3,986 matches
-
că datul existent suferă de ceva, are carențe majore, de unde și tendința de depășire a acestora. Păstrând proporțiile, ambii îndrăznesc, depășesc cadrele rigide ale realității-dat, au curajul asumării propriului fel de a fi: tranșant, definitoriu. Și unul și altul, în funcție de luciditatea reclamată și permisă de context, fac apel la prietenie și la socializare, încurajează căutarea, (re)descoperirea și (re)inventarea omului. Chiar și în ipostază de "tehnocrat", întâlnim situații în care Mircea Băduț destructurează mituri ce țin de sfera antropologicului mioritic
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
sticle de băutură ieftină. Femeia visurilor, adorata, e în viața de toate zilele o târfă rafinată care servește exact aceeași porție de extaz fiecărui bărbat dispus să plătească suficient. Apoi, noi înșine. Ne privim în oglindă, într-un moment al lucidității, și ce vedem? Ce ne arată chipul din spatele oglinzii? Suntem pedofili. Rasiști. Egocentrici. Avem convingeri periculoase. Avem fantezii bolnave, ne-am dori să fim biciuiți până la sânge. Negăm propria religie atunci când ne plictisim de ea. Inventăm jocuri absurde pentru a
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
Și partidul suprapus peste „statul de drept” ne-a izolat de restul lumii, țesând continuu aceeași pânză de păianjeni, rând pe rând am fost prinși toți în ea, legănându-ne precum Elefantul copilăriei noastre și treziți din neant printr-o luciditate echivocă; doar poezia ne mai alină avuția țării pierdută sub ochii noștri larg închiși, repetând numai pentru noi: Pânză de păianjeni De-ai fi rămas tu țara mea, inima din stânci, acum zvâcnirea ta ar fi fost daci din pietrele
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
pe om să se vrea Dumnezeu, împotriva evidenței sale nedesăvârșiri și mai cu seamă împotriva faptului că noi, oamenii, suntem cu toții muritori. Un Dumnezeu nedesăvârșit și supus morții e un fals Dumnezeu. Conștiința păcatului nu este bigotism ori obscurantism, ci luciditate și înțelepciune. Întreaga educație a omului depinde de felul în care funcționează conștiința păcatului. numai omul care trăiește în fața lui Dumnezeu are adevărata măsură a sa, a lumii și a vieți” (ibid., p. 78). Esența vieții religioase, sensul ei se
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
astăzi: “Românii nu sunt nicăieri coloniști, vinituri, oamenii nimănui, ci pretutindeni unde locuiesc sunt autohtoni, populație mai veche decât conlocuitorii lor“. “Cei 7 stâlpi ai înțelepciunii” din capitolul 9, sunt după cum se cunoaște: credința, iubirea, autenticitatea, curajul, răbdarea, toleranța și luciditatea. Pentru fiecare dintre acestea autorul le-a dedicat câte o cugetare, astfel despre răbdare scrie, foarte interesant, instructiv și logic: “Răbdarea are norocul de a nu avea nevoie de răbdare “. Cartea se încheie cu o listă conceptuală ce însumează”Rădăcinile
CUGETAREA-ESENŢA FILOSOFICĂ A EXPRIMĂRII UNUI ADEVĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362063_a_363392]
-
cartea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Dr. Macarie Motogna de la Rohia Lăpușului și a Maramureșului este de o imperioasă actualitate care invită, între altele, la cunoașterea serioasă și sinceră a istoriei acestor locuri, mult încercate dar binecuvântate de Dumnezeu, totodată la multă luciditate, de asemenea la mult discernământ și dreaptă socoteală. Este o lucrare foarte concisă, cu care ar trebui să se întâlnească atât intelectualii cât și credincioșii în calitate de membrii ai Bisericii pentru a înțelege cât mai bine urmările și consecințele uniatismului pentru
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
în care valorile adevărate s-au degradat, iar nonvalorile tenace au ajuns să-i dea un alt curs de evoluție decât cel firesc... Tortura sufletească a protagonistului provine, ca și la eroii byronieni, dintr-o exacerbare a sensibilității și a lucidității, explicabilă la naturile înzestrate genial, așa cum afirma Schopenhauer. Suferința s-a aliat tot mai mult cu o profundă conștiință a damnării care-l proiectează definitiv pe erou într-o zonă a tragicului, tocmai această suferință, premisă a unei neliniști metafizice
AUTOBIOGRAFIA POETULUI ÎN OPERA LUI EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362136_a_363465]
-
aminte). Durerea nestinsă a despărții este alinată doar de credința: „Doar vagi speranțe/ a unei reîntâlniri/ în sferele cerești, / sau dincolo de ele, / Mai potolesc acest nestins dor/ și lacrimile mele“. Nostalgia și melancolia prilejuite de evocări sunt contra �balansate de luciditatea cu care poetul realizează portretul clasei politice. În fond, parcurgând tra �seul liric din volum, înțelegem de ce a ales autorul titlul Capcanele destinului: ajuns la timpul examenului de con �ști �ință din apus, eroul liric realizează că echilibrul interior (stând
CAPCANELE DESTINULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365789_a_367118]
-
Țeicu, deopotrivă melodic și textual are o dublă reflectare a omului în muzică și a muzicii în om. Această răsfrângere secundează iubirea, optimismul, verva vieții. Compozițiile maestrului Marius Țeicu au un ritm foarte însuflețitor și voios! Pe deasupra, au o rară luciditate a expresiei în ele palpită trăirile vieții, în ele viața e în act, deasupra visului, iar visul nu se rupe de viață! Aceasta, sigur, analizat în proporțiile dominante din întreaga operă componistică a maestrului Marius Țeicu, o operă în care
MARIUS ŢEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366023_a_367352]
-
va avea și Florin Neamțu, căruia te rog să-i dai din partea-mi o prietenească îmbrățișare. N-aș vrea să fii în sufletul meu de acum. Din nefericire, nefiind băutor, ca alții, eu trebuie să-mi primesc suferința în plină luciditate. N-am ieșire la mare, cum zicea unul, odinioară. Încerc să mă tratez de piocianic (cu speranțe mici de reușită), să mă reechilibrez, să nu-mi scriu încă testamentul, ba mai mult, să-mi scriu și cea de-a 12
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
petrecându-se cu inițiatorul acțiunii aflat în aceeași postură. A fost îndeajuns pentru a renunța dintr-un început. Ranchiuna față de cel vizat a lăsat loc interesului pentru sex. Apoi i s-a aprins dorința, născându-se contradicția dintre aceasta și luciditate. * Marianna este o femeie între două vârste, ca mai toate femeile. Este singură, fără partener. Când stau la taclale, atunci când timpul le permite, Albert își aduce aminte de o altă destăinuire, o rămășiță din vremea în care arareori cineva îl
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
apoi vocea sa inconfundabilă, purtarea și slujirea liturgică, plină de eleganță și rafinament bisericesc îmbelșugat; după aceea cultura teologică și nu numai cu care este înzestrat datorită muncii și tenacității preacucerniciei sale - care este un autodidact înnăscut și foarte perseverent; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare
PĂRINTELE IC. STAVR. GHEORGHE NEMEŞ LA CEAS ANIVERSAR – CINCIZECI DE ANI DE SLUJIRE SACERDOTALĂ, PREOŢEASCĂ, PASTORALĂ ŞI MISIONARĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365513_a_366842]
-
o cere; prin cultura teologică, duhovnicească și nu numai cu care sunteți înzestrați datorită muncii și tenacității Înaltpreasfinției Voastre - deoarece sunteți un erudit, un cult și un autodidact înnăscut, precum și foarte consecvent cu dumneavoastră de-a lungul întregii vieți; prin luciditatea și spiritul critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă prin spiritul de disciplină și bună rânduială, în primul rând cu propria dumneavoastră persoană, revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR ŞI OMAGIAL – ÎNALTPREASFINŢIA SA DR. NICOLAE CORNEANU LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI DE ANI DE VIAŢĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 din 20 septe [Corola-blog/BlogPost/365074_a_366403]
-
în mintea și în inima mea, prin câteva trăsături și calități distincte: - în primul rând caracterul, onoarea și demnitatea părintelui; după aceea cultura teologic - duhovnicească și nu numai, cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității prea cuvioșiei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de dișciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
de a munci. Este cunoscut faptul că, atunci când este fascinantă și stimulativă, munca oferă oamenilor cele mai mari satisfacții. Nu mulți sunt aceia care sunt înzestrați cu însușiri cum ar fi: curajul, prudența, tăria de caracter, arta de a inova, luciditatea gândirii, robustețea intelectuală, decizia de a acționa. Sunt oameni care au reușit, pentru că Dumnezeu îi ajută pe cei care cred, pe cei care speră că pot face mai mult pentru ceilalți, pe cei care știu că împlinirea nu vine decât
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
de minune expresia „a citi pe nerăsuflate”. Noua carte cuprinde bună parte din articolele scrise și publicate în cotidianul „Cuvântul liber” și în alte reviste de cultură, cu mare talent jurnalistic, cu rafinament, cu un amestec ciudat de ironie și luciditate necruțătoare, mai ales când vorbește de românii „veșnic umiliți, jigniți și arătați cu degetul precum ultimii borfași ai lumii”. Stilul îl recunoaștem imediat: nervul publicistic, spiritul critic caustic, dus până la cruzime, folosirea dezinvoltă a numeroase informații istorice și culturale, totul
PĂMÂNTUL CARE DOARE, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364862_a_366191]
-
a Neamului, Hotinul, Cetatea Albă, Tighina, Soroca, Durostorul sau Caliacra. Deși scrie poezie, o poezie discursivă, limpede, de o uimitoare prospețime și modernitate, adevărata vocație a Doamnei Mariana Cristescu este publicistica, totdeauna ofensivă și de cele mai multe ori agresivă. Are o luciditate înspăimântătoare, al cărei fascicul îl plimbă asupra țării al cărei trup este sfârtecat, așa cum plimbă un gardian lumina reflectorului asupra curții unei închisori. Scrie așa cum respiră, cu ușurința adierii vântului și a bătăii de aripi a păsărilor. Citindu-i cărțile
PĂMÂNTUL CARE DOARE, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364862_a_366191]
-
același timp sensibilă ă și în lumea poeziei se mișcă cu ușurință. Pentru ea poezia înseamnă eufonie, ritm, muzicalitate, folosind cel mai adesea versul classic, dar rămâne ancorată în realitate. Dimensiunea patriotică pulsează și ea în versurile sale. Privind cu luciditate si cernând cu discernamant faptele, în același timp, se simte o stare de exasperare, de revoltă, durere, suspin pentru nedreptățile sociale, pentru situația devastatoare în care se află uneori neamul nostru românesc: „Privesc la ține, Țară! Năframa ți-e cernită
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
Este interesantă declarația cancelarului german, Angela Merkel: “Conflictul din Ucraina nu poate fi rezolvat pe cale militară. Berlinul va face totul pentru soluționarea crizei prin negocieri”. Subliniez la final de articol această declarație, în ideea că mai există o urmă de luciditate în politica mondială, deși... opiniile oamenilor politici sunt la nivel declarativ și nu au angajament ca hotărâre de acțiune. Oare Putin vrea la masa doar cu Obama?!.. Fiind o textualizare de presă, autorul nu are poziționări personale față de subiect, decât
REVISTA PRESEI DESPRE UCRAINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366452_a_367781]
-
adevărat, de vreme ce principiul identificării, speculare sau narcisice, nu funcționează?!, și cum aș putea ajunge la imaginea mea identificatoare?... Două dintre cele patru cicluri pictate până acum de Romeo Niram au fost intitulate, într-un mod încă nedeslușit, „eseuri”: „Eseu despre luciditate” și „Eseu despre neluciditate”. Sunt întemeiat să cred că primul este un împrumut după cartea omonimă a lui José Saramago, în timp ce ultimul (dar, cronologic, anterior) a fost botezat, prin contrast, retrospectiv. Să fie vorba de o preluare (omagială), motivată de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366496_a_367825]
-
și care implică o privire mijlocită, răbdătoare, de analist. A treia problemă (epistemică) se leagă de recursul la știință, vădit în opera niramiană, și ale cărei cicluri sunt, până acum: conștiința (Eseu despre neluciditate), Celălalt (Simbioze, Umanografie), umanități (Eseu despre luciditate) și Universul (Brâncuși: E = mc2). Nu voi stărui, în cele ce urmează, decât asupra celei din urmă serii, deși, cum vom vedea, există numeroase afinități cu ciclurile anterioare. *** LECȚIA LUI NIRAM „...Arta se ivește la jumătatea drumului între om și
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
ivește la jumătatea drumului între om și Univers.” René Huyghe, L'art et l'homme Să ne întrebăm, mai întâi, care este locul Celuilalt, ca personaj, nu ca model, în discursul pictural al lui Romeo Niram? Impus în Eseu despre luciditate, Celălalt revine în acest ciclu și, după toate aparențele, se va menține și în viitorul apropiat. Care să-i fie deci temeiul și izbânda? Resortul motivațional care suscită imaginația lui Niram pornește, la el, din admirație. „Admir, deci imaginez”, ar
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
pictorul. Exercițiile sale de admirație, în sensul lui E. M. Cioran, devin, astfel, exerciții de imaginație care îi structurează, genetic, imaginarul. Cam așa se naște la Niram, din această articulare ek-statică, încercarea, eseul plastic, cum l-am putea numi, sub semnul lucidității și al cunoașterii. Emotivitatea, mai discretă în ordinea desfășurată pe pânze, „alunecă” în spectator, articulându-se, empatic, cu propriul său impuls motivațional. Condiția acestei mecanici a receptării ar fi, totuși, aceasta: vibrăm cu artistul numai în măsura în care purtăm în noi o
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
afectivă pentru tematica abordată. Sub această condiție, comunicarea devine ușoară, instantanee, pentru că cel puțin un personaj este de domeniul public. Cine nu i-ar recunoaște, pe meridianul portughez, pe Camões, Fernando Pessoa sau pe José Saramago, reprezentați în Eseu despre luciditate? O constrângere survine totuși atunci când personajele principale nu-i sunt familiare publicului (portughez, în exemplul nostru). Este cazul lui Brâncuși, cunoscut doar câtorva localnici mai avizați. Am putea, în mod firesc, inversa comparația, luând de această dată ca reper publicul
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
și scriitor creștin Ioan Alexandru și mulți alții ... Toți acești talanți și aceste minunate daruri le aveți (și) fiindcă sunteți un autodidact înnăscut și foarte consecvent cu dumneavoastră de-a lungul întregii vieți; vă ajută foarte mult în acest sens luciditatea și spiritul critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă prin spiritul de rigoare și dișciplină, în primul rând cu propria dumneavoastră persoană, revelat și manifestat cu fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un
EPISCOPUL IUSTIN SIGHETEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366743_a_368072]