10,420 matches
-
pe tărâmul celălalt: o peșteră imensă cu o lumină de nicăieri. Pe tavan curgeau râuri, pe lângă pereți statui înșirate ai îndepărtaților regi dacici. În mijloc, pe un tron un Zeu. Luă de guler o momâie și o puse în poală. Mângâie broasca flască, bală neagră, care-și scutură capul râios și, după câteva scâncete orăcăite, se întoarse cu fața spre noi, luminând înscrisul aurit de la picioare: Căpcăunu per Ptolemeus. D eschideți gurile, vino cu furtuni care să despice intersecțiile înghețate, încarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
priviri. Comentau și râdeau și aici sonorul nu reda nimic. Nu se auzea decât bâzâitul videoproiectorului. Pe stradă, toate femeile erau goale, neștiind că sunt goale. Așteptau în stațiile de tramvai nepăsătoare și frivole, neștiind că sunt frivole, gesticulând sau mângâindu-și sânii și șoldurile, provocator, neștiind că sunt provocatoare, unele căutând să-și aranjeze părul răvășit, alungând mecanic un fir de praf efemer, neștiind că sunt efemere, căutând cu ochii un sprijin material ce le-ar fi putut oglindi frumusețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
zimți roșii strălucitor al poftelor sexuale în repaos, rotindu-se în sensul universal al acelor de ceasornic, cu artileria gândurilor tuturor bărbaților țintită spre gândurile lor, fără doborârea voluptuosului inamic, masculii își trimiteau corpul eteric amușinându-le gândul și sărutându-l, mângâindu-le brațele și trupul și sărutându-le, răsfirându-le pletele și înfășurându-se cu ele, culegând cu palmele mirosurile teilor de pe brațe, de pe pulpe, de pe gât și umeri, mângâindu-și cu ele fața și buzele, și ochii, și părul, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
inamic, masculii își trimiteau corpul eteric amușinându-le gândul și sărutându-l, mângâindu-le brațele și trupul și sărutându-le, răsfirându-le pletele și înfășurându-se cu ele, culegând cu palmele mirosurile teilor de pe brațe, de pe pulpe, de pe gât și umeri, mângâindu-și cu ele fața și buzele, și ochii, și părul, ca să ne miroasă toată ziua frumusețea, ele neștiind că sunt frumoase, parfumate, îmbrățișate, sărutate și dorite. Așa și nu altfel, Stoian și Teodor făceau apologia frumuseții feminine care a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în timp ce-mi mâncam cornurile. I-am întins câteva bucățele pe care le disprețui, părând să spună că nu era el motanul care să se mulțumească cu firimituri ale festinului. Se eschivă și de tentativele mele de a-l mângâia pe spatele lat. Animalului ăstuia nu-i plăceau străinii. Sorbind din cafea, am apucat aparatul telefonic din bucătărie și am format 06. Nu corespundea melodiei care-mi bântuise noaptea. Apăsai pe 01, care corespunse. Ar fi putut fi și 04
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
eroul său de zi cu zi. Oare simțea, așa cum numai sufletul pur de copil poate să o facă, apropierea nemiloasei lor despărțiri? Pe o ridicătură de pământ, atenția copilului fu atrasă de o blană verde și groasă. La Început, a mângâiat-o cu palmele, afundându-și cu delicatețe degetele În ea, apoi, mergând În genunchi s-a căznit a prinde cele câteva pete strălucitoare care alergau de colo-colo pe covorul bogat, din mușchi de pădure. Câteva raze de soare Își găseau
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
care nu-l poate ierta! Apoi gândurile din ce În ce mai leneșe se Îndreptau către florile de oleandru care Își modificau mereu dimensiunile și cromatica, crengile se transformau În pădure verde, musca aceea era o ghionoaie, Dorița Îl ținea În brațe și-l mângâia așa cum nu o mai făcuse și nu Încerca, nu putea să descopere de ce În răstimpuri Îi spunea ... Niță. Pe când se perindau cu Încetinitorul stoluri de fluturi albi, roșii și albaștri, lanurile de grâu și lucernă din Lunca Siretului, coșuri cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
frumoasele vise ale copilăriei sale În care Își găsea fragmentele de fericire, care Îl va marca În drumul său prin viață. Se obișnuise să nu se mai smiorcăie atunci când trezindu-se din somn nu găsea pe nimeni care să-l mângâie cu vorbe și gesturi frumoase și calde, așa cum Îl obișnuiseră Ochenoaia și fetele ei: Muța-mamii, s-o trezit cel mai frumos nepot al meu? Ce să-ți dea bunica să papi, turte În ulei, mere sau dulceață și pe urmă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
țăranii nu făceau plajă la ... nudul gol, așa cum nici acum nu fac! Pe drumul către casă, Aneta Îi făcea toate moftulețele și toate poftele, l-a lăsat s-o țină pe Marțolea de funiuță, ba l-a săltat pentru ai mângâia coarnele-i mari și frumos arcuite, iar din timp În timp Îi amintea: Nu spui de secret, nu?! Acasă a smântânit o oală prinsă și l-a alintat cu „Nestematul neu”. Amurgise binișor când Aneta, numai ochi și urechi, a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
invita să se suie În spinarea sa cu pene roșii ca și mărgelele, Marțolea Îi arăta cu capul pe care coarnele crescuse până În salcâm, o căniță cu lapte cu multă spumă, apoi În timp ce blănița lui Sinan Pașa și mustățile Îl mângâiau, acesta sforăia iar pe cerul senin-senin se auzea zgomotul monoton al unui avion nevăzut ... Sfor, sfor! Ca prin vis o mai auzea pe Aneta zicând cu iubirea unui glas stins, stins: Stai să-ți pun o pernă și să te
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Întâi și cu trandafiria sa limbuță, mai pe urmă, Sinan Pașa, sigur de cucerirea făcută și de răsplata bine meritată pe care o va primi, Îndrepta către băiat cei doi ochi frumoși și verzi și rostea un imperceptibil „miau!”. Va mângâia pisoiul uriaș și supus, Îi spunea În gând câteva cuvinte de iubire și apreciere a frumuseții sale deosebite și a bunătății sale sufletești și pe nesimțite gândurile copilăriei se Îndreptau către Cățălești, mânuța sa grăsuță mângâia duios alunița mare din
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
un imperceptibil „miau!”. Va mângâia pisoiul uriaș și supus, Îi spunea În gând câteva cuvinte de iubire și apreciere a frumuseții sale deosebite și a bunătății sale sufletești și pe nesimțite gândurile copilăriei se Îndreptau către Cățălești, mânuța sa grăsuță mângâia duios alunița mare din obrazul admirabilei sale bunicuțe, care Îi lua căpșorul În palme, Îl strângea la piept și-i acoperea obrajii bucălați cu calde sărutări, iar când o lacrimă izvora tainic din ochii pe care Îi ascundea de privirile
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ochii pe care Îi ascundea de privirile copilului, Ochenoaia rostea cu un glas plin de jale și iubire, cu un ton inimitabil, sugrumat și plin de durere: -’Muța mamii, ’muța-mamii! Unde-i Viorița să vadă ce trandafir frumos are?! Va mângâia explorând fiecare picior al motanului, coada și mustățile, iar când atingea boticul fremătând și umed, se Înfiora de parcă un curent electric euforizant Îi străbătea tot corpul, corp care pentru câteva secunde era cuprins de un tremur pe care Sinan Pașa
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de revenirea stăpânei sale, sărea În două picioare, se gudura de scutura lanțul și saluta buna intenție a bunicii lui Va de a-i oferi ceva bun de mâncare dar și pentru că Îi vorbea și știa că urmează să fie mângâiat. Toată lumea era În jurul lui Va. Toți Îi puneau Întrebări de tot felul și În timp ce ochii mari și capul interesat de cunoaștere se Îndrepta mereu spre altceva, iar pe fața cu obrăjorii trandafirii se observau fel de fel de grimase, Își
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ta „leacu’ pentru sănătate”! Și Ochenoaia, bucuroasă de isprava lui Va, a umplut cănița cu laptele plin de spuma ce se adunase În doniță. Copilul a sorbit cu plăcere și cu voluptatea de altă dată, apoi a mers și a mângâiat botul umed al Dumăniței, un gest nou care surprinse mica asistență, un mod de a mulțumi a lui Va și un semn al „maturizării” sale. Sau poate era răsăritul unui principiu și mod de a fi al viitorului om: Oferă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cămara cu amintiri gri-cenușii ale unei anumite zile negre scoase la lumina percepției și trăirilor sale cea mai strălucitoare icoană și cea mai dragă lui, cea care apărea din ce În ce mai rar dinaintea sa, iubita și iubitoarea sa mămică, Viorița, care-i mângâia părul transpirat și Îi săruta obrăjorii rumeniți de bucuriile copilăriei. În zilele care au urmat, Va a fost Înconjurat cu dragoste, a făcut cunoștință cu locurile noi și cele vechi, a rememorat oameni, fapte și Întâmplări hazlii, a Învățat cântece
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se mai face el om Întreg! N-o să poată crește copchilu’ așa cum știe el că trebuie și-așa cum vrea el! O să vină și singur are să mi-l aducă! Călătoria cu trenul a fost fără peripeții, era ziuă și Va Își mângâia bunica așa cum putea și el, spunea fraze care În loc s-o liniștească pe Mamaia mai rău o supăra, Îi vorbea despre iubire și despre fete, casă, curte, locuri și multe altele, chiar simțea o puternică legătură și afinitate pentru toate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
l-a privit cu frică și a rostit o Întrebare cu răspuns inclus: Vizanti, nu vrei să fim prietini, de ce nu iubești tu băietu’ ista cuminte? Bunicu’ Ghiorghi, cu luleaua În colțul gurii, l-a strâns la piept, l-a mângâiat pe frunte și a adresat un ordin În doi peri: Vizanzi, ămâia mătii, da mai taci! A privit către nepot să vadă dacă a produs efectul de apărare și apoi a adresat lui Vizanti o privire de stăpân care știe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ești singur și-ți promit să fiu lângă tine pentru ca nimeni să nu se atingă de un fir de păr! Curaj și crede-mă, chiar Îmi pare rău că sunt legat și nu pot pune labele pe umerii tăi și mângâia fața cu limba! Săru’mâna, tanti Ileana! Da de ce plângeți ca la priveghi, Domne ferește?! De supărare măi Jănică, iaca trebuie să-l duc pe Valerică la Vaslui! Te obligă cineva? Așa-s legile ăstea, strâmbe-strâmbe!, Îl lămuri Ochenoaia pe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
foarte omenesc de altfel, spre gura frumos, ba chiar angelic Întredeschisă, stărui asupra ei vreme de două sărutări semi caste, gâtul ei lung și ceafa pe care firișoare fine de păr șaten Îl Îmbiau să le atingă și să le mângâie, urechile roz-delicate peste care dansau Înnebuniți zulufii castanii și gingași de credeai că vântul Îi va lua și-i va duce În zbor, Împrăștiindu-i printre crengile părului, rochița roză, cu multe flori de culoarea vișinei, fără mâneci, prin ale
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
tare, pe Întuneric-Întuneric pentru a ajunge cu rața, curca ori cocoșul la prima oră a dimineții, atunci când „jâdanii” plătesc mai bine. Într-o asemenea dimineață, Valerică a fost plăcut surprins de faptul că Marinița era lângă el și cutremurată Îl mângâia peste tot. Corpul ei cald și total gol se lipise de băiat, un picior cu pulpă fremătândă era aruncat peste el și o stare de vis frumos Îi acaparase toată ființa, un vis din care nu ar mai fi vrut
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ea Întinsă și pe ce fel de băț, zise: Cred că ai dreptate! Marinița Începu metodic, foarte Încet, delicat și frenetic să-i arate „inteligentului” cât de ignorant este la cel mai important obiect de studiu din viață! Palmele ei mângâiau ceafa lui Va, iar cele zece degete se mișcau simultan prin părul deja transpirat, l-a cuprins pe după cap și l-a tras către ea spunând: Hai! Ai uitat? Fă ca mine! Va duse mâinile pe după ceafa ei pe care
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
simultan prin părul deja transpirat, l-a cuprins pe după cap și l-a tras către ea spunând: Hai! Ai uitat? Fă ca mine! Va duse mâinile pe după ceafa ei pe care, cu ochii minții, vedea firișoarele de păr fin-fin, Îi mângâie urechiușele, gâtul delicat și nu mai trebui să o tragă către el pentru că Marinița era deja cu gura ei frumos construită și dotată angelic cu cele două buze fierbinți, care parcă vorbeau un limbaj al Îngerilor, peste buzele lui, transmițându
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
degete În vârful cărora se adunaseră toate terminalele nervoase din corp au ajuns la punctul culminant al călătoriei lor, și aflându-se În apogeul căutărilor, bucuroase de reușită și descoperire, noutate și revelație, au executat un joc, o moștenire genetică, mângâindu se reciproc până când băiatul s-a blocat și chiar credea că profesoara sa a greșit comanda. Rămăsese Înfierbântat și nedumerit pentru că nu mai putea urma comanda „fă ca mine”, cele două zone se diferențiau net, așa cum Va știa de mai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
imaterială a ființei sale și cu o mișcare rapidă s-a detașat de Marinița lăsând-o pe aceasta șoptind pe un ton imperativ: Mai stai! Mai stai! Mai stai! Oleacă, măcar oleacă! Îi cerea imposibilul! Și În timp ce mâna continua să mângâie cea mai sensibilă zonă erogenă a băiatului, mișcările ei ce-și măreau ritmul și intensitatea s-au stins Într-o cutremurare de final, fata a rămas așa un timp, apoi s-a Întors supărată către Va și văzându-l Înlemnit
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]