9,370 matches
-
nu s-a prevăzut nicio palmă de pământ pentru școală și alte instituții culturale. Mai menționăm că toate documentele (statistici, tabele, proceseverbale) se referă numai la o parte dintre cei împroprietăriți (aproximativ 190 din 309), în principal foști clăcași din Lunca. împroprietărirea clăcașilor din comuna Filipeni în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a avut ca urmare concentrarea bejenarilor bucovineni așezați în locuri diferite pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui Pește, Fântâna Durii) în satul Lunca, pe ambele maluri ale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
principal foști clăcași din Lunca. împroprietărirea clăcașilor din comuna Filipeni în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a avut ca urmare concentrarea bejenarilor bucovineni așezați în locuri diferite pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui Pește, Fântâna Durii) în satul Lunca, pe ambele maluri ale Dunavățului: o parte s-au așezat în stânga, care au muncit pe moșia lui Sterian, pe partea dreaptă cei care au muncit pe moșia lui Rosetti. IV. 3 Evoluția problemei țșrșnești în perioada 1918-1949. Particularitșți de manifestare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu sunt puțini cei aflați în această situație, iar satele din comuna Filipeni ilustrează această dependență față de marea proprietate, evidențiind un grad de nedreptate care nu se întâlnea în nicio altă țară, o exploatare cruntă, care asimila pe țăranul din Lunca - Filipeni cu robia. Pentru a risipi orice îndoială cu privire la „cât de bine se trăia înainte”, și pentru a risipi nostalgii interbelice, îi vom lăsa pe luncași să vorbească despre condiția lor socială și economică din perioada la care ne referim
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și pe care-i plătea cu ziua, cei care munceau în contul pământului luat nu primeau mâncare. Printre multe altele care se găsescă în mărturia Aristiței Toader ȘtirbuDriță, născută Drăgan, ni se spune și despre munca la boier: Locuitorii satului (Lunca) luau lemne din pădurea boierului. Lemnele se luau pe zile de muncă, pe bani sau pe produse ale gospodăriei: păsări, caș, unt etc.” Se muncea la boier cu 0,500,60 lei pe zi, în timp ce un „cot” (aproximativ 0,50m
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
2 părți, iar în cazul în care boierul dădea pământul arat și însămânțat, lua 3 părți și țăranul, pentru toate muncile, lua 2 părți. Răspunzând la „Chestionarul pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a dezvoltat satul Lunca”, întocmit de Olimpia Bădăluță, Toader Gh. Boca, în vârstă de 90 de ani în 1970, absolvent al școlii de agricultură de la Trifești - Roman, se dovedește a fi un foarte atent cunoscător al raporturilor dintre țăranii luncași și boierii Rosetti și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai mici, erau dați slugi la cei bogați, erau bătuți, puși la munci grele, neplătiți, prost hrăniți, prostiți, mânați la treabă și ziua și noaptea, este relatarea scrisă în 1970 a lui Constantin Tomescu, născut în 27 noiembrie 1907, în Lunca Filipeni, care a trăit la București. Mulți oameni politici și de cultură își dădeau seama că situația țărănimii și a rii întregi trebuie schimbată, făceau declarații, luau atitudine, dar n-au trecut de stadiul bunelor intenții. Alții se complăceau cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu citește, doar le joacă”, așa că la un jocă de cărți a pierdut moșia Dobreana în favoarea fraților Sterian. Petru Sterian a fost funcționar în administrația Cuza, iar Gheorghe Sterian a fost administrator. Frații Sterian și-au stabilit reședința în satul Lunca, unde și-au construit curtea boierească și o bisericuță (a rezistat până prin 1962-1963) unde au fost înmormântați Petre Sterian în 1877 și Gheorghe Sterian în 1891. Moșia Dobreana a rămas lui Jorj Sterian, care și-a legat numele mai mult
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să ne concureze la licitație și s cumpere moșia.” Pentru a nu crea nemulțumiri între obșteni, reprezentanții lor aleși, împreună cu inginerul angajat, au lucrat cu multă atenție atât „Planul geodezică și de parcelare a moșiei Dobreana, proprietatea locuitorilor din satul Lunca, comuna Filipeni, jud. Bacău”, cât și la „Tabloul pentru loturile locuitorilor din comuna Filipeni, satul Lunca, împroprietăriți pe moșia Dobreana”. „Tabloul” cuprinde numărul curent care corespunde cu numărul lotului tras la sorți, numele și prenumele posesorului, suprafața lotului pe categorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reprezentanții lor aleși, împreună cu inginerul angajat, au lucrat cu multă atenție atât „Planul geodezică și de parcelare a moșiei Dobreana, proprietatea locuitorilor din satul Lunca, comuna Filipeni, jud. Bacău”, cât și la „Tabloul pentru loturile locuitorilor din comuna Filipeni, satul Lunca, împroprietăriți pe moșia Dobreana”. „Tabloul” cuprinde numărul curent care corespunde cu numărul lotului tras la sorți, numele și prenumele posesorului, suprafața lotului pe categorii de teren, defalcată în locuri arabile (ha, m2), calitatea lotului cu laturi de categoria I, apoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Luca Boghian. Documentul a fost renovat la Muzeul Central al Armatei prin grija colonelului Gheorghe Cernat; a fost copiat pe calcă și heliografiat în cinci exemplare prin grija colonelului Mihai N. Bădăluță, amândoi foști elevi ai Școlii generale din satul Lunca. 3. 2 Reforma agrarș din 1921. Împroprietșrirea țșranilor din comuna Filipeni înscrisă în programul partidului liberal și anunțată de regele Ferdinand ranilor soldați, chiar în tranșeele de la Mărășești, reforma agrară, nu numai că nu mai putea fi amânată, dar trebuia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
39 și 40 din Decretul - lege 169 privitor la expropriere, a procedat la alegerea membrilor comisiei, asupra cărora adunarea cetățenilor sa exprimat prin viu grai. Comisia de expropriere a comunei Filipeni era formată din următorii: 1. Andrei Boca, pentru satul Lunca; 2. Vasile Tudor Ciuchi pentru satul Fruntești; 3. Ion Colacă pentru satele Slobozia și Valea Boțului, 4. Toader Pintilescu, delegatul Consiliului de administrație al Băncii Populare „Dunavățul”; 5. Gheorghe Postoiu, dirigintele Școlii primare Lunca; 6. Gheorghe Dimofte, agent fiscal al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
următorii: 1. Andrei Boca, pentru satul Lunca; 2. Vasile Tudor Ciuchi pentru satul Fruntești; 3. Ion Colacă pentru satele Slobozia și Valea Boțului, 4. Toader Pintilescu, delegatul Consiliului de administrație al Băncii Populare „Dunavățul”; 5. Gheorghe Postoiu, dirigintele Școlii primare Lunca; 6. Gheorghe Dimofte, agent fiscal al Circumscripției 11 Obârșia; 7. Gheorghe Neagu, primarul comunei Filipeni. Președinte al Comisiei locale de expropriere a fost ales agronomul Andrei Boca. Comisia a procedat la întocmirea tabelelor cu locuitorii îndreptățiți la împroprietărire, care formau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deplasa la fața locului, conform art.38 din Decretul - lege privitor la expropriere și în cazul când cererea locuitorilor apelanți va fi găsită justă”. Nu s-a mai făcut nicio modificare și, din această cauză, mai mulți locuitori din satul Lunca au primit pământ pe Dealul Pârlituri, în zarea Ungurenilor, la distanță de 5-6 km de sat. Comisia a trecut la exproprierea și a celorlalte moșii din comună, aparținând urmașilor Eufrosinei Rosetti: Petru, Sofia Boteanu, Vasile și Mihai Rosetti. Din procesul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au sporit loturile la 5 îndreptățiți. Pe „tabloul” de împroprietărire au rămas 218 îndreptățiți după cum urmează:49 din actuala comună Mărăști, atunci unită cu Filipeni, din care 13 făr pământ; - 58 din Fruntești - din care 7 fără pământ; - 62 din Lunca - din care 30 fără pământ; - 24 din Slobozia - din care 12 fără pământ; - 18 din Valea Boțului - din care 3 fără pământ; - 7 din Pârlituri - din care 6 fără pământ; Cei 218 împroprietăriți aveau în proprietate 120 ha și 50
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împroprietăriți aveau în proprietate 120 ha și 50 ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha. Dintre cei îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca - 30, în Slobozia 12, Pârlituri 6, Valea Boțului 3, dar și în satele răzășești Brad și Balaia - 13 și în Fruntești 7. Atât comisia locală de împroprietărire, cât și Comitetul de Ocol nu au respectat întru totul legea: au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avea mari datorii la bănci, la stat (impozite, „funcierea”), ajungând în pragul ruinei, fiind necesară intervenția statului pentru anularea datoriilor. Potrivit Decretului - lege din 1918, aveau dreptul la împroprietărire și instituțiile statului: școlile, bisericile, serviciile tehnice etc. Școala mixtă din Lunca avea dreptul la împroprietărire din rezervele comunei, conform art.5 din Regulamentul Legii instituțiilor din 28 martie 1909. Directorul școlii, învățătorul Gh. Pastoiu, a solicita timp de 15 ani un lot experimental pentru școală și, numai după mari insistențe, după ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țiganilor” să fie parcelat aparte și scos din totalul moșiei, ca unul care nu poate intra în plată.61 Prefectura dă dispoziție primarului comunei Filipeni „să pună la dispoziția școlii acest pământ pentru practica agricolă”. Primarul „pune la dispoziția școlii Lunca 120 de prăjini pământ clăcășescă rămas de la 10 lingurari care au fost împroprietăriți după legea din 1864 la locul numit Siliștea Șiganilor” - Dobreana.62 O parte din pământul expropriat nu a fost repartizat persoanelor fizice, rămânând în rezerva comunei. Potrivit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
5 ha în Știubiana și 1,5 ha la Hălmaciu; la 21 februarie 1924 s-a împroprietărit cu 2 ha, la Hălmaciu, biserica din Fruntești și, tot aici, la 6 aprilie 1924, au fost împroprietărite cu 2 ha școlile din Lunca și Slobozia. A mai fost atribuită suprafața de 0,35 ha pentru sport și tir, și 0,25 ha pentru postul de jandarmi.63 3.3 Izlazurile comunale în 1921 Satele de foști clăcași din comuna Filipeni nu au primit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primit suficient loc pentru văratul vitelor (izlaz, păscătoare) după reforma agrară din 1864 și nici după alte împărțiri de pământ care au urmat reformei lui Cuza. Izlazul comunal constituit în 1909 (vezi supra) de 70 ha (50 ha pentru satul Lunca, 20 ha pentru Slobozia și Valea Boțului) era insuficient și de proastă calitate (cel de la locul numit Tochiile). Economia agropastorală țărănească impunea ca pe lângă terenul agricol primit prin reforma agrară din 1921, să se prevadă și izlaz pentru creșterea vitelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind considerată ca moșie situat geografică la șes, deși era în regiunea dealurilor de nordest din județul Bacău. Comisia a examinat tabelele cu vitele existente, aflate la primărie, constatând că în Valea Boțului erau 47 vite mari, iar în satul Lunca 754 vite mari, în total 811 capete vite mari. Socotindu-se ca pentru regiunea de șes câte 3 vite la un hectar de pășunat, erau necesare 270 ha izlaz. Cele 745 ha expropriabile erau compuse din următoarele terenuri: 1. 6
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunei și nici cu calitatea pământului expropriat pentru izlaz. Ceilalți 2 membri ai comisiei, judecătorul și proprietara, fiind majoritatea, au decis. Pentru aceste motive, în temeiul legii, comisia decide: „Declară expropriat pentru completarea pășunii comunale a satelor Valea Boțului și Lunca, pendinte de comuna Filipeni, județul Bacău, întinderea de teren de 13 ha, din proprietatea Filipeni - Știubiana, a doamnei Virginia Lambrino, după cum urmează: 1. 2 ha imaș, impropriu arăturii, la locul numit Tureatca; 2. 6 ha imaș, impropriu arăturii, fosta vie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luncașilor de din jos, mergând în sus pe lângă acel hotar; 175 3. 5 ha teren arabil în continuarea imașului (fosta vie a căpitanului Boteanu) până la întâlnirea cu pământul expropriat în 1919, la locul Runcu Vechi, pe lângă hotarul locuitorilor clăcași din Lunca. Comisia mai declară expropriat un drum în lățime de 14 m, de la imașul de mai jos până la pârâul numit Roșu, unde sătenii vor avea dreptul la adăpături, fără vreo plată.” Procesul-verbal nu a fost semnat și de delegatul sătenilor, decât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe baza actelor doveditoare, multe familii nu aveau deloc pământ; cel mult, casa (bordeiul) și grădina. Înafara Virginiei Lambrino, ceilalți moștenitori ai Eufrosinei Rosetti nu au fost supuși exproprierii, deoarece avem mai puțin de 100 ha pământ arabil. Locuitorii din Lunca ajunseseră în 60 de ani de la reforma lui Cuza, la reforma din 1921 stăpâni pe o bună parte din pământurile moșiei Filipeni pe care ei o munciseră în calitate de clăcași, dar și de oameni liberi. În acest timp a avut loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
agricol, nici animale de muncă, și nici mașini agricole. Sofia Rosetti Boteanu și Vasilică Rosetti stăteau la părțile lor de moșie și exploatau moșia după metodele tradiționale: în parte în arendă, o lucrau cu oamenii din Slobozia, Valea Boțului și Lunca. Petru Rosetti, bolnav de tuberculoză, a 176 decedat în 1922, partea de moșie a lăsat-o unei prietene, Eleonora Cocu, care a scos-o la vânzare. S-a constituit obștea pentru cumpărarea de pământ, numit „Petru Rosetti”. Obștea luncașilor a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământ agricol. 23 Ibidem, p.367 și 370. 24 Arhivele Statului București, Acte și legiuiri, Seria I, Vol. II, București, 1907, p.890. 25 Karl Marx, însemnări despre români, Editura Politică, București, 1964, p. 26Toader Boca, Mica monografie a satului Lunca, manuscris. 27 Mărturii ale celor care au răspuns la „Chestionarul” realizat de Olimpia Bădăluță. 28 Arhiva Primăriei Filipeni: Reforma agrară din 1921. Cele 20 de hectare ima fuseseră cumpărate de o parte dintre cei împroprietăriți, nu era al comunei. În funcție de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]