2,766 matches
-
140, febr. 2007, nr. 2, p. 19-21. SOROHAN, Elvira. Mircea Eliade. Magia erosului. În: Convorbiri literare, 141, mart. 2007, nr. 3, p. 32-34. SOROHAN, Elvira. Regalitatea în teatru. În: Convorbiri literare, 141, dec. 2007, nr. 12, p. 14-16. Ștefan Oprea. Măria-Sa Teofil Vîlcu. Iași: Timpul, 2007. SOROHAN, Elvira. Restructurarea învățământului superior. În: Cultura (București), 3, 16 aug. 2007, nr. 32, p. 16. Din grupajul Cât de învechită e literatura veche românească. SOROHAN, Elvira. Dacă filosofii ar juca biliard... În: Convorbiri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
semnul unui proiect de viitor în desfășurare, într-un timp al facerii ca semn aducător de bine și de continuitate. Apoi, evaluarea de sine și de așteptări "Iară acum nu ce am voit, ce numai ce am putut am închinat măriei tale" și inteligentă așezare prospectivă sub protecția scaunului crăiesc, susținută strategic (sau, mai degrabă, camuflată strategic) într-o profesiune de credință presupunând continuarea activității tipografice: "De acum, de ne va agiuta Dumnezău, țiind milostivul Dumnezău pre măriia ta în pace
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sub protecția scaunului crăiesc, susținută strategic (sau, mai degrabă, camuflată strategic) într-o profesiune de credință presupunând continuarea activității tipografice: "De acum, de ne va agiuta Dumnezău, țiind milostivul Dumnezău pre măriia ta în pace și în sănătate, supt aripile măriei tale de alte prilejuri încă vom da rod tipografiei noastre", așa cum, în prefața la Cărare pe scurt, Bălgrad, 1685, urarea adresată sieși, pare întoarsă, în fapt, prin accentul schimbat cu abilitate, pe binele slujirii domnitorului: "Dumnezău noao încă să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
prefața la Cărare pe scurt, Bălgrad, 1685, urarea adresată sieși, pare întoarsă, în fapt, prin accentul schimbat cu abilitate, pe binele slujirii domnitorului: "Dumnezău noao încă să ne dia puteare, cum cu smerenie și cu mare plecăciune să putem sluji Măriei tale până în sfârșitul vieții noastre, Amin". O particularitate în plus, în faptul ca Zoba își asociază urării, dedicației și semnăturii pe "toți protopopii și cu tot săborul rumânilor din Ardeal" în Sicriul... și notează că, prin Cărare pe scurt, se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Rakoczi, "cu îndemnaria și porunca denpreună cu toată cheltuiala"căruia fusese posibilă fundamentala întreprindere culturală românescă, de pionierat, a tălmăcirii integrale a lucrării sacre în limba de obște. Focalizarea rolului domnului de susținător al vestirii cuvântului lui Dumnezeu "în țara Măriei tale, întru toate limbile" adaugă un important detaliu de istorie culturală și religioasă: domnitorul creștin, mecena al cărturarilor pe care îi trimite să se perfecționeze în studiul limbilor sacre, pentru a putea reveni ăn țară "să vestească cu de-adinsu cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mai mult meritul și efortul domnitorului, ca și buna sa alegere, cu dreapta socotință. Încheiem cu un citat amplu din predoslovia Mitropolitului Teodosie la Penticostar, Buzău, 1701 oferind o summa de virtuți exemplare: "Cu adevărat desăvârșit au sălășluit întru al Măriei tale bun suflet sfântul Duh, și pentru aciasta dai dăplin toate lucrurile desăvârșit, precum place lui Dumnezău; așijderea și faptele ceale bune, înțelepciunea desăvârșită, vitejâia sufletului, întărită dreptatea, desăvârșit curățeniia, până și la cuvânt, blândeațelea aseamene cu ale prorocului și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fiește ce laudă, cu adevărat prea înnălțate Doamne, la aceastea următoriu ești sfântului Ioan cel milostiv. Iar după râvneala pravoslavniciei, ca un bun creștin, te aseameni cu marele împărat Constantin. Împodobit-ai cu adevărat, Doamne, prea slăvitul neam al strămoșilor Măriei tale Băsărăbeștii, așa de bun Domn den mila lui Dumnezău păzitei Tărâi Rumânești fiind, care Țară alt Domn ca Măriia ta n-au avut până în zioa de astăzi den dăscălecătoarea ei. Laude alții ceale vreadnice de vedearea ale besearecilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
den mila lui Dumnezău păzitei Tărâi Rumânești fiind, care Țară alt Domn ca Măriia ta n-au avut până în zioa de astăzi den dăscălecătoarea ei. Laude alții ceale vreadnice de vedearea ale besearecilor și ale mănăstirilor zidiri, și cealealalte ale Măriei tale minunate lucrări, iară smereniia noastră, și de acealia să minunează și aceastea le prea laudă, adecă cea desăvârșit podoabă, care Măriia ta ai făcut la besearecile lui Dumnezău, îmbogățindu-le cu tipărirea, mai înnainte a sfintei Evanghelie, ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
făcut la besearecile lui Dumnezău, îmbogățindu-le cu tipărirea, mai înnainte a sfintei Evanghelie, ca un temei al pravoslavniceștii noastre credințe, apoi cu a celor doaosprăzece Minee, apoi cu Paraclitiki, după aciasta cu Triodul, pentru care smereniia noastră mult mulțămeaște Măriei tale și datori sântem cu toții să ne rugăm lui Dumnezău pentru îndălungată viață și spăsenie a Măriei tale. Și acum mai pe urmă bine ai vrut Măriia ta de ai tipărit veselitoriul acesta Penticostariu, ca și cealialalte, cu a Măriei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
al pravoslavniceștii noastre credințe, apoi cu a celor doaosprăzece Minee, apoi cu Paraclitiki, după aciasta cu Triodul, pentru care smereniia noastră mult mulțămeaște Măriei tale și datori sântem cu toții să ne rugăm lui Dumnezău pentru îndălungată viață și spăsenie a Măriei tale. Și acum mai pe urmă bine ai vrut Măriia ta de ai tipărit veselitoriul acesta Penticostariu, ca și cealialalte, cu a Măriei tale chieltuială, s-au tipărit foarte după dumnezăiasca plăceare, carele în zilele ceale veselitoare cântându-se, bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Măriei tale și datori sântem cu toții să ne rugăm lui Dumnezău pentru îndălungată viață și spăsenie a Măriei tale. Și acum mai pe urmă bine ai vrut Măriia ta de ai tipărit veselitoriul acesta Penticostariu, ca și cealialalte, cu a Măriei tale chieltuială, s-au tipărit foarte după dumnezăiasca plăceare, carele în zilele ceale veselitoare cântându-se, bucurie mare aduci noao, și având zilele învierii Domnului au înviiat noao gândul, și ne face mai sârguitori la dumnezăiasca slavoslavie. Și sfârșindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
perfect inocente: Când ajunserăm sus de tot dasupra clopotului celui mare, de unde vezi omul jos numai cât o vrabie, deodată mă cheamă la dânsul lângă o ferestruie și-mi zice: "Ia te uită de ici; mult e până jos?" "Mult, măria-ta îi răspunsei de-ar cădea cineva d-aici, ar fi vai de el; nici praful nu s-ar alege de dânsul"". Cititorul se confruntă, ulterior, cu ceea ce îi apare drept un exemplu tipic de non sequitur: Știi c-am
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de el; nici praful nu s-ar alege de dânsul"". Cititorul se confruntă, ulterior, cu ceea ce îi apare drept un exemplu tipic de non sequitur: Știi c-am visat pe sfântul Nicolae azi-noapte?" îmi zice râzând. "Ești bun la Dumnezeu, măria-ta, și d-aia a venit sfântul să te vază"". Aserțiunea următoare condensează cristale de cinism: ""Așa cred și eu îmi zise, uitându-se în ochii mei dar nu știi că mi-a zis să te azvârl d-aicea jos
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de data asta nu mai era vorba despre comercianții evrei deoarece, în general, acestora li se interzisese practicarea comerțului, dar și a profesiunilor liberale. Inițial, acest document fusese primit de Poliția Huși care, în copie, l-a trimis și pr măriei, spre luare la cunoștință. Iată o sinteză a acestei adrese semnate de comisarul șef Ion Balea exclusiv pe ordinul circular emis de Liceul „Cuza Vodă” (1931) , care venea și cu unele propuneri bazate. Imperativul vremurilor grele prin care trecea toată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a plecat de la șapte de acasă... Nevasta lui a rămas să se gătească și să vie mai tîrziu la gară cu copiii și cu amicul. Amicul este un profesor foarte tînăr, care locuiește la directorul de un an de zile... Măriile voastre, am onoarea pentru ca să vă recomand familia mea: consoarta mea, copiii mei, amicul meu!" (25 de minute); aluzia aparent inocentă călăuzește cititorul spre esența relației: O blană rară "doamna Cuțopolu merge la bal, domnul Cuțopolu e oprit acasă de afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
enunț sintactic, o frază sau o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: unități lexicale (substantive sau adjective substantivizate, pronume, în vocativ, adjective, în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții) - Știi, Mario, de ce te-am adus? Ascult, Măria-ta. Ne ducem, dar gândește-te, stimabile, că suntem vecini. Ce, mă, n-ai dormit ieri? Unde-i lupul, moș Mihai? Ei, jupâneasă dragă, asta nu pot face. Cum te cheamă, măi fetiță? Nu mă tem de nimeni, venerabile domnule
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
făcea clăi afară. După numărul clăilor se aprecia bunăstarea gospodarului. După ce fânul era dus acasă și pus la adăpost, când nu mai vedeai delniță sau răzor necosit, gospodarii răsuflau ușurați că au Încheiat cu o muncă de vară. După Sântă Măria Mare, orzul deja dădea În pârgă, semn că trebuie Început secerișul. Această muncă era a femeilor. Bărbații doar aduceau snopii În clăițe și apoi Îi trăgeau pe pari ca, stând acolo, să se usuce. A sta cât este ziua de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mult mai în vale?... îi spuse Mielușelul acelui Lup zbîrlit. Ba o tulburi! zise el pornit; iar acum un an m-ai și bîrfit! Eu te-am bîrfit?... E oare de crezut cînd eu, pe-atunci, nici nu eram născut?... Măria Ta, fii bun și ține seama că-s mititel și încă sug la mama... De n-ai fost tu, a fost un frate-al tău! Măria Ta, n-am niciun frate, zău... Chiar dacă n-ai, tot n-are-a face: a fost
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
am bîrfit?... E oare de crezut cînd eu, pe-atunci, nici nu eram născut?... Măria Ta, fii bun și ține seama că-s mititel și încă sug la mama... De n-ai fost tu, a fost un frate-al tău! Măria Ta, n-am niciun frate, zău... Chiar dacă n-ai, tot n-are-a face: a fost vreunul dintr-ai tăi, că sînteți toți la fel de răi, de la ciobani pînă la dulăi și nu-mi dați pace! Dar mă răzbun, ai înțeles?... Și, fără
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aibă ocazia vreodată să spună că va fi fost înșelat. [...] Textul 4.2. Racine: Bérénice Studiați mișcarea argumentativă a versurilor de la 371 la 386 din scena 2, actul II din Bérénice: PAULIN C-o fi temei ori toană, să știi, Măria ta, Pe ea împărăteasă, Roma n-o va vra. Grația-i știută și ăstor mîini fine Tot Imperiul pare a li se cuvine. Ai crede, chiar, că romană-i a sa inimă, Plină de virtuți dar e regină, Măria Ta
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
știi, Măria ta, Pe ea împărăteasă, Roma n-o va vra. Grația-i știută și ăstor mîini fine Tot Imperiul pare a li se cuvine. Ai crede, chiar, că romană-i a sa inimă, Plină de virtuți dar e regină, Măria Ta. Iar Roma nu va să schimbe vechea lege, Sînge cu alt sînge să lase să se lege Nici n-ar recunoaște pe-ai săi bastarzi vreodat' Născuți dintr-o-nsoțire de neacceptat Preabine știi cum, pe ai săi regi blestemînd, Roma
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
îi spuse Mielușelul acelui Lup zbîrlit. [6]"Ba o tulburi! zise el pornit; [7] iar acum un an m-ai și bîrfit!" [8] "Eu te-am bîrfit?... E oare de crezut cînd eu, pe-atunci, nici nu eram născut?... [9] Măria Ta, fii bun și ține seama că-s mititel și încă sug la mama..." [10] " De n-ai fost tu, a fost un frate-al tău!" [11] "Măria Ta, n-am niciun frate, zău..." " Chiar dacă n-ai, tot n-are-a face
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
oare de crezut cînd eu, pe-atunci, nici nu eram născut?... [9] Măria Ta, fii bun și ține seama că-s mititel și încă sug la mama..." [10] " De n-ai fost tu, a fost un frate-al tău!" [11] "Măria Ta, n-am niciun frate, zău..." " Chiar dacă n-ai, tot n-are-a face: [12] a fost vreunul dintr-ai tăi, [13] că sînteți toți la fel de răi, de la ciobani pînă la dulăi [15] și nu-mi dați pace! [14] Dar [mi s-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ochii mari la auzul cuvîntului cuscută." (G. Flaubert). Din aceeași dorință de folosire a conotației științifice, apar la J. Verne cuvinte latine subliniate cu caractere italice: (32) [...] Moluștele erau reprezentate de varietăți de calmar care, după d'Orbigny, sînt specifici Mării Roșii. Printre reptile am recunoscut broaștele țestoase virgata, aparținînd grupului chelonienilor [...]. J. Verne, p. 225 Cea de-a doua este foarte des utilizată de J. Verne și constă în atenuarea caracterului indescifrabil al unei nomenclaturi științifice prin diferite procedee: adăugarea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unde nu te puteai bucura aproape deloc de pacea lui Augustus. Curajul lui Ovidiu este de nestăvilit și dă putere corpului său. Totuși are nevoie de susținerea morală a prietenilor: de aceea, Atticus nu trebuie să abandoneze nava poetului în mijlocul mării, ci trebuie să-l salveze, păstrându-și neștirbită propria-i judecată Meque simul serva iudiciumque tuum. Se încheie așadar cu un apel la constanță în fidelitate și judecată (Ovidiu vrea să sugereze că, așa cum Atticus îi dădea dreptate prietenului la
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]