2,048 matches
-
actului. În această privință documentele și știrile pe care le avem sunt suficient de limpezi, pentru a ne îngădui conturarea unui tablou exact al momentului politic respectiv. „Închinarea” Moldovei n-a fost hotărâtă nici de Petru Aron, nici de Mihul logofătul. S-a adunat Sfatul mare al țării și acolo s-a discutat ce anume atitudine trebuia luată față de cererea sultanului. După ce s-a hotărât ca să se accepte plata unei dări anuale, Mihul a fost desemnat să meargă la Poartă. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au venit scrisori din mai multe părți. Choranczycz n-a făcut altceva decât să extragă esențialul, să-l prezinte senatorilor, care urmau să discute ce poziție trebuie să adopte Polonia. Printre cei care au trimis scrisori regelui se număra și logofătul Mihul. Scrisorile acestuia, ca și ale nobililor poloni de la hotarul Moldovei, prieteni ai logofătului, n-au făcut altceva decât să-l dezinformeze pe rege, cu scopul de a-l determina să intervină în Moldova. Ei au prezentat situația Moldovei ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
extragă esențialul, să-l prezinte senatorilor, care urmau să discute ce poziție trebuie să adopte Polonia. Printre cei care au trimis scrisori regelui se număra și logofătul Mihul. Scrisorile acestuia, ca și ale nobililor poloni de la hotarul Moldovei, prieteni ai logofătului, n-au făcut altceva decât să-l dezinformeze pe rege, cu scopul de a-l determina să intervină în Moldova. Ei au prezentat situația Moldovei ca fiind catastrofală. Matei putea rămâne stăpân în Moldova. Era nevoie ca regele ungur să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noastră”, ceea ce demonstrează că un conflict cu turcii era iminent. Cazimir al IV-lea nu i-a trimis nici un ajutor lui Ștefan, nici în timpul luptelor din anul 1467 și nici după aceea. Regele nu a dat crezare scrisorilor trimise de logofătul Mihul și prietenii lui poloni, de la hotarul cu Moldova. S-a temut totuși de organizarea de către regele Ungariei a unei noi campanii împotriva Moldovei, pregătirile lui Matei neconstituind un secret. După Ivașcu Denco, cel care-i ducea regelui polon scrisoarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-l ajute pe rege cu toate forțele de care dispuneau. Condițiile stipulate în tratatul din iulie 1468 ne arată că tratatul de acum este mai degrabă unul de alianță și nu de subordonare. În timpul tratativelor s-a discutat și revenirea logofătului Mihul în țară. Domnul a fost de acord, dar numai la rugămintea regelui, a solilor poloni și a boierilor săi. I-a dat un nou salv-conduct lui Mihul și i-a promis că-i va restitui trei sate, ceea ce însemna
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în țară. Domnul a fost de acord, dar numai la rugămintea regelui, a solilor poloni și a boierilor săi. I-a dat un nou salv-conduct lui Mihul și i-a promis că-i va restitui trei sate, ceea ce însemna coborârea logofătului în rândul micilor boieri. Cum era de așteptat, Mihul nu s-a întors în țară. Nu este exclus ca Ștefan cel Mare să fi aflat despre uneltirile logofătului, după lupta de la Baia, din care cauză l-a tratat așa cum merita
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-a promis că-i va restitui trei sate, ceea ce însemna coborârea logofătului în rândul micilor boieri. Cum era de așteptat, Mihul nu s-a întors în țară. Nu este exclus ca Ștefan cel Mare să fi aflat despre uneltirile logofătului, după lupta de la Baia, din care cauză l-a tratat așa cum merita. Invocarea de către Ștefan cel Mare a pericolului, pe care tătarii și turcii îl reprezentau pentru Moldova, se baza pe fapte reale. Domnul se temuse de turci mai înainte de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost luate și chiar marele schiptru al lui Radu voievod a fost luat. Și au fost prinși atunci mulți viteji, care au și fost tăiați; a lăsat cu viață numai pe doi boieri mari, pe Mircea comisul și pe Stan logofătul”. Cu această ocazie au fost luați din Țara Românească 17.000 de țigani robi. La 22 martie 1971, moare Podiebrad, regele Boemiei. Matei dorea să fie ales ca rege al Boemiei, mai ales că, încă din 3 mai 1369, stările
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vara trecută (1467), deși Moldova își îndeplinise obligația asumată de a trimite cei 2.000 de galbeni la Constantinopol. Era o risipă inutilă de bani și, probabil, pe această temă Ștefan cel Mare se certase la București, în 1456, cu logofătul Mihu, care ducea primele pungi cu bani și se închina turcului. Fiind o personalitate foarte puternică și înțelegând care va fi desfășurarea ulterioară a evenimentelor, Ștefan a încercat, începând cu anul 1473, să preîntâmpine atacul turcesc. O confruntare cu turcii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a răposat roaba lui Dumnezeu, Cneajna, fiica lui Alexandru voievod, iar Stanciul Marele a răposat a treia zi după dânsa”. Este pentru a doua oară când este consemnată moartea unui mare boier în Letopisețul țării. Fuseseră amintiți mai înainte Oancea logofăt și Costea Andronic, care au murit în lupta de la Tămășeni, din 20 octombrie 1449. De data aceasta este vorba de soțul Cneajnei (Chiajna), fiica lui Alexandru cel Bun. Se consideră că în anul 1479 a fost încheiată pacea cu Imperiul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan cel Mare, ca o condiție a ajutorului pe care urma să i-1 dea, să depună jurământul de credință. Au fost duse tratative între cele două părți și Cazimir a dat un salv-conduct pentru Ștefan și oamenii săi. Logofătul Ioan Tăutu a fost trimis în Polonia, pentru a pune la punct amănuntele ceremoniei ce urma să se desfășoare la Colomeea. La sfârșitul lunii august, Tăutu și „alți soli din Moldova” ajungeau la Liov, unde se afla regele polon cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vodă, să închine țara la turci, iar nu la alte neamuri, căci neamul turcilor sânt mai înțălepți și mai puternici”. Grigore Ureche scria că Bogdan, „Pe învățătura tătâne-sau, a lui Ștefan vodă, trimis-au la împărăția turcilor pre Tăutul logofătul cel mare, cu slujitori, pedestrime, dărăbani, de au dus birul, zece povoară de bani și s-au închinatu cu toată țara... Iar împărăția de bucurie mare, cu dragoste i-au priimit și au dăruit toți banii Tăutului logofătului celui Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pre Tăutul logofătul cel mare, cu slujitori, pedestrime, dărăbani, de au dus birul, zece povoară de bani și s-au închinatu cu toată țara... Iar împărăția de bucurie mare, cu dragoste i-au priimit și au dăruit toți banii Tăutului logofătului celui Mare și i-au adus în țară și au ziditu pre acei bani o Sfântă biserică în satu în Bălinești, ce iaste în ținutul Sucevii și trăiește până azi.” Biserica din Bălinești a fost zidită însă în 1499, deci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au ziditu pre acei bani o Sfântă biserică în satu în Bălinești, ce iaste în ținutul Sucevii și trăiește până azi.” Biserica din Bălinești a fost zidită însă în 1499, deci nu din banii haraciului. Neculce înregistrează povestea cu descălțarea logofătului, când a fost poftit pe „măcat”, unde a sorbit cafeaua fierbinte, crezând că este o băutură obișnuită. Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, afirma și el că Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare, „a supus cel dintâi țara Imperiului otoman”, cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
solii moldoveni. Prin solii săi, Giurgea, vornicul și Matiaș, diacul, Ștefan îi trimitea lui Alexandru proiectul unui tratat de pace. Ca un soi de avertisment, solii trebuia să-i spună ducelui că Ștefan a trimis o solie alcătuită din marele logofăt și alți boieri la împăratul turcesc. Dacă ducele este de acord să încheie un tratat de alianță, domnul să fie anunțat în termen de 14 zile, când încă mai poate întoarce pe solii trimiși la Poartă. Solii îl mai informau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
De la Czyrwone, regele a trecut Nistrul, îndreptându-se spre Sniatin. Acum devenea limpede că regele va ataca Moldova, în loc să coboare pe Nistru spre Cetatea Albă și Chilia. Atunci când planurile regelui au devenit clare, Ștefan cel Mare i-a trimis pe logofătul Tăutu și pe vistierul Isac în întâmpinarea acestuia. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că regele a trecut Nistrul pe la Mihalcea „de această parte, cu toate oștile sale, și au venit până la Coțmani, la marginea Țării Moldovei, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihalcea, regele a pornit spre Coțmani, unde se afla în zilele de 16-17 august. În letopisețele noastre se menționează că regele a poposit la Coțmani timp de 7 zile. Aici l-au găsit pe rege solii lui Ștefan cel Mare, logofătul Tăutu și vistierul Isac. În Acta expeditionum bellicalium nu este menționat satul Coțmani, pentru simplul motiv că oastea din Polonia Mare nu a trecut prin această localitate. Din care cauză, Rezachevici a socotit că este nimerit să mute întâlnirea dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan voievod ca să se împace cu craiul leșesc; iar domnul Ștefan voievod abia i-a făcut voia spre împăcare. Și așa a trimis Birtoc pe solii săi la craiul leșesc, ca [apoi] să meargă și el însuși la crai.” Și logofătul Tăutu avea să spună că războiul ar fi fost mai lung „dacă [domnul] nu ar fi fost înduplecat prin rugăminți de serenissimul domn, regele Ungariei”. Cele două mărturii ne fac să credem că nu Moldova, ci regele polon se afla
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
O justificare la îndemâna oricui și care nu avea cum să fie verificată. Până la urmă, data la care s-a întâlnit comisia mixtă pentru stabilirea hotarului dintre Moldova și Muntenia, a fost fixată la 29 septembrie 1502, de ziua Sfântului Mihail. Logofătul Tăutu va povesti, în 1503, că domnul a mers la locul de întâlnire împreună cu fiul său, cu toată curtea, cu oaste și cu multe bombarde, făcând multă și mare cheltuială. La termenul fixat au venit și ungurii, dar nu și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o solie, mă va găsi în această țară, adică în țara Rusiei”. Formal, domnul n-a anexat Pocuția în acel moment și, după cum avea să-i spună solului Firley, în 1503, a mai așteptat acolo aproape cinci săptămâni și jumătate. Logofătul Tăutu spune că „Domnul voievod, domnul nostru, chemând toată boierimea sa, și sfatul său, după ce domnii voștri nu au venit, și-a adjudecat acea țară. Și boierimea deopotrivă a adjudecat-o domnului nostru voievodul”. Domnul justifică astfel ocuparea Pocuției: „Noi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
chip vă apărați și ce-ați mai pierdut, după ce eu am încetat să port (sarcina) aceasta pe umerii mei !! În ce chip au fost toate acestea, cred că tu știi, sau știi și nu vrei să știi. Să zică domnul logofăt”. Tăutul a făcut un scurt istoric al conflictului moldo-polon. Când s-a discutat despre întâlnirea reprezentanților celor două țări asupra problemei Pocuției, domnul s-a conformat și a venit cu fiul său și cu boierii săi și, observă Tăutu: „crezi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
conflictului moldo-polon. Când s-a discutat despre întâlnirea reprezentanților celor două țări asupra problemei Pocuției, domnul s-a conformat și a venit cu fiul său și cu boierii săi și, observă Tăutu: „crezi că puțină cheltuială a fost ?” După părerea logofătului, polonii au pierdut Pocuția pentru că au refuzat să trimită oameni pentru a face hotărnicia. Firley a arătat că solii poloni n-au putut veni din cauze obiective. Asta nu îi îngăduia domnului să ia o decizie numai el singur. „Și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moară, Ștefan a dorit să-i urmeze în scaun fiul său Bogdan. Boierii, însă, s-au împărțit în două tabere: unii îl vroiau pe Bogdan, iar alții ar fi vrut ca să devină domn pretendentul aflat la turci. În luna iunie, logofătul Tăutu a mers la Constantinopol să plătească haraciul. Pe Tăutu l-a însoțit un demnitar, care aducea cu sine steagul, pentru a înscăuna un nou domn. Massari spune că regele Ungariei l-ar fi dorit ca domn pe Bogdan, de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din 15 iulie 1504. Regele îi scria episcopului de Warnia, cel care-l sfătuise pe Ioan Albert să nu atace Moldova, că i-au sosit vești de la negustorii săi din Camenița, care se aflau la Suceava, din care reieșea că logofătul Tăutu s-a dus cu haraciul la Constantinopol și s-a întors însoțit de un sol turc, persoană importantă, care aducea steagul de domnie pentru a ridica în scaunul Moldovei un domn nou. Turcul venea nu cu puținii turci și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iunie 1436, cei doi domni îi întăreau lui Mihail Stângaciu sate care se aflau în ținuturile Bârlad și Tutova, deci în prtea de sud, unde stăpânea Ștefan. În același an, la 17 iulie, cei doi domni îi întăreau lui Oancea logofăt sate pe Răut, pe Bâc, împotriva Chișinăului, deci în partea stăpânită de Iliaș. Sunt documente în care sunt întărite de către cei doi domni sate în ținuturile Tecuci, Hotin și Suceava. Nu există, așadar, o separare teritorială și a instituțiilor pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]