18,160 matches
-
un seminar că acesta nu face decât să repete Das Heilige (1917) a lui Rudolf Otto, autor pe care îl citase de mai multe ori în cursul de filozofia religiei din 1924-1925. C-tin Rădulescu-Motru vede în cursul de istoria logicii din 1929-1930 o causerie pe baza ideilor lui Clemens Baeumker, profesor de metafizică și conducător al doctoratului lui Nae la Universitatea din München. Suspiciune facilă. De altfel, cu ocazia polemicii în care îi contestase titlul de doctor, acesta afirmase că
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Vianu îi contestă orice originalitate, considerându-l un reprezentant al lui Spengler și al „încă vreo câțiva nemți actuali“, pe care i-ar fi folosit fără să-i numească. După moartea lui Spengler, Mihail Sebastian descoperă că întregul curs de logica colectivelor din anul 1934 1935 e luat din Jahre der Entscheidung (1933). Chiar și în privința publicisticii politice fusese acuzat de Nicolae Iorga, care deplângând lipsa de idei din presa românească, l-a inclus - fără să-l numească - printre cei câțiva
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vechi studenți și prieteni purcede la editarea celor unsprezece cursuri litografiate și a stenogramelor care s-au mai păstrat. Întreprinderea a fost însă oprită, după numai patru volume, la cererea mareșalului Antonescu. În introducerea primului volum, cuprinzând cursul de istoria logicii din anul universitar 1929- 1930, Mircea Vulcănescu și Constantin Noica recunoșteau că tipărirea cursurilor rostite e o trădare a intențiilor lui Nae Ionescu. Ea se justifică doar prin caracterul ei postum: salvarea din „opera vie“ a ceea ce se mai poate
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în acei ani, și care aborda chestiuni dintre cele mai delicate, ignoră cu totul acuzațiile de împrumut nemărturisit, ceea ce arată că, la acea vreme, ele nu meritau mai multe explicații decât fuseseră deja oferite în Roza vânturilor și în Istoria logicii. Ediția operelor lui Nae Ionescu a avut surprinzător de puține recenzii. După publicarea primului volum, C-tin Rădulescu-Motru (care refuzase propunerea de a prezida comitetul de editare) a ținut să arate cu degetul influența pe care unele dintre propriile sale
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nae Ionescu a avut surprinzător de puține recenzii. După publicarea primului volum, C-tin Rădulescu-Motru (care refuzase propunerea de a prezida comitetul de editare) a ținut să arate cu degetul influența pe care unele dintre propriile sale idei în domeniul logicii au avut-o asupra elevului și asistentului său. Editorii au recunoscut că înrâurirea sa este „incontestabilă“ și că Nae Ionescu nu a tăgăduit-o niciodată, nici chiar în toiul polemicilor. Chestiunea a fost astfel tranșată fără alte urmări. O recenzie
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
talentului și activității sale filozofice. El își propune așadar să discute pe îndelete volumele seriei de opere în numerele succesive ale „revistei noastre“. Între altele, Popa citează opinia lui Nae Ionescu despre originalitate din prelegerea introductivă a cursului de istoria logicii: a filozofa nu înseamnă a căuta originalitatea, ci a face un efort propriu de gândire, a avea o atitudine personală în fața lumii și a vieții. Deci autenticitate, nu originalitate. Nae Ionescu nu este „un vânător de originalitate cu orice preț
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mulțumit cu atât, ci i-au pus în cârcă ideile celor mai neașteptați autori, precum Bertrand Russel și „idealistul englez“ F.C.S. Schiller. Un fost student al său, convertit la materialism dialectic, i-a contestat lipsa de originalitate chiar și în logică. Astfel, teoriile sale s-ar fi construit ca un simplu comentariu la teoria simbolurilor a lui Hermann von Helmholtz, și asta în ciuda faptului că neokantianismul a fost pentru Nae Ionescu un permanent cal de bătaie. Neideologic, s-a sugerat că
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Astfel, teoriile sale s-ar fi construit ca un simplu comentariu la teoria simbolurilor a lui Hermann von Helmholtz, și asta în ciuda faptului că neokantianismul a fost pentru Nae Ionescu un permanent cal de bătaie. Neideologic, s-a sugerat că logica sa a colectivelor se inspiră din noțiunea de colectiv a lui Richard von Mises (Wahrscheinlichkeit, Statistik und Wahrheit, 1928). Criticii marxiști au împins ridicolul până la identificarea unor „împrumuturi“ din Heraclit, Platon, Aristotel sau din Biblie. Iar jocul gratuit al potrivirilor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
public a stimulat ambiția altor participanți la dezbatere de a adăuga noi nume listei de autori plagiați. Un amator de sinteze grăbite, dar sincer partizane, a detectat umbrele lui Emile Durkheim și Carl Schmitt în unele fraze din cursul de logica colectivelor ținut în anul universitar 1934-1935, precum și în prelungirea lui din lagărul de la Miercurea Ciuc (1938). Mariana Șora îl descoperă pe Karl Popper, mai precis „critica raționamentului inductiv“ pe care acesta o făcuse în 1934 (în The Logic of Scientific Discovery
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Miercurea Ciuc (1938). Mariana Șora îl descoperă pe Karl Popper, mai precis „critica raționamentului inductiv“ pe care acesta o făcuse în 1934 (în The Logic of Scientific Discovery), întocmai așa cum le-o prezentase Nae Ionescu într-un curs - probabil cursul de logică generală din anul universitar 1934-1935 sau cel, nestenografiat, din anul 1935-1936 -, cu tot cu exemplul cu lebedele (albe și negre). Numai că Profesorul prezentase această critică deja în prelegerile din anii ’20, litografiate în epocă. Avem de-a face - aici ca și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
iubirii (1919) el scrie - în sintonie cu Max Scheler - că psihologia contemporană concordă cu ideea lui Augustin după care dobândirea cunoașterii depinde de adoptarea unei atitudini simpatetice (precum iubirea) față de obiectul de cunoscut. În decembrie 1924, în cursul de istoria logicii, referindu-se la psihologismul logic al stoicilor și la „psihologia rațională“, spune că aceștia „nu fac psihologie ca noi, cu metodele noastre“. Ce poate însemna aceasta, dacă nu faptul că „noi“ facem psihologie bazându-ne pe sentiment? Exemplele pot fi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și simbolism. 3. Cele patru teme nu sunt abordate din perspectiva teologiei mistice și a fenomenologiei actului mistic precum la Underhill, ci în mod explicit filozofic, cu instrumentele și limbajul metafizicii. 4. Discursul lui Nae Ionescu își are propria lui logică și consistență internă. 5. Pozițiile sale filozofice sunt diferite de cele ale lui Underhill, față de care se situează cel mai adesea polemic. 6. În timp ce demersul lui Nae Ionescu e deductiv, fiind redus la un arbore logic cu cât mai puțin
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cu acesta sunt „complicate“. În realitate, complicate nu sunt raporturile celor doi, ci numai filiațiile „plagiatului“ pe care Marta Petreu îl scrie în cartea mâniei sale. Filiații care nu îi ies la socoteală nici după cele mai îndrăznețe contorsiuni de logică și interpretare. Trebuie să recunoaștem însă că efortul ei este remarcabil, atât prin cantitate, cât și prin resursele de virtuozitate persuasivă puse în joc. Sursele sunt cele care nu au prea ajutat-o. Un autor cu o mai largă cultură
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
când mă gândesc la lucrurile pe care vi le-am spus, că este, mai ales, nevoie de anumite precizări de puncte de vedere, din când în când.“ În continuare, el aduce noi lămuriri asupra celor două atitudini metafizice - mistică și logică - la care se referise anterior, pentru ca, de la prelegerea următoare, să se ocupe exclusiv de mistică. Marta Petreu interpretează fraza de început a acestei prelegeri ca fiind o încercare de a-și amăgi studenții că ceea ce urmează e propria-i creație
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fi puse în evidență cu relativă ușurință. Dar faptul că a folosit în cursul său câteva idei din sinteza lui Underhill implică numaidecât că toate paralelismele cu această carte sunt împrumuturi sau plagiat? Ar trebui să fim certați rău cu logica sau cu Nae Ionescu pentru a trage o asemenea concluzie. Această ipoteză asupra „laboratorului“ cursului atinge și dimensiunea psihologică a creației. E adevărat că Nae Ionescu preia creativ cele câteva idei și le transpune într-un context ideatic diferit de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Marta Petreu nu are acces la înțelesul unor fraze atât de simple. De unde se poate deduce că e vorba de rea credință și de încercarea, plină de mânie, de a-l „înfunda“ pe acuzat prin orice mijloace. Dar, așa cum spuneam, logica ei are și momente mistice. Ea afirmă că ordinea problemelor la Nae Ionescu „n-o urmează riguros“ pe cea din manualul lui Underhill nu pentru că cel dintâi ar fi avut o „presupusă originalitate“, ci pentru că, ținându-și prelegerile fără un
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
românești. Acesta s-a ostenit nu doar să extragă din cursul de metafizică toate cuvintele sau propozițiile în care i s-a părut că Nae Ionescu își relevă contribuția personală în metafizică, ci și să respingă - printr-o ridicolă demonstrație „logică“ - afirmația acestuia asupra apartenenței unei idei celui care o asimilează și o trăiește. Astfel lămurite, revelațiile Martei Petreu ne îndreptățesc să luăm termenul apocálypsis în înțelesul său figurat - care i-a devenit de fapt sens prim. Titlul pe care l-
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
acordare între mine și existență.“ E una dintre primele formulări clare ale primatului autenticității asupra originalității. Astfel, după ce va vorbi prin 1921-1922 despre Logische Untersuchungen ca despre o carte epocală, Nae Ionescu nu va ezita să recunoască, în cursul de logică din 1927-1928, că metoda pe care o întrebuințează în acel an e înrudită cu fenomenologia lui Husserl. Totuși, el recomandă foarte rar cărți, și acest lucru îl repetă studenților săi, iar atunci când o face e vorba doar de autori esențiali
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
bănui un truc ieftin, dar compararea cursului cu respectivul articol îi dă dreptate lui Nae Ionescu. Pentru el, atunci când trec dintr-o gândire în alta, ideile își schimbă valoarea și sensul. În același an universitar, în cursul de istorie a logicii, va expune felul în care cărțile influențează gândirea cititorului: „Fiecare înțelege dintr-o carte ceea ce-i convine lui. Nu este deloc exact că noi învățăm din cărți, că noi, adică, ascultăm ce spune altul și învățăm de la el ceea ce crede
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
convingem întotdeauna de ceea ce avem noi în minte. Un lucru pe care nu-l avem în minte sau pe care suntem incapabili să-l trăim nu putem să-l învățăm niciodată.“ Ideea va fi dezvoltată în cursul de istorie a logicii din anul universitar 1929-1930: „Eu spuneam și altădată că niciodată nu înțelegem un lucru spus cum este el; ci întotdeauna vedem, în lucrurile pe care le auzim sau privim, numai ceea ce vrem sau suntem noi în stare să vedem. Adică
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
față de părțile care au intrat în componența lui, după cum înclinau să creadă elevii și apropiații săi; 2. dacă într-adevăr și-a devansat contemporanii români prin sincronism cu gândirea europeană, ba chiar prin anticiparea unor importante curente - precum existențialismul și logica intuiționistă -, așa cum au susținut discipolii săi. Nu e desigur un program revoluționar. Sunt lucruri pe care buna tradiție a cercetării filologice le-a practicat și verificat îndelung. Distorsiunile la care a dus discuția asupra surselor lui Nae Ionescu obliga însă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
trebuie demonstrat ceva mai mult decât paralelismul unor texte. Și anume lipsa de valoare filozofică și de importanță culturală a gândirii sale. Faptul că nimeni nu a trecut încă dincolo de izvoare, inspirații, împrumuturi și eventuale plagiate nu înseamnă, în ordinea logicii desigur, că nu se poate trece. În ordinea filozofiei însă credem că ceea ce nu a fost demonstrat până acum nu a putut fi demonstrat, și nu a putut fi demonstrat pentru că nu poate fi. Singurul lucru pe care îl pot
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
aproape toate ți se împotrivesc? Nu știu... nu știu ... Singurul lucru de care sunt absolut sigură este că nimeni, nimeni nu m-a iubit așa cum ai făcut-o tu. O iubire dusă dincolo orice limită a trăirilor omenești, sfidând orice logică. Dacă în dragoste se poate vorbi de logică... Așa cum nu se poate vorbi nici de regrete. Într-o iubire adevărată nu poți avea regrete. Dacă ele există înseamnă că a fost orice altceva, dar nu iubire. Mi-aș fi dorit
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
știu ... Singurul lucru de care sunt absolut sigură este că nimeni, nimeni nu m-a iubit așa cum ai făcut-o tu. O iubire dusă dincolo orice limită a trăirilor omenești, sfidând orice logică. Dacă în dragoste se poate vorbi de logică... Așa cum nu se poate vorbi nici de regrete. Într-o iubire adevărată nu poți avea regrete. Dacă ele există înseamnă că a fost orice altceva, dar nu iubire. Mi-aș fi dorit ca tu să nu fi suferit atât de
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
croi drum spre bărbie. - Vezi? E adevărat, Silviu. E cât se poate de real Niciodată nu ești prea bătrân, ca să devii tânăr. Mai ales când iubești. Așa cum o faci tu, cum o fac și eu. Adânc. Aproape inexplicabil. Împotriva oricărei logici. Sfidând rațiunea și tot ceea ce ține de asta. Tu și dragostea ta. Tu ...Dumnezeu al iubirii mele. Flash 22 (Nimeni) Dimineață de februarie. Geroasă. Zăpada scârțâie dureros la fiecare pas pe care îl face. Nu e nimeni pe stradă și
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]