3,340 matches
-
vorba mai degrabă de o perspectivă mesianică asupra istoriei și de un gest interpretativ specific, acela de a sesiza posibilitățile fenomenelor pe care le deschide memoria colectivă. Poate fi sesizat un astfel de gest în cazul flaneurului și al „științei locuirii“ (Wissen vom Wohnen) care îl carac terizează? Răspunsul vine prin asimilarea acestei științe cu gestul mesianic al memoriei. A locui înseamnă pentru flaneur a privi lumea urbană nu în ceea ce constituie „datul“ ei nemijlocit, ci în posibilitățile deschise de memoria
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe care o întreprinde flaneurul, repeti tivitatea este menită a „transforma“ trăirea (Erlebnis) în experiență (Erfahrung). Nu șocul întâlnirii inițiale este cel care dez văluie taina unui anumit loc, ci înscrierea sa „în durata“ memoriei colective și, în același timp, „locuirea“ sa ca labirint al copilăriei. Reluarea traseelor urbane nu are pentru flaneur sensul unei repetitivități oarbe (care ar fi de ordin, mai degrabă, tehnic), ci pe cel al dobândirii familiarității prin sesizarea urmelor lăsate de trecutul care își revendică amintirea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Lesbarkeit der Großstadt nach den Regeln einer anderen, allegorischen Lektüre, die er selber als allegorische Figur zu entwerfen hat“. Exercițiul său de cunoaștere corespunde pentru Raulet, în acest fel, literaturii sociologice a lui Kracauer. Tocmai marginalizarea experienței între formele de locuire ale marelui oraș face ca aceasta să fie reactualizată cu forță prin personaje (detectivul, flaneurul) care ies din logica sa pur tehnică. Marginalul este, în aceste locuri ale modernității extreme, sursa privirii care dislocă formulele împietrite ale străzii, ale mărfurilor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în care flaneurul este un sacerdot, iar flanatul un ritual. Din toate întâlnirile urbane ale lui Benjamin, cea cu Parisul este decisivă: aici învață autorul german nu numai tehnica de a se pierde pe străzile sinuoase, ci și „fidelitatea“ în locuirea unui cartier. În Berlin, cartierul este o vecinătate funcțională (Bessergestellten), dar tocmai prin acest fapt, prin oglindirea în alteritatea lui pariziană, își dezvăluie potențialitățile magice. Franz Hessel, cu „celebrarea“ berlineză a timpului petrecut împreună cu Benja min în Paris, este ultimul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
parte, și descrierea „mizei“ acesteia ca stabilire a unei relații între „chipul“ și „caracterul“ unei metropole, pe de alta, permit acum regăsirea celor trei momente despre care am vorbit mai sus: cel epistemologic, cel teologic și, în fine, cel politic. Locuirea unui oraș presupune această triplă raportare la formele sale concrete, la obiectele, dar și la textele care îl compun. Autobiografia este, în acest sens, opera unui profet. Caracterul istoric al lumii urbane permite revelarea succesivă a celor trei dimensiuni amintite
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în interior unde este reinvestit estetic pe baza unui metabolism artificial, specific decadent conduce la ceea ce Séverine Jouve numește "case introvertite". "Decadența propune case introvertite, locuințe unde singură amenajarea interioară pare a se impune. Nu găsim o descriere exterioară a locuirii"562. Se poate vorbi astfel, de un sistem complex de corespondențe, de procedee de transfer, de efecte de rezonanță care transformă casa estetului decadent într-o instalație corespunzătoare propriei sale sensibilități, într-o mise en scene. Interiorul nu reprezintă decât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să pornească de la proiecția ipsatorie pe care o configurează propria sa locuință. Felul în care scriitorii și artiștii își decorează apartamentele devine semnificativ și constituie un element definitoriu al esteticii cameristicii decadente, al sensului pe care acești esteți îl dau locuirii în acord cu o recuperare a simbolului ca semn definitoriu al acestei lumi. Inventarul caselor de esteți este prodigios: apartamentul lui Guy de Maupassant, locuințele lui Jean Lorrain interiorul unei camere fiind descris minuțios în povestirea fantastică Ophelius -, cele câteva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Edmond de Goncourt, Les Pas effaces (1923) etc. Edmond de Goncourt realizează o reproiectare a personalității sale într-un "roman", Casa unui artist (1881), pe cât de straniu, pe atât de elocvent cu privire la sensul pe care acești esteți îl dau locuirii. În absența unei intrigi, romanul se transformă într-un inventar estetic, o sistematică trecere în revistă a fiecărei camere cu tot ce conține aceasta, fiecare "cameră" deschizând un alt capitol de roman à tiroirs: Vestibul, Salle à manger, Petit salon
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expresionistă de Lucian Blaga, însă niciodată speculat din prisma unei sensibilități decadente, poate și pentru faptul că întreaga construcție asociată unui monument real, de o mare frumusețe, mânăstirea Argeșului, are o utilitate publică, religioasă și nu reprezintă o construcție destinată locuirii. Relevant pentru universul decadent este acest complex habitațional prin care se realizează un transfer de personalitate, de substanță, între locuitor și locuință. Este ceea ce constată și Walter Pater pe filiera "filozofiei" spiritiste a lui Swedenborg, în capitolul " Două case curioase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
destinație, casă-muzeu, presupune, de fapt, o sinteză între biografia epurată de orice reziduu anecdotic și estetica revelată nu doar de tablouri, ci și de modalitatea expunerii lor într-un ansamblu atent orchestrat în ceea ce privește efectele vizuale. Rodolphe Rapetti subliniază semnificația acestei locuiri spectrale, acela de a organiza asemeni esteților decadenți casa precum o scenă de teatru, unde tablourile îndeplinesc rolul personajelor, iar regizorul rămâne întotdeauna discret în spatele cortinei. "Prin urmare, Moreau a trăit mulți ani în edificiul comemorării sale postume și în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
elevul său Mihăilescu și corectat de el însuși"579, copie instalată în salon. În Biografia mea, criticul de artă se erijează asemeni fraților Goncourt într-un ghid avizat al propriei locuințe, introducând un vizitator virtual în intimitatea unui spațiu unde locuirea păstrează o ambiguitate delectabilă de efect muzeal. Nicolae Petrașcu relevă toate particularitățile unui estet care a urmărit cu atenție fiecare detaliu, selecția și dispunerea obiectelor în funcție de spațiul destinat în vederea unei armonizări care să-i reflecte gusturile artistice, dar și emoțiile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a asimilării unei realități diferite, a unui spațiu inițiatic, asimilare la care contribuie și îndepărtarea oricărui obiect domestic. Nu există nimic pe care să te poți așeza, orice punct de sprijin este retras vizitatorului. Atelierul-sanctuar nu este un spațiu destinat locuirii sau odihnei. Podeaua atelierului este acoperită de un mozaic alb și, ca și în vila Storck, există aici un bazin și o fântână aflate lângă perete, la intrarea dinspre studio, și în fața cărora, pe un soclu înalt, tronează un bronz
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
locuinței sau de decorațiunile interioare, este recuperabilă o relație aproape simbiotică între interiorul acesteia și interioritatea locatarilor. Artiștii de reflex simbolisto-decadent construiesc sau amenajează adesea spațiul interior în măsură să pună în acord laicul intimității cu o formă superioară de locuire, prin delegație sacerdotală, ca oficianți ai cultului artei. Simbolurile, emblemele, alegoriile etc. constituie mărci ale consacrării unui spațiu privilegiat, ele reflectă, în parte, engrama spirituală a artistului, identitatea sa artistică și devoțiunea sa. Pentru casa Storck, centrul de greutate îl
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
națională, BNP se prezintă azi ca o alternativă tot mai puternică pe plan local, câștigând un număr tot mai mare de mandate în consiliile locale, făcând apel la temerile și insatisfacțiile legate de imigrare, dezvoltarea urbană și condițiile precare de locuire și de angajare (Borisyuk et al. 2007; Bowyer 2008). BNP și alte partide mici au reușit să influențeze sistemul de partide britanic, forțând partidele clasice, consolidate să-și adapteze strategiile electorale și au produs astfel mutații considerabile în felul în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cronologic - 1864-1938. Alegerea limitei inferioare, legată de legislația de organizare comunală adoptată în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, nu convinge pe deplin, domnul Alin Popa nereușind să explice suficient cum o lege produce efecte, modificând spațiul geografic și modificând mediul de locuire. În cazul limitei superioare se trimite formal la o nou) măsură administrativă, din timpul regimului Carol II, centrată pe Bacău, oraș care decade de la statutul de municipiu, dobândit ca urmare a legii țărăniste din 1929, la cel de comună urbană
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de autoadministrare - și a dreptului acestora de proprietate asupra bunurilor imobiliare. Plecând de la acest fundament, preconizăm să reliefăm compoziția etnică și evoluția demografică a orașului, sectoarele economice predilecte de dezvoltare, harta etnică a acestora, procesul de modernizare citadină, mediul de locuire, evoluția suprafeței intravilane și zonele principale ale expansiunii urbane, dar și viața cotidiană a locuitorilor. Orizontul istoriografic de la care am demarat cercetările este unul relativ modest. Pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra evoluției orașului în intervalul istoric
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1943). Creșterea numărului de locuitori, repartizarea acestora după criteriile apartenenței etnice, religioase, sau de neam, știința de carte etc. sunt câteva din elementele ce trasează direcțiile principale ale cercetării noastre pe tărâm demografic. Cel de-al doilea capitol, Mediul de locuire, urmărește să prezinte, plecând de la relația de interdependență dintre om și spațiu, modul în care băcăuanul a știut să creeze propriul habitat urban. Am căutat să evidențiem procesul de extindere a suprafeței orașului, zonele predilecte în care se cantonează diferitele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
făcut mai mult rău decât toți dușmanii externi laolaltă”. Coordonatele topografice ale mediului urban din Moldova stau sub semnul unei stereotipii generative cât se poate de evidentă. Aproape toate orașele moldovenești își trag seva începuturilor din fostele vetre medievale de locuire amplasate în imediata apropiere a unor cursuri de apă, la intersecția sau de-a lungul unor drumuri comerciale de importanță continentală. În general, acestea legau marile orașe din Nordul Europei sau pe cele din Transilvania - în special orașul Brașov - cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
România se ridica la cifra de 3.651.039 de locuitori - 20,21% din totalul de 18.057.028 al mediilor întrunite. Luând în considerare faptul că 17,50% din totalul orășenilor locuiau în București, putem afirma că gradul de locuire în mediile urbane românești s-a menținut la cote scăzute și în perioada interbelică. Din cele nou) provincii ale României Mari, după criteriul numărului total al locuitorilor din mediul urban, Moldova ocupa locul al doilea, cu un număr de 592
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Dorohoi și Focșani). În ceea ce privește configurația etnică a orașelor din Moldova, analiza datelor oferite de cel de-al doilea volum al recensământului din 1930, permite cristalizarea unor concluzii, ce vor creiona o anumită specificitate locală. La nivelul întregii țări, gradul de locuire a orașelor de către etnicii români era de 58,6% (2.138.917 din totalul de 3.651.039). Aceștia sunt urmați de evrei, cu un procent de 13,6% și de unguri, cu 11,1%. Ponderea pe care românii o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
covârșitoare. De altfel, încă din primul deceniu al secolului al XX-lea, etnicii români și-au impus supremația și în orașele din zona de nord a Moldovei, după cum ne arată și datele din tabelul de mai jos: II. Mediul de locuire Prin specificul ei, istoria organismelor urbane este o istorie a cazurilor particulare. Cu alte cuvinte, evoluția fiecărui oraș este marcată de anumite specificități în ceea ce privește suprafața ocupată, arhitectura, zonele predilecte de dezvoltare, instituțiile ce se impun în spațiul public, sectoarele economice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și tragică „luptă de clasă”. CAPITOLUL IV Scurte note de istorie contemporană. Comuna Alexandru Vlahuță Comuna Alexandru Vlahuță ființează cu acest nume din anul 1956, când și-a schimbat numele din Pătrășcani. Pe aceste locuri s-au găsit urme de locuire din cele mai vechi timpuri. În excepționala lucrare „Statornicie, continuitate. Repertoriul arheologic al județului Vaslui”, regretatul profesor Ghenuță Coman a consemnat numeroase descoperiri ce au fost realizate pe teritoriul acestei comune. Astfel, la Alexandru Vlahuță (fost Pleșești) au fost găsite
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai vechi timpuri. În excepționala lucrare „Statornicie, continuitate. Repertoriul arheologic al județului Vaslui”, regretatul profesor Ghenuță Coman a consemnat numeroase descoperiri ce au fost realizate pe teritoriul acestei comune. Astfel, la Alexandru Vlahuță (fost Pleșești) au fost găsite resturi de locuire din mai multe perioade istorice aparținând culturilor: Precucuteni, Cucuteni, Noua, Hallstattul timpuriu. Tot pe acest spațiu au mai fost scoase la iveală și fragmente ceramice ce aparțin secolelor VIII-IX și X-XI. În jurul școlii din Ibănești s-a descoperit o așezare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
scoase la iveală și fragmente ceramice ce aparțin secolelor VIII-IX și X-XI. În jurul școlii din Ibănești s-a descoperit o așezare de tip „Noua”, iar la marginea vestică a satului, la confluența a două pârâiașe, s au descoperit resturi de locuire din perioada „La Tene II”, dar și din secolele IV-XIII d.H. Ghenuță Coman mai nota că la circa 2,5 km. de sat, la obârșia pârâului Ibănești, în locul numit „La meri” (Valea Merilor) s-a descoperit o așezare umană corespunzătoare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la un declin În creditare. Aceasta, la rândul ei, poate duce la reducerea consumului de uz casnic, precum și la reducerea investițiilor corporatiste și producției. Cunoașterea cauzelor crizelor și a efectelor directe și indirecte ale diferitelor sisteme de finanțare asupra pieței locuirii și economiei naționale este importantă pentru a lua deciziile cele mai indicate privind evoluția finanțării, În acord cu condițiile economice specifice sectorului locativ, precum și pe costurile potențiale de suportat. Recomandate sunt creditele pe termen lung, acordate pe 5 sau mai
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]