și publicate în 1976, la un an după moartea sa, sub titlul Le problème du texte 6. Apropiat de nota manuscrisă a lui Saussure, de tezele lui Humboldt și de observațiile lui Benveniste, lingvistul rus scrie: "A învăța să vorbești înseamnă a învăța să structurezi enunțuri (căci noi vorbim în enunțuri și nu în propoziții izolate și, desigur, cu atît mai puțin în cuvinte izolate)" (1984: 285). Pentru Bahtin, "în limitele unuia și aceluiași
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
reînnoire de o amploare mai mare sau mai mică a genurilor vorbirii. (1984: 271) Bahtin a dezvoltat astfel un proiect care corespunde în parte golului lăsat de întreruperea prematură a operei lui Benveniste. Lucrările Cercului lui Bahtin demonstrează pertinența proiectului lingvistului francez și propun ca analiza textuală a discursurilor să fie așezată sub acest dublu patronaj. Referințe și lecturi recomandate Despre " Nota" lui Saussure - Jean-Michel ADAM: "Discours et interdisciplinarité. Benveniste lecteur de Saussure", Cahiers Ferdinand de Saussure 54, Genève, Droz, 2001
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
eu numesc unități textuale. (2003: 23-24) În momentul în care vom desemna asamblări mai mult sau mai puțin complexe de enunțuri care intră în compoziția textuală, vom vedea avantajele conceptului de perioadă. Originea sa retorică nu-i stingherește deloc pe lingviștii specialiști în oralitate care au propus, așa cum vom vedea în capitolul 5, o redefinire a perioadei în folosul lor. Reactivarea acestui concept retorico-gramatical în lingvistica textului scris este o ocazie de a sublinia legăturile dintre disciplinele vechi ale textelor și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lui F. Daneš și J. Firbas care prelungesc, în anii 1960, lucrările lui V. Mathesius, directorul Cercului încă de la înființarea lui, în octombrie 1926). Această teorie revine asupra vechii probleme a ordinii cuvintelor în frază, problemă pusă, de exemplu, de către lingvistul danez A. Blinkenberg (1928 și 1933) și, înaintea lui, de către H. Weil (1879). O parte a unui grup nominal sau verbal, sau a unei fraze, poate avea independent de decupajul în constituenți sintactici o valoare de temă6 sau de remă7
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
istoricitate, de materialitate și de dimensiune critică sînt comune celor două demersuri. (Cossutta 2004: 195) Rezumatul domeniilor de stabilire a textului Cele patru perspective confirmă faptul notat de Almuth Grésillon în privința geneticii textuale și a ceea ce ea numește construirea "prototextului": "Lingvistul, în loc să dispună de date care așteaptă să fie interpretate, are nevoie ca mai întîi să-și construiască obiectul" (1985: 185). Ce trebuie reținut la sfârșitul celor două capitole introductive • Categoriile și unitățile de analiză textuală diferă de cele ale gramaticii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]