2,058 matches
-
nu a găsit nimic mai bun de făcut decât să părăsească definitiv viața de pe Terra. Bătrânii spun că lanțul se rupe acolo unde veriga este mai uzată. Dacă vom urmări, în continuare, firul pe care s-au înșiruit faptele precum mărgelele pe ață, vom înțelege și care a fost veriga slabă a amiciției de-o viață dintre cei doi "Prieteni ai cărții". Când încep să se deruleze faptele legate strâns de tema urmărită de autor, la începutul anilor șaizeci, la nici
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sec.III și IV e.n.). Tot aici s-au mai găsit un obiect din fier în formă de lamă de cuțit și un altul care după înfățișare pare a fi un clempuș de ușă, un vîrf de suliță și două mărgele. Dintr-o perioadă mai tîrzie (sec.XVII) au fost descoperite o monedă austriacă și alta rusescă. Nu departe de aici, la punctul cunoscut sub denumirea de ,,Huciu lui Nistor“ în anul 1938, C. Nistor a găsit întîmplător un tezaur din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
culturii Noua; în curtea lui C. Roșu, din partea de nord a satului au fost găsite resturi de oale și străchini din pastă brună și cenușie, cu decoruri din dungi aplicate cu rotița dințată, precum și resturi de cahle, olane de sobă, mărgele sticloase și zgură metalică, provenite din sec.XVII -XVIII. Curtea lui I. Furnică.Tot în sectorul Nordic al satului au fost identificate fragmente ceramice aparținînd neoliticului dezvoltat (faza Cucuteni A) provenind din vase de provizii executate din pastă grosieră și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
satului au fost identificate fragmente ceramice aparținînd neoliticului dezvoltat (faza Cucuteni A) provenind din vase de provizii executate din pastă grosieră și un fragment dintr-o figurină antropomorfă decorată cu dungi fine. Din perioada feudalismului dezvoltat, au fost descoperite aici mărgele din argilă, lulele frgmentare și o bilă de rășină neagră; Dealul Șurăneștilor. La 500 m. nord de sat și la 150m. spre est de drumul Dănești Șurănești, a fost găsit un brăzdar de plug din fier din epoca migrațiilor (sec
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
m. nord de sat, pe proprietatea lui N. Didilescu în marginea pădurii, a fost descoperită o necropolă din sec. III-V e.n. în unul din morminte sa găsit în stare fragmentară o urnă de incinerție în care se aflau două mărgele de fildeș și una de cornalină alb cenușie, toate cu urme de trecere prin foc. Cel de al doilea mormînt conținea un schelet așezat cu brațele în lungul corpului, orientat în direcția N-S. Cele mai vechi resturi ceramice aparțin
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
explicație (intuitivă) de ce planta respectivă este o "floare de stea" (sau, eventual, o floare stelară, astrală etc.). Pe de altă parte, denumirea italiană, margheritona, poate fi evaluată din perspectiva apartenenței la familia de cuvinte care cuprinde pe margherita "margaretă", "perlă", "mărgea de sticlă" și pe margheritina "bănuți", "mărgea de sticlă" și, eventual, din perspectiva sufixului din compunere. Se înțelege astfel de ce limbajul poetic pune în valoare de obicei cuvintele vechi și locuțiunile, mai predispuse interpretărilor prin intuiția poetică, adică elementele "transparente
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
floare de stea" (sau, eventual, o floare stelară, astrală etc.). Pe de altă parte, denumirea italiană, margheritona, poate fi evaluată din perspectiva apartenenței la familia de cuvinte care cuprinde pe margherita "margaretă", "perlă", "mărgea de sticlă" și pe margheritina "bănuți", "mărgea de sticlă" și, eventual, din perspectiva sufixului din compunere. Se înțelege astfel de ce limbajul poetic pune în valoare de obicei cuvintele vechi și locuțiunile, mai predispuse interpretărilor prin intuiția poetică, adică elementele "transparente" ale limbii, cum le-a numit Hans-Martin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
apăsarea depravării. Un miros rânced răzbătea dinăuntru. De pereții ei, se rezemau muieri deocheate. Țineau în brațe pisici jigărite și aruncau ocheade. Își ascundeau chipul neîngrijit, boindu-se. Erau văpsite cu un strat gros de sulemeneală liliachie. Purtau la gât mărgele de sticlă, iar în picioare conduri. Pe acordurile duglișe ale unei lăute amețite, își mișcau lasciv trupul obosit. Scofâlcitele își înveșmântau dezmățul în rochii colorate strident. Plozi murdari și mâzgăliți pe față, descărnați și supți de păduchi, rătăceau desculți prin preajma
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cealaltă parte se apropie sălișteanca cochetă cu mult negru și alb, femeia de-un aspect cam mănăstiresc din Vlașca, bănățeanca din Graniță cu cârpa încornorată și cu opreg din șerpi multicolori. Pădureanca purtând pe mâneci podoabă masivă, compactă și cu mărgele, care dau ritm și linie șoldului. Te izbește costumul țărăncii de la Pitești, strigător ca un răsărit de soare, nu mai puțin și aproape antipodic al lugojanului în negru solemn. [...] Galeria acestor contemporani și strămoși e vastă cât țara (Ibidem, p.
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sticlă (3); stîlp (3); suport (3); trup (3); aer (2); anatomie (2); băutură (2); bea (2); a bea (2); ceafă (2); claviculă (2); corp uman (2); durere de gît (2); femeie (2); gînd (2); gîscă (2); indiferență (2); larg (2); mărgele (2); membru (2); mușcătură (2); mușchi (2); os (2); parte din corp (2); rață (2); respirație (2); roșu (2); rupt (2); sensibil (2); sensibilitate (2); senzualitate (2); sunet (2); trahee (2); urît (2); -; ajutor; alcool; amigdalite; amuzament; angină; ascuțit; atingere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
găină; găini; gălbenuș; ghid; ghilotină; gingaș; de girafă; gît; gîtișor; glandă; glande; goliciune; gras; guler; gulere; guraliv; gușă; imobil; înalt; încheietură; înecat; înghit; înghițire; înghițit; îngust; înmuiat; însetat; înțepenit; întins; jugulare; lanț de aur; laringe; leagă; legătura; lungă; lungime; măr; mărgele; metal; mic; migdale; mișcare; mîine; mînă; mobil; mobilitate; nas; nepăsare; nume; ochi; organism; pană; papion; parc; parfum; parte; pasăre; de pasăre; pastilă; păr; pelican; pernă; persoană; picior; piele întinsă; plăpînd; porc; prelungire; radieră; răcit; răgușeală; răgușit; răsucit; rău; rece; rotund
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o duce; dulce; eșarfă; folosit; fragil; frică; fustiță; garderobă; găsi; ghiozdan; în gînd; gîndul; gripă; haine frumoase; har; hartă; ia; îmbrace; a îmbrăca; a se îmbrăca cu ceva; îmbrăcă; încălțări; însoți; învechit; înzestrat; la modă; legănînd; maiou; mantou; mască; mănuși; mărgele; mereu; minte; a mîna; mod de îmbrăcăminte; moft; de nas; nebunește; necesitate; nou; nouă; noutate; numele; obișnuință; odihnă; pantof; papuc; păcat; pălărie; păstra; peste tot; peste; place; a plăcea; plimba; plimbare; poartă-te cuviincios; ponosit; prețios; prezenta; pune; a purta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu MBA obținut la Paris, ca și mine; începusem să-i fac sendvișuri și să i le servesc foarte sumar îmbrăcată, că așa îmi ceruse... Foarte sumar însemna cât se poate de sumar, nu mai trebuia să-mi scoată decât mărgelele, că-l zgâriau; inițial am luat-o ca pe un moft, dar, când mă vedea cu tava, se excita teribil și performanțele sale sportive avansau brusc de la nivelul de semifond direct la maraton; se mai potolea pe la miezul nopții, când
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
bucătărie, a deschis fereastra ca să mai iasă fumul și a zis că-mi dă el o mână de ajutor ca să termin mai repede; și eu eram nerăbdătoare, dar a trebuit să mă îmbrac, că-mi era cam frig doar cu mărgelele; când m-am întors în bucătărie, nu avansase deloc; încă mai analiza prăjitorul și se întreba de ce-o scoate fum în halul ăla; am gătit rapid câteva felii de pâine cu unt, mi-am pus la loc mărgelele... M-
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cu mărgelele; când m-am întors în bucătărie, nu avansase deloc; încă mai analiza prăjitorul și se întreba de ce-o scoate fum în halul ăla; am gătit rapid câteva felii de pâine cu unt, mi-am pus la loc mărgelele... M-am întrerupt din scris o jumătate de oră; tocmai m-a sunat o prietenă să mă întrebe cum se gătește cacaoa cu lapte și cum se fierb crenvurștii. Ea abia învață cum e cu meniurile frugale, gătește doar pâine
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
știu dacă au vorbit sau nu, dar vă spun cu toată sinceritatea că n-a fost rău. Când l-am văzut cât de bine reacționează, mi-am dat seama că repetiția nu e chiar plicticoasă. Și, oricum, nu mai purtam mărgele, le înlocuisem cu un șorț foarte șic, over size și cu un decolteu adânc. Mi-l cumpărase el dintr-un sex-shop din Amsterdam... În plus, fie vorba între noi, cu numărul trei era mult mai bine; când punea mâna pe
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de la gâtul miresei și-l aruncă pe două bețișoare verzi de pom 335, ținute de vornic în mână care, imediat, începe să cânte: "Legea ta de nimiteț / Da tu mândru ești și creț. / De-nșelat copilele, / De țâpă petelele. Peteluțe cu mărgele / Le țâpă cu multă jele, / Placă-ți hoboțelul, lele. Ca piperul grecilor, / Ca iarba berbecilor, / Ca laptele mieilor, / -Mie, vornicelul meu, / Nu-mi trebe hobotul tău. Că ia-mi trebe cununa, / Că are cine-o juca./ Cununiță cu fluturi / Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oficiate de Anul Nou este și Vasilca, cu variantele Vasivă, Sivă, Silca. "Vasilca" reprezintă un obicei practicat de țigani, în ajunul Anului Nou: se lua capul de porc, se așeza pe o tavă și se împodobea cu cercei, salbe și mărgele, cu bani, cu basmale de mătase sau de lână, cu flori artificiale, cu beteală și cu o oglindă. Cu această ofrandă, numită Vasilca, mergeau din casă în casă pentru a ura spor și belșug în toate, rostind colindul Vasilcei sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ramuri multe / Și mai mari și mai mărunte! / Unde joacă căprița / Înflorește-o floricică, / undi intră capra-n joc / Aduce-n casă noroc! / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Frumoasă-i căprița mea / Cu covor și cu basma, / Cu cordele și mărgele, / Bine-i șade caprei mele!"152 Metamorfoză a soarelui, cerbul, prin jocul său, reface drumul soarelui abia renăscut: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine cerbu-n urma ta. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / A trecut cerbul Carpații, / Ca să joace la toți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cucule cu pene rare, / Nu cânta pe cremănare, / Că plâng înăuntru tâlharii. Du-te-n codru și-i cânta, / Unde lucra mândra mea. / Tu să-i spui, cuce, așa: / Ca să-și vândă rochița, / Să-mi descuie temnița; Să-și vândă mărgelele, / Să-mi deschidă fierele; Să-și vândă mândra și șalul, / Să-mi deschidă cremănarul; / Să vândă boii din jug, / Să-mi dea drumul să mă duc, / Să mă duc în țări străine, / Unde nu cunosc pe nime, / Numai frunza și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe iubita lui: "doar nu sunt Shakespeare/ să-ți promit, cum știi,/ O certă nemurire, ființă dragă". De fapt se îndoiește de valoarea artei lui: "Frumoase versuri/ dac-aș ști sa fac/ Le-aș înșira pe un fir ca pe mărgele". Deși se vrea un trubadur modern, simte o înviorare când strânge la piept un clasic: "Gelos/ topit,/ de versurile sale". Tudor George este foarte preocupat de arta lui, de aceea și-o tot definește în câteva rânduri. Nu fără melancolie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mese pe care nu se află, niciodată, decât obiectele ce pot "vorbi", capabile să intre într-o horă a semnificațiilor, lădița cu bani a hangiului și lada cu odoare și monede a preotului, o ulcică cu vin, un șirag de mărgele, recuperate apoi din noroi, un sac cu mălai sfâșiat de săracii disperați etc. Și, tot de aici alungarea muzicii din acest film, ca dintr-o lume care își ajunge sie însăși, care are propriile ei semne de recunoaștere: tropăitul calului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
apoi lupul va mînca oile și uliul găinile. Cînd vine nora întîi în casa soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Curcă Dacă te spurcă puiul de curcă, cocăi*. Mărgelele de curcan să nu le pui în borș, căci n ai noroc la curci. Curcubeu Curcubeul este brîul lui Dumnezeu. Curcubeul e o „pompă“: totdeauna un capăt al său e într-un pîrîu mare de unde suge apă, așa că nici un pic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mă aștepte și să mă dorească și pe mine flăcăii.“ Fetele fură strune de la scripcă și le leagă la mînă, ca să fie așa iu bite cum îi iubit tonul strunelor. Cînd vine popa cu căldărușa la Bobotează, fetele mari iau mărgelele de la gît și le pun în pragul ușii, ca să treacă popa peste ele. Cînd este aproape să treacă și cîntăreții, le ia, ca să le îndrăgească băieții. Se spune că dacă se gîdilește tare o copilă va fi iubită de flăcăi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la moară nouă și să bea apă de la fîntînă nouă. (Gh.F.C.) Măr E a belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie - și măcar două mere de sînt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană. Mărgele Cînd pui mărgele la gît, plîngi beat. Dacă un băiat poartă de mic mărgele, apoi se crede că, crescînd el mare și îmbătîndu-se, va plînge ca muierile, va fi muieros. Dacă pui copilului mărgele la gît, petrece zile cu necaz
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]