55,424 matches
-
încheie în 1871, odată cu obținerea doctoratelor în drept (la Berlin) și filosofie (la Giessen). Participă la serbările de la Putna din august 1871, unde rostește o cuvântare publicată în „Convorbiri literare”, revistă la care colabora din 1868. Intră, la Iași, în magistratură (mai întâi ca procuror de secție, după aceea prim-procuror), apoi practică avocatura și concomitent face parte din corpul profesoral al Institutului Academic. În 1883, când la Universitatea din Iași se înființează Catedra de istorie națională, X. se prezintă la
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
note, corespondențe. Ceea ce individualizează prezența sa e rubrica „De las palabras”, devenită „Palabras”, în care folosește pseudonimul Don Padil; mai semnează Zadig, Discerniu, Crai nou et comp., Placido etc. Transferat în 1881 la Tribunalul din Târgoviște, renunță după câteva luni la magistratură, profesând avocatura la Focșani, dar stă mai mult în București, unde activează intens în presă. Debutează editorial în 1883 cu volumul de poeme și nuvele Fără titlu. Din același an începe să frecventeze cenaclul Junimea și leagă cu Titu Maiorescu
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
mai generoasă definire a „condiților speciale/grele de muncă” obținută sub presiune sindicală, stimularea financiară a pensionăriilor în anumite ramuri economice pentru evitarea unui șomaj ridicat pe segmentul de vârstă inflexibil la programe de ocupare, reglementări preferențiale în apărare și magistratură. Tabelul 8. Distributia pensionarilor de asigurari sociale de stat după raportul dintre nivelul pensiei și salariul mediu net pe economie % din salariul mediu net/economie 1992 1997 2000 2003 24-25 0,17 3,26 11,34 22,59 34-35 1
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de-a lungul tranziției în acord cu tendința pe plan internațional privind pensionarea, aceste ajustări au generat și inechități intergeneraționale. Introducerea unei noi legi a pensiilor, în primăvara anului 2000, și recalcularea pensiilor pe baze unitare (mai puțin apărarea și magistratura) a condus la „dispariția” a aproape 5% pensii mai mari decât salariul mediu net pe economie. Dat fiind faptul că recalcularea pensiilor a fost un proces eșalonat pe patru ani, datele anului 2005 vor fi un reper mai bun de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a colaborat, cu poezia Ecoul, Duiliu Zamfirescu în iulie 1880. Este una din primele lui producții lirice tipărite, la trei ani după debutul în „Ghimpele”. Apar, de asemenea, știri privind studiile universitare ale scriitorului, examenul de licență, întâii pași în magistratură, ca supleant la tribunalul din Hârșova. Mai publică aici I. C. Tacit, profesor din Brașov, și se retipăresc, din „Ghimpele”, poezii de N. Nicoleanu și o biografie a poetului, scrisă de G. Dem. Teodorescu, însoțite de un studiu al operei, care
PUTNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289072_a_290401]
-
1858, Botoșani), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este întâiul născut al Mariei (n. Mustață) și al spătarului Alexandru (Alecu) Ralet. În jurul anului 1840 și-ar fi încheiat, pe cât se pare, studiile de drept, poate la Universitatea din Cracovia. Intrat în magistratură, este în 1841 judecător și apoi președinte de tribunal în orașul copilăriei lui, Botoșani, îndeplinind această funcție și în 1842-1843, 1847-1848. Atașat „partidei naționale” din Moldova, fruntaș al mișcării liberale, ia parte la evenimentele ce au loc aici în 1848
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
română”, „Azi” ș.a. În intervențiile publicistico-eseistice, s-a arătat deopotrivă de reticent față de excesele tradiționalismului (a combătut ortodoxismul) și față de modernismul extremist (nu a agreat avangarda propriu-zisă, dar i-a prețuit pe Mallarmé, Valéry, Ion Barbu). În 1931 demisionează din magistratură, părăsește Bucureștiul și se stabilește la Câmpulung pentru tot restul vieții. A profesat avocatura, absorbit fiind totuși, în primul rând, de creația literară, de meditație, ca și de preocupările cinegetice. Vânător, „specialist” în câini de vânătoare, iubitor al peisajului agrest
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
afectivă fac din Bisericuța neamului un poem al vechii evlavii țărănești și din M. un autentic poet religios. SCRIERI: Aripi negre, București, 1909; Aripi fantastice, București, 1925; Simfonia vieții, București, 1943; Bisericuța neamului, București, 1943. Repere bibliografice: [Informații biografice], „Anuarul magistraturei”, 1928, 337; Gh. Dumbravă [Il. Chendi], „Aripi negre”, ȚA, 1909, 27; A.T., „Aripi negre”, VR, 1909, 6; [Mihail Dragomirescu], „Aripi negre”, CVC, 1909, 9; [Ovid Densusianu], „Aripi negre”, VAN, 1909, 9; Perpessicius, Mențiuni și medalii critice, „Mișcarea literară”, 1925
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
592-594; Dimisianu, Lumea, 81-86; Nicolae Manolescu, In memoriam, RL, 2001, 47; Gabriel Dimisianu, Dăruit muncii sale, RL, 2001, 47; Livius Ciocârlie, Un cărturar de neînlocuit, RL, 2001, 47; Alex. Ștefănescu, Avea încă multe de spus, RL, 2001, 47; Barbu Cioculescu, Magistratura probelor, RL, 2001, 47; Constantin Țoiu, Milionul lui Zigu, RL, 2001, 47; Pavel Șușară, Cu aceeași discreție, RL, 2001, 47; Cristian Teodorescu, Marea bibliotecă a lui Zigu, RL, 2001, 47; Ștefan Aug. Doinaș, Plecarea cărturarului, „Dilema”, 2001, 457; Manolescu, Lista
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
Pascu, țăran. Învață la Liceul „Moise Nicoară” din Arad, unde l-a avut printre profesori pe poetul Al. T. Stamatiad. Își ia bacalaureatul în 1928 și urmează Facultatea de Drept a Universității din București, absolvită în 1933. Nu a practicat magistratura, ci a ocupat posturi în administrația de stat la București, Vinga, Arad. Mai târziu a funcționat ca bibliotecar la Universitatea din Cluj (1948-1949) și la Facultatea de Drept din aceeași localitate (1949-1950). Debutează în 1925, la ziarul „Primăvara” din Sânnicolau
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
dacă absolvenții nu ar proba calificări cognitive și profesionale adecvate. Ce să comentezi atunci când afli că din circa 1 000 de tineri absolvenți cu licența în drept doar unul este admis într-un ciclu de formare și consacrare profesională în magistratură? E o criză structurală sau una a conștiinței profesionale (academice) sau și una, și cealaltă? Necesitatea spargerii cercului vicios în relația societate-universitate se află astfel sub o dublă presiune: europeană și națională. A pune problema doar în termeni cantitativi e
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe care ne-am putea baza într-o întreprindere. De exemplu, în București, conform estimărilor curente, dispunem de circa 5 000 de absolvenți cu diplomă de studii în drept și un deficit de circa 500 de magistrați solicitați de instituțiile magistraturii, întrucât examenele de selecție profesională organizate de aceste instituții specializate nu sunt promovate tocmai de candidații care dispun de diplomele ce ar trebui să ateste competențele cerute chiar și la un nivel minim acceptabil profesional. Cele două rute, atât de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Revista literară”, „Revista contimporană”, „Românul literar și politic”, „Universul ilustrat”, „Țara” ș.a. Editorial, debutează în 1894 cu traducerea piesei Poetul de Maurice Vaucaire. Un an mai tîrziu își strînge o parte din poeziile publicate în placheta Versuri. După intrarea în magistratură a mai dat la iveală, intermitent, poezii în „Pagini literare”, „Litere și arte”, „Flacăra” ș.a. Apreciat de Macedonski pentru „silințele de a exprima un fond estetic”, M. împrumută de la maestru efuziunile în fața florilor exotice și a pietrelor prețioase. Predominante sunt
MOLDOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288231_a_289560]
-
și în Țara Românească, unde la Universitatea din București, întemeiată în 1864, primul rector a fost profesorul de drept civil G. Costa-Foru. Înainte de primul război mondial, datorită faptului că diplomele de absolvire le permiteau o inserție profesională complexă - atât în magistratură și barou, cât și în unele profesiuni din domeniile economic, administrativ și politic, numărul studenților de la facultățile de drept depășea cu mult numărul studenților de la celelalte specializări. Un carnet de note din anul școlar 1886-1887 ne demonstra faptul că, în
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și dezvoltarea unor competențe specifice elevilor din învățământul preuniversitar, SoJust propune derularea unui „Proiect de implementare în programa școlară a orelor de inițiere în științele juridice” de către instituțiile și autoritățile abilitate - Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Justiției, Institutul Național al Magistraturii, care aspiră să vină atât în întâmpinarea absolventului de liceu, din punct de vedere civic (necesitatea unei minime educații juridice pentru uzul personal), cât și al potențialului student la Drept. În legătură cu problematica învățământului juridic universitar au fost subliniate următoarele idei
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
protecției victimelor infracțiunilor, prezenta lege reglementează unele măsuri de informare a victimelor infracțiunilor cu privire la drepturile acestora, precum și de consiliere psihologică, asistență juridică gratuită și compensație financiară de către stat a victimelor unor infracțiuni. Art. 2. - Ministerul Justiției, prin Institutul Național al Magistraturii, și Ministerul Administrației și Internelor au obligația de a asigura specializarea personalului care, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, stabilește legături directe cu victimele infracțiunilor. Art. 3. - Autoritățile publice cu atribuții în domeniul protecției victimelor infracțiunilor, în cooperare cu organizațiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
particularităților morfologice Se vor conserva formele de plural cu caracter regional: cară (pluralul cuvântului car), credinți, făgăduinți, răchiți, roate (cf. a pune bețe În roate), ruini, suliți, școale, uliți, umilinți etc. Se va păstra genitiv-dativul În -ei: atențiunei, firei, inimei, magistraturei, mărirei, mătușei, nopței etc. În 1902, poetul Ștefan Petică a publicat volumul de versuri Când vioarele tăcură. O antologie de poezie apărută În 1993 la Editura Teora a modificat acest titul În Când viorile tăcură. Pentru „consecvență”, ar fi trebuit
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
studiile, pleacă la Paris, unde urmează cursurile Facultății de Drept și Conservatorul de Muzică, fiind primul student din Moldova înscris la această instituție. Licențiat în drept în 1865, se întoarce în țară în anul următor. Până în 1885 ocupă funcții în magistratură la Roman, Galați, Focșani și Iași. Stabilit definitiv în Iași din 1871, este numit în 1877 profesor de teorie și solfegiu la Conservator. În 1885 demisionează din magistratură, pentru a rămâne doar profesor de muzică, și se dedică cu pasiune
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
se întoarce în țară în anul următor. Până în 1885 ocupă funcții în magistratură la Roman, Galați, Focșani și Iași. Stabilit definitiv în Iași din 1871, este numit în 1877 profesor de teorie și solfegiu la Conservator. În 1885 demisionează din magistratură, pentru a rămâne doar profesor de muzică, și se dedică cu pasiune preocupărilor pedagogice până la pensionarea sa, în 1903. Între timp, organiza în scopuri educative concerte populare gratuite. Cu același scop a scos la Iași, între 1875 și 1877, un
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
care au făcut poliție politică, dar nici unul dintre ei nu s-a retras! Acest lucru spune foarte mult despre starea morală a țării, despre disoluția instituțiilor. Atunci când un ministru de Justiție precum Valeriu Stoica acuză cu vehemență Consiliul Superior al Magistraturii că dă dovadă de indulgență față de justiție Înseamnă că nu mai există foarte multe speranțe pentru acel tip de guvernare. Vladimir Tismăneanu: Ai atins foarte multe teme, ai deschis poarta unui dialog analitic pe mai multe direcții. Se Întâmpla să
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
situații, când dietele transilvană sau ungară se întruneau spre a dezbate refuzul negustorilor greci, armeni, evrei, sârbi de a participa, proporțional cu veniturile lor, la cheltuielile publice. Hotărârile sunt luate prin scaunele de judecată ale comitatelor, prin consiliile municipale și magistraturi. Arbitrare sunt obligațiile la plata dării militare, la darea anuală. La fel, când familiile de evrei își exprimă dorința de a se așeza în cât mai multe orașe. La Cluj și Dej vor întârzia mult formalitățile de admitere în sânul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în cât mai multe orașe. La Cluj și Dej vor întârzia mult formalitățile de admitere în sânul cetății. Străinii ar aduce mari prejudicii locuitorilor orașelor și, mai ales, evreii, se scrie într-un document din 1722. Motivul? Vânzarea palincii, drept care magistratura le îngrădește dreptul de a comercializa băuturi alcoolice și le interzice stabilirea în oraș. Cu siguranță că o anume conștiință confesională înrădăcinată contribuie la luarea deciziilor. Nu sunt singurele împrejurări în care evreul e silit să trăiască în zona extra
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
București, pe care o va absolvi în 1913. Optând pentru cariera de magistrat, este numit la judecătoria din Pătârlagele, de unde, fire insurgentă, va fi deseori „permutat”. Demisionând în 1924, un timp e profesor suplinitor la Satu Mare și Oradea. Reintegrat în magistratură în 1930, e judecător la Câmpina, apoi la Ocna Sibiului și Brașov. Debutează în 1909, în revista vâlceană „Junimea”, cu traduceri și o proză scurtă. Publică apoi cronici teatrale în „România ilustrată” și „studii provinciale” și comentarii în „Cronica”. În
BOTTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
aici corector, redactor și secretar de redacție o vreme; o primă căsnicie cu Maria, fiica lui G. Ibrăileanu, va eșua în schimb). Ca avocat și membru al Baroului ieșean, B. practică până la începutul anilor ‘30, dată la care intră în magistratură. E, rând pe rând, judecător la Iași, consilier la Curtea de Apel (din Iași se va transfera la București, în 1943), secretar general în Ministerul de Justiție (în perioada de interimat a lui Lucrețiu Pătrășcanu), funcționează la Înalta Curte de
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
cu poeziile grupate în Pământ și soare (1927). Semnează în „Gândirea” (redacția clujeană), „Adevărul literar și artistic”, „Glasul nostru” (Bacău) sau „Însemnări ieșene”, cu reveniri, după al doilea război mondial, în „Torța”, „Viața românească”, în „Universul” (la rubrica „Mișcarea în magistratură”). Sub pseudonimul Grigore Filip, de care mai uzase în „Opinia” din Iași, în anii interbelici, ia parte la dezbateri ce vizează cultivarea limbii, inițiate de revista „Cum vorbim”. Hrănit de energii primordiale, peisajul agrest trimite încă, la B., discrete semnale
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]