1,634 matches
-
Florescu. Când au venit liberalii la putere și au început marea anchetă parlamentară împotriva gestiunii guvernului conservator, unul din capetele de acuzare a fost și acela că generalul Florescu făcuse mari depozite de căciuli dorobănțești, cât și mari depozite de lopeți scurte pentru arma geniului. În capul acestei strașnice campanii stătea inexorabil Dimitrie Sturdza, viitorul șef al partidului liberal, care era campionul celor mai drastice economii.103 316 bucureștii de altădată 102. În timpul guvernării conservatoare nu au avut loc tratative propriu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
problemă, și-a dat demisia, care i-a fost primită la 21 februarie/5 martie 1877. La intrarea în război, colonelul Slăniceanu, ministrul de Război, s-a po menit fără căciulile care fuseseră vândute la licitație, iar la asediul Plevnei, lopețile române au făcut un mare serviciu mai ales că armata rusească nu le avea. Rușii, la început, n-au cerut concursul armatei române. Erau prea mândri ca să solicite ajutorul micii oștiri române, compusă doar din 40 000 de oameni 104
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se presimțeau, dar evenimentele s-au desfășurat altfel. Nu au trecut nici doi ani și cabinetul Lascăr Catargiu fu silit să părăsească puterea. Totuși generalul Florescu lucra și lua măsuri ca să echipeze armata. Din vreme a umplut magaziile cu căciuli, lopeți și alte obiecte trebuincioase unei armate în campanie. Se va vedea că, la venirea lor la putere, liberalii au făcut o vină mare guvernului conservator din această prevedere. În fiecare duminică din primăvară și începutul verii era în Cișmigiu răzvod
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în romanul Satul uitat (Ed. Cartea Românească 1974) sub chipul lui „Zacîria poreclit Zacîr”, pescar pe lacul Razelm, blînd cu ființele adîncului pînă intrau în plasele sale, apoi, după ce le prindea, de o mare cruzime, izbindu-le „cumplit, cu muchea lopeții”. Camilar (care mi-a atras atenția odată asupra acestui episod) insinuează existența unei duble infirmități (fizice și morale) a personajului său: „Zacîria poreclit Zacîr era urît și temut de toată obștea. Piciorul un pic mai scurt era, nu numai după
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vlăguiți de zbenguială, pe neașteptate a sunat alarma. Ne-am îmbrăcat fără să ne ștergem, cît am putut mai repede. Comandantul ne aștepta cu cronometrul în mînă. Abia ne-am aliniat și am fost trimiși să ne luăm fiecare ranița, lopata, arma, cartușiera, bidonul, o pătură în bandulieră etc. După cîteva minute am pornit - cu cîntec! - către Corbu de Sus, un sat aflat la o distanță de peste 10 km. Era tocmai în dricul amiezii. Bonetele nu ne protejau decît foarte puțin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și în care se spune: Nimeni nu va fi supus la torturi, pedepse, nici tratamente crude, ori inumane, sau degradante?! Dar ei nu s-au oprit aici. Am fost bătut și scos la muncă forțată pe șantier. Mi se lega lopata de mâini, sâmbăta, ca să lucrez, împotriva voinței mele, așa că eram obligat să fug în fiecare sâmbătă pe unde puteam, după care știam ce mă așteaptă: trei ori cinci zile de arest, după dispoziția de moment a superiorilor mei. Cred că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
noile și vechile școli, chiar și cu clădirea consulară unde se eliberau pașapoarte de serviciu și vizele oficiale, totul a căzut sub lama buldozerelor, în numai câteva zile. Au fost scoși oameni din întreprinderi și instituții la sapă, târnăcop și lopată, copii, soldați, studenți. Imaginea din aceste zile este apocaliptică. De la o zi la alta au dispărut câteva cartiere minunate ale orașului. Din spatele Tribunalului se poate vedea direct coama Dealului Spirii. Străzile Sfinții Apostoli, cu splendide vile, Izvor, renumita fabrică de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se vede Înlocuit de o vorace și volatilă prințesă poetă. Orfana logodită Logosului Își cheamă perechea, izbăvitorul: „Caută-mă. E dimineața pe lume/ Pământul/ și o tristețe grea ca pământul mă apasă/ Tu Îndepărtează te rog de pe mine cu palmele lopata cu vâsla/ cei doi metri de pământ/ cei doi metri de tristețe/ cei doi metri de stambă ai rochiei mele de sărbătoare”. Iubirea este Înviere, ieșirea din subterana solitudinii, din tenebrele existenței. „Scoate-mă pe brațe afară - pe lume e
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se va stabili cu eliberarea acestor dovezi, va atrage expulzarea evreilor din țară și destituirea funcționarului vinovat. - Orice cerere de exceptare dela această muncă, nu va fi luată în considerație. - Evreii se vor prezenta obligatoriu la muncă, având asupra lor lopată de zăpadă, începând din dimineața zilei de 21 Ianuarie 1942. - Evreii scutiți sau aflați la lucru în altă parte, se vor prezenta în serii, după dispozițiunile șefilor respectivi. - La Cercul Recrutare București, evreii se vor prezenta în dimineața de 21
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Art. III. - La Cercurile de Recrutare respective, se vor prezenta în dimineața zilei de 26 Februarie 1942, toți evreii dela vârsta de 18 ani până la 35 ani, iar restul evreilor în dimineața zilei de 4 Martie 1942, având asupra lor lopată sau târnăcop. Art. IV. - La finele celor 10 zile se va elibera evreilor o adeverință, semnată de către Comandantul sau Delegatul C.R. respectiv și de conducătorul militar al detașamentului. Art. V. - Sunt exceptați dela această muncă numai evreii cari au titluri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
iluziei, a farsei și a nebuniei: „casa”, o corabie a nebunilor, condusă de „F. M. Dostoievski în uniformă de capitan”, și-a pierdut ferestrele și ușile și „plutește în aer, doar acoperiș și pereți:/ prin ferestre ies palmele noastre, ca niște lopeți....” (Secol). Expresionismului exacerbat îi corespunde un sentiment (auto)ironic al derizoriului și al înscenării, componenta livrescă și intertextuală accentuându-se: „Cu craniul ascuțit ca un ou trece pe stradă marele poet Nichita Danilov:/ eu merg în urma lui și meditez/ citindu
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
cinci rachete pline cu plutoniu și... heliu; să-l arate pe căpitanul unei nave obligat să-și recruteze echipajul din maghernițele unui astroport, să-i pună pe acești muncitori la lucru în buncărul în care aruncă, ajutându-se de niște lopeți, carburant în "motorul atomic" pentru a-i permite să atingă viteza luminii (Cursa spre Pluto); să echipeze racheta destinată să cucerească universul cu "reșouri pe gaz"; să susțină ca lucru evident că racheta pornind de pe Terra spre spațiu -, pentru a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
aveau cum să greșească. Aici la Salcia am trecut la o brigadă de construcții.. C. I.: Dar dumneavoastră aveați pregătire de inginer agronom. Câți ani de facultate ați făcut? S. Ț.: Doi ani. La brigada de construcții făceam betonul la lopată mai mult ca să ne chinuie, că betoniere erau în țară destule. Vă dați seama, înfometați cum eram să întorci betonul la lopată și după ce-l făceam ne mai opream. Sergentul Ababei - Dumnezeu să-l aibă în pază!, că era un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
agronom. Câți ani de facultate ați făcut? S. Ț.: Doi ani. La brigada de construcții făceam betonul la lopată mai mult ca să ne chinuie, că betoniere erau în țară destule. Vă dați seama, înfometați cum eram să întorci betonul la lopată și după ce-l făceam ne mai opream. Sergentul Ababei - Dumnezeu să-l aibă în pază!, că era un sergent extraordinar de cumsecade, dar până la urmă nu avea ce face - ne-a și spus la un moment dat că dacă ar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ne însoțeau doi militari cu automatele. Așa îl căram până la Periprava. C. I.: Pe o distanță de... S. Ț.: Între 15 și 20 de km. Ajungeam la Periprava sleiți de puteri. Acolo primeam de la portarul cimitirului un hârleț sau două, lopată și în primul rând târnăcop, pentru că pământul era înghețat cam 40-50 de cm. Ca să sapi o groapă și să scoți pământul acela înghețat, bucățică cu bucățică, cât era pana cazmalei sau a târnăcopului... vă puteți închipui? După acest strat înghețat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
scoteau pe deasupra. Muncă în zadar! (râdem) C. I.: Muncă sisifică! S. Ț.: Doctorul Brânzei, de la spitalul Socola din Iași, povestea că bolnavilor mintal mai ameliorați, pentru a nu-i ține inactivi, li s-a adus o remorcă de balast și lopeți. S-au împărțit imediat: jumătate s-au urcat în remorcă, jumătate au rămas jos. Cei din remorcă aruncau balastul jos, cei de jos îl aruncau în remorcă. La care doctorul Brânzei: "Băi, băieți, dar eu v-am adus balast ca să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dintre noi am fost atenți să nu ne mișcăm prea mult, ca să nu-l stârnim și să nu-l inspirăm. De la Periprava am fost aduși din nou la Luciu Giurgeni. Aici construiam blocuri cu patru etaje: betonul îl făceam la lopată, apoi îl transportam câte doi cu o targă în rambleu pe schele până la etajul 4. C. I.: N-au fost accidente de muncă? S. Ț.: Când eram odată la contrucții, un deținut a fost dus să toarne beton de jur împrejurul blocului
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Apoi am fost dat la încărcări și descărcări de noapte, unde n-am făcut treabă deloc. C. I.: Adică nu vă făceați norma? S. M.: Nu, nu era vorba de normă, pentru că și norma asta e o minciună. Nu fac treabă! Lopata este în mâna mea, n-o ții tu, o țin eu și fac ce vreau cu ea. C. I.: Dar nu erați supravegheați de gardieni? S. M.: Și ce dacă eram supravegheați!? Un gardian la 4-5 cordoane? Era egal cu zero
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cum mă cheamă. Ce și-o fi zis, că nebunul ăsta..., știu eu ce-a gândit el. C. I.: Dar cât ați fost la Poarta Albă n-ați fost martor la cruzimi aplicate deținuților din partea gardienilor, bătăi cu coada de lopată pentru neîndeplinirea normei, de exemplu? S. M.: Nu, nu, nu! Eu v-am spus ce-am pățit eu, dar pe mine nu m-au bătut. Bătăile astea de care vorbiți se întâmplau în timpul anchetei iar acolo sunt oameni neisprăviți, care nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu care venea în colonie... C. I.: Era unul dintre caralii acest Rădună? D. B.: Rădună era comandant, dar toți erau caralii și toți erau de prin satele dimprejurul coloniilor. Și parcă erau aleși, domnule, aveau câte o palmă cât o lopată. Dacă-ți dădea unul o palmă rămâneai fără vertebre, îți sucea axisul, rămâneai cu gâtul strâmb, ferească Dumnezeu! Bătăi erau în toate părțile și nu cu motiv, ci numai pentru faptul că erai îmbrăcat în zeghe. Caraliii erau în marea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
relaxare și ațipit meditativ, trecând pe lângă punkerii din gară care cer cică mărunțiș pentru bilet. Trec însă peste crestele lor mov și mă pun la adăpost. Das Leben der Anderen. De aici mai am un pas și-s luată cu lopata de ghidul meu Interstelar. Sunt student mondial revoluționar Ajuns în Oldenburg, ești cot la cot cu tinerimea care atârnă cam peste tot. De la bara din autobuz la ghidoanele tonelor de biciclete salvatoare de poluare, la băncile din zecile de parcuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
un ajutor de mecanic, doi paznici și doi muncitori - În total 12 persoane. În ziua progromului, muncitorii au acordat un ajutor spontan și „patriotic” polițiștilor și jandarmilor care aduceau convoaie de evrei la Chestură. Majoritatea s-au Înarmat cu bâte, lopeți, cu pari de lemn și bolovani, și „au lovit În evreii care treceau În coloană pe stradă”. Scena târârii În Chestură a medicului militar evreu maiorul Vascoboinic XE "Vascoboinic (medic maior)" și a familiei sale, bătuți și Înjosiți, a provocat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Scena târârii În Chestură a medicului militar evreu maiorul Vascoboinic XE "Vascoboinic (medic maior)" și a familiei sale, bătuți și Înjosiți, a provocat ilaritate În rândurile lor. Șoferul Dumitru Moldovanu XE "Moldovanu, Dumitru (șofer)" s-a amuzat aruncând nisip cu lopata În ochii evreilor când convoaiele au trecut pe lângă poarta garajului. Atunci când un număr de evrei au Încercat să fugă din convoi, trei dintre muncitorii garajului și un agent al Siguranței, care se afla acolo, au ieșit la vânătoare. Agentul a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
să fugă din convoi, trei dintre muncitorii garajului și un agent al Siguranței, care se afla acolo, au ieșit la vânătoare. Agentul a tras În piciorul unuia dintre evrei, muncitorii garajului le-au barat drumul, iar Moldovanu, XE "Moldovanu" cu lopata, „a aruncat nisip În ochii evreilor care se Întorceau Înapoi”. Moldovanu XE "Moldovanu" , a declarat taxatorul, „a luat o lopată de fier În mână și arunca nisip În ochii evreilor fugiți din coloane care vroiau să se ascundă În curtea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
vânătoare. Agentul a tras În piciorul unuia dintre evrei, muncitorii garajului le-au barat drumul, iar Moldovanu, XE "Moldovanu" cu lopata, „a aruncat nisip În ochii evreilor care se Întorceau Înapoi”. Moldovanu XE "Moldovanu" , a declarat taxatorul, „a luat o lopată de fier În mână și arunca nisip În ochii evreilor fugiți din coloane care vroiau să se ascundă În curtea garajului, apoi Îi lovea cu lopata pe unde Îi nimerea”. Ieșirile făcute de muncitorii garajului În str. Alecsandri pentru a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]