2,956 matches
-
ajuta fiul, „vechi nomad”, să se purifice: „Mamă, spală-mi sufletul [...] Și cântarea-mi rogu-te s-o speli” (Motiv de baladă). Altă temă o reprezintă creația (O strângere de suflet și instrumentul său), a cărei forță este dată de logos. Placheta Fericit cel care (1978) are un moto preluat din Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie: „Iar acum, fătul mieu, eu te las să fii gard grădinii mele și să o păzești cum am păzitu și eu”, iar
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
și îndrăzneț este zvâcnetul revoltei sub „palpitul grețos al disperării”, al dezgustului de „lepra cuvintelor” și de condiția existenței într-o „provincie bolnavă”. Sub cupola „Marelui Circ” terorizat de „statuia de pluș a Comandorului”, ființa poetului se sufocă „infectată de logos”, sub „niagare de falși martiri și poeți mesianici”, „delirând buimac ca o fântână somnambulă” (temerară săgeată ad personam). „Crin otrăvit” de „mâlul din jur, drămuit în porții egale”, el năzuiește în zadar să „taie nodul gordian al umilințelor”, să incizeze
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
editorial cu piesa în patru acte David Brandeis (1916), abandonând însă dramaturgia după alte câteva încercări. Publică volumele de proză scurtă Spovedania unui candelabru (1926) și Ereticul de la Mănăstirea Neamțu (1930), culegerile de articole și eseuri Noi... - breviar iudaic (1932), Logos, Israel, Biserica (1937), Nu există cult mozaic (1947), dar se remarcă mai ales cu romanele Marcu sin Marcu (1934), Calea calvarului (1935), Samson și noul Dagon (1939), ultimul bucurându-se de aprecierea lui Gala Galaction, care îl și prefațează. Colaborează
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
depășind miza pitorescului și a literaturii sociologice, concentrată asupra ghetoului. SCRIERI: David Brandeis, [București], 1916; Spovedania unui candelabru, București, [1926]; Ereticul de la Mănăstirea Neamțu, București, 1930; Noi... - breviar iudaic, București, 1932; Marcu sin Marcu, București, 1934; Calea calvarului, București, 1935; Logos, Israel, Biserica, București, 1937; Samson și noul Dagon, pref. Gala Galaction, București, 1939; Nu există cult mozaic, București, 1947. Repere bibliografice: B. Fundoianu, „David Brandeis” „Hatikvah”, 1916, 1; I. Ludo, „David Brandeis”, „Absolutio”, 1916, 11; Arghezi, Scrieri, XXIV, 276-281, XXVI
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
1931, 44; Mihail Sebastian, „Noi... - breviar iudaic”, CU, 1932, 2 486; Mihail Sebastian, „Calea calvarului”, RP, 1935, 5 347; S. L. Ariel, „Calea calvarului”, „Hasmonaea”, 1936, 7; Podoleanu, 60 scriitori, II, 379-380; Eugen Relgis, Eseuri iudaice, București, 1936, 149-159; Idov Cohn, „Logos, Israel, Biserica”, „Adam”, 1937, 105-106; I. Ludo, „Samson și noul Dagon”, „Renașterea noastră”, 1939, 686-688; Dan Petrașincu, „Samson și noul Dagon”, RML, 1939, 35; Th. Loevenstein, Naum Kitzler, Israel în lume, București, 1939, 201-202; B. Fundoianu, „Samson și noul Dagon
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
e „sfințită de marea-i înălțime”. Este o mistică a androginului, „sămânță eternității”, prin care „misterioasa carne se face duh în noi”. În interpretarea teologică propusă de Valeriu Anania, sonetele ar exprima năzuința sufletului uman de a se contopi cu Logosul divin. Dintre piesele de teatru ale lui V., Fata ursului, Umbra și Pribeaga reflectă climatul rural în care își are sursa lirismul de orientare tradiționalistă. Un climat cu pronunțat specific etnografic și reminiscențe de mentalitate arhaică, îmbibat de superstiții și
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
două fiice: Elena Alexandra (Sandra), născută în 1931, și Ioana Maria Mărgărita (Măriuca), venită pe lume în 1933. Ajunge funcționar la Ministerul de Finanțe (1930), în această calitate participând la alcătuirea bugetului de stat și, în acest răstimp, ține conferințe (Logos și Eros în metafizica creștină), participă la al șaselea program sociologic la Runcu, județul Gorj. În 1931 merge, în cadrul aceluiași program, în Basarabia, la Cornova, județul Orhei. Deschide un curs de economie politică și altul de drept civil practic la
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
caută omul de profunzime ascuns în cuvintele lui și în combinațiile dintre cuvinte. Trecând peste alte disocieri (despre „ins”, „singurătatea insului”, „firea și chipul”, „rostul și soarta”, „teofania lumii”) și peste încercarea de a face o tipologie a spiritului european (Logos și Eros în metafizica creștină), sunt de urmărit ideile lui V. despre literatură și judecățile critice, unde se vede percepția lui estetică, cât de fin este gustul artistic al acestui om învățat și prob. Este suficientă parcurgerea cronicilor, recenziilor, eseurilor
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
de cele ale unui Petre Țuțea și Belu Zilber). El era cel mai „burghez” dintre ei, menit parcă altui destin decât acela care se va încheia prin dispariția sa prematură, caz unic printre camarazii săi de generație. ALEXANDRU GEORGE SCRIERI: Logos și Eros. Creștinul în lumea modernă. Două tipuri de filosofie medievală, îngr. și pref. Marin Diaconu, București, 1991; Dimensiunea românească a existenței, îngr. și pref. Marin Diaconu, București, 1991; Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut, îngr. Alexandru Badea, București, 1992
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
dacă ceea ce vrei să-mi spui, nu e nici adevărat, nici bun, nici de folos, prefer să nu aud, iar pe tine te sfătuiesc să uiți... (apolog grec) Imaginea și virtuțile ei Cuvântul este optim folosit și se apropie de Logos, când evocă sau creează imagini. Tocmai aceasta este minunea imaginii: poate îngloba o cascadă de sensuri și lucrează și independent de nivelul înțelegerii noastre. Să folosim imagini, când vorbim, sfătuim sau certăm. Imaginea are multe virtuți: 1. Nu manipulează și
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
Valahia” din Târgoviște. Este doctor în filologie, cu teza Fundoianu-Fondane în literatura română și franceză, susținută în 1974 la Universitatea din Timișoara. Colaborează la „Cercetări de limbă și literatură” (Oradea), „Interferențe”, „Limbă și literatură”, „Limba și literatura română pentru elevi”, „Logos”, „Luceafărul”, „Studia bibliologica”, „Studii de literatură universală”, „Studii de teologie” (Târgoviște), „Viața românească” ș.a. Dintre cărțile publicate de S. - Crochiuri de istorie literară (1974), G. C. Nicolescu (1911-1967). Studiu biobibliografic (1978), B: Fundoianu / Benjamin Fondane (2000), Remember (2001), Ipostaze de
STOLERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
Prima grupă o reprezintă „obiectul cunoașterii”, ceea ce este dat pentru a fi gândit și cunoscut. Cea de-a doua grupă o reprezintă „limbajul științific” prin intermediul căruia obiectul este gândit, înțeles și utilizat. Aceasta ar echivala cu o relație de tip logos/cogito. Pentru Y. Belaval, în cazul științei limbajul are o funcție dublă: descriptivă și explicativă. În planul observației limbajul are rolul de a descrie și denumi un obiect concret, iar în planul înțelegerii naturii acestuia, de a-l explica. Este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diversității și profunzimii gândirii științifice în domeniul respectiv. Acest progres al cunoașterii științifice poate fi remarcat în efortul de trecere de la etapa „cuvântului denominativ” la etapa „cuvântului conceptual” sau, altfel spus, de la observația care „denumește” la gândirea care „conceptualizează”. De la logos la cogito. Apare, în cazul acesta, în constituirea limbajului științific, ca expresie a cunoașterii unui domeniu, un aspect interesant, care exprimă evoluția cunoașterii științifice. Cunoașterea, ca act de „gândire a obiectului” științei, se poate separa în două momente. a) momentul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lărgește. De fapt nu ne mai limităm la „limbajul științific”, ci se face trecerea la „gândirea științifică” a unui domeniu de obiecte pe care le luăm, sau le considerăm ca fiind date cunoașterii noastre. Prin acest proces cele două elemente logos și cogito se unifică în ceea ce în final va constitui epistémé. Cunoașterea științifică va fi rezultatul fuziunii limbajului cu gândirea științifică. Acest efort are ca rezultat constituirea domeniului științei respective. Caracteristicile limbajului în psihologie și psihopatologie Trebuie făcută diferența în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se pot consulta izvoare esențiale precum Porphyrius, Vita Pythagorae; Iamblichos, Vita Pythagorae; Clement din Alexandria, Stromate; Aulus Gellius, Nopțile atice; Platon, Statul; Aristotel, Metafizica; Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor ș.a. Fragmentele pitagoreicilor - între care se disting textul-doctrină Hieros Logos (I(erov" lovgo" = „Discursul sacru”; latinii au numit textul Carmen aureum, „Versurile de aur”) - au fost incluse de Diels-Kranz în vestita lor culegere Die Vorsokratiker (vezi vol. I). Textele identificate de Diels-Kranz au fost traduse de Mihai Nasta și introduse
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
grup restrâns de adepți, s-a refugiat la Metapont (unde a și murit). Școala s-a ocultat și mai strict, iar o mare parte din prima generație de pitagorei („neofiții”) s-au autoexilat și anonimizat, în conformitate cu „canonul acusmaticilor”: celebrul Hieros Logos. Acesta s-a păstrat integral și uimește prin conținut: era, pur și simplu, un document curricular care stabilea precis regulile modului de pregătire și de viață ale pytagoreicilor 29. Acestui catehism excepțional conceput s-a datorat lunga - deși dificila - istorie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ce se desfășura în școală, cât și întregul mod de viață pitagoreic. Este vorba despre amintita Chrysa épe (crusav evph), „Vorbirea Sacră”, botezată de comentatorii latini Carmen aureum - Versurile de aur ale lui Pitagora. Pitagoreicii înșiși își numeau canonul Hieros Logos, adică „Discursul/Logosul Sacru”. Era, de fapt, așa cum l-a numit un comentator din secolul XX, un „catehism al acusmaticilor”37. Prin faptul că acesta nu era un simplu regulament de disciplină școlară, ci un complex și rafinat canon de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în școală, cât și întregul mod de viață pitagoreic. Este vorba despre amintita Chrysa épe (crusav evph), „Vorbirea Sacră”, botezată de comentatorii latini Carmen aureum - Versurile de aur ale lui Pitagora. Pitagoreicii înșiși își numeau canonul Hieros Logos, adică „Discursul/Logosul Sacru”. Era, de fapt, așa cum l-a numit un comentator din secolul XX, un „catehism al acusmaticilor”37. Prin faptul că acesta nu era un simplu regulament de disciplină școlară, ci un complex și rafinat canon de viață dedicată învățăturii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
așa cum l-a numit un comentator din secolul XX, un „catehism al acusmaticilor”37. Prin faptul că acesta nu era un simplu regulament de disciplină școlară, ci un complex și rafinat canon de viață dedicată învățăturii și cercetării științifice, Hieros Logos poate fi considerat primul și cel mai complet curriculum educațional al lumii. Îi lipsește, ce-i drept, ceea ce astăzi numim „conștiința științifică specifică”, orientarea esențialmente pedagogică, în sensul modern al expresiei. De fapt, și acestea există, dar sunt „topite” într-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
crezului pedagogic formulat de Dewey în secolul XX38. Din păcate, nu știm dacă Pitagora însuși este autorul acestui text uimitor, căci regula pitagoreică a anonimatului interzicea divulgarea paternității. Nici chiar titlul acestei capodopere pedagogice nu este sigur 39. Dar Hieros Logos îngemăna armonios o tradiție paideutică fabuloasă, susținută de cutume și datini milenare, cu o kosmopoieză 40 originală care se armoniza perfect cu o teorie a destinului metempsihotic - aceasta din urmă împrumutată, probabil, din îndepărtate influențe indo-ariene. Credința în metempsihoză - postulată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de „armonie a Universului”, s-a constituit pe acest temei. El este solidar cu „armonia armoniilor”, care este tetraktys, adică suma primelor numere întregi - socotite numere sacre: 1+2+3+4 = 10. Tetraktys este tetrada divină, esența esențelor 49. Hieros Logos dezvăluie că jurământul pitagoreic nu se făcea pe Zeus Olimpianul, așa cum făceau toți elenii, ci pe tetraktys, adică pe esența divinității 50. Acest delir bazat pe „numere perfecte” s-a extins și în explicarea celorlalte aspecte ale vieții și ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în Phyllobolia für Peter von der Mühll, Basel, 1946; G. Binder, L. Liesenborgs, „Eine Zuweisung der Sentenz ouk evstin antilevgein an Prodikos von Keos”, Museum Helveticum, 23/1966, pp. 37-43 (cf. Banu-Piatkowski, op. cit., II, 2); W. Nestle, Vom Mythos zum Logos. Die Selbstentfaltung des griechischen Denkens von Homer bis auf die Sophistik und Sokrates, Kröner, Stuttgart, 1940, p. 148. b) Despre Prodikos din Keos sursele sunt aceleași; se pot adăuga Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ars oratoria (trad. rom.: Arta oratoriei, Minerva, București, 1974); informații malițioase și ironii la Aristofan (Cavalerii, Viespile, Pacea) și, bineînțeles, la Platon (Protagoras, Gorgias ș.a.). Exegeze: W. Nestle, „Die Horen des Prodikos”, Hermes, 71/1936, p. 162, Vom Mythos zum Logos..., ed. cit., „Spuren der Sophistik bei Isokrates”, Philologus, 70/1911 (cf. Banu-Piatkowski, op. cit., II, 2); H. Gomperz, Sophistik und Rhetorik, Leipzig, 1912; I. Untersteiner, I Sophisti, Milano, 1967. c) Despre Kritias din Atena (462-400? î.Hr.) - deși nu a fost sofist
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și trădării unui anume Hippasos, făcut celebru de akusmatoi politikoi în perioada următoare. Hippasos era liderul mathematikoi-lor. 29. Acusmaticii au transformat „regula tăcerii” în „tăcerea de aur” - echemythia (evcemuqía = „tăcere rituală”), care devenea chiar disciplină de învățământ. De asemenea, Hieros Logos (Vorbirea Sacră) a fost supranumită Chrysa épe (crusav evph = Carmen aureum, „Versurile de aur”). În manuscrisele acusmaticilor se folosește obsesiv expresia generică pythagorica chrysa epeea (Puqagorikav crusav evpheav = „cuvintele pitagoreice aurite”); se subînțelegea că fiecare vers este nómo hos diakeitai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
hos diakeitai (nómo w”" diakeitai = „rânduit de lege”), adică stabilite printr-o datină de sorginte divină. Nomos pitagoreic era sinonim cu „poruncă anankeică”. A doua poruncă din Chrysa épe instituia obligativitatea lui sebou horkon (sebou o(rkon = „jurământul sfânt”). Hieros Logos avea funcția de a stabili sacral misiunea, principiile de organizare și metodele învățământului matematic și acusmatic. În chip ciudat, neofiții nu jurau pe zei, ci pe paradonta tetraktys-ului (paradonta tetraktón), adică pe o tradiție instituită pe Pitagora însuși, care descoperise
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]