1,473 matches
-
lucrări (1946ă, profesor suplinitor (1948ă și, în fine, profesor titular (1949ă, mai întâi la disciplinele de „Pășuni și fânețe” și de „Tehnică experimentală agricolă”, pentru ca din 1952 să ocupe postul de profesor la importanta disciplină de „Fitotehnie”, înlocuindu-l pe magistrul său profesor Nicolae Zamfirescu, care se transferase la Institutul Agronomic din București. Între anii 1952-1974, a îndeplinit și funcția de șef de catedră. Pentru modul în care a conceput și organizat munca la catedră, pentru felul în care și-a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
joc de toți și de toate, începând cu mine, ca să nu se vadă că de fapt mi-e frică. Folosesc râsul ca o armă și de apărare, și de atac. Sărmanul meu unchi. Să nu-mi plângi de milă. Eram magistru la Academia Platon din Veneția, când dogele Vendramino m-a trimis cu un mesaj al "Ligii antiotomane" în Moldova. "Veni, vidi..." Și-am rămas. În umbra Marelui Ștefan, mi-am găsit limanul. Nicăieri nu m-am simțit mai "acasă" ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a și făcut. Dar onticul nu poate fi determinat cu astfel de mijloace decât ca simplu concept. Preluat de ontologie, el devine o simplă funcție terminologică. „Die ontologische elementare Ganzheit... kann nicht auf ein ontisches «Urelement» zuruckgeführt werden”, spune Heidegger, magistrul în materie (Sein und Zeit, Halle, 1941, p. 196). Onticul, ca realitate adâncă, e obscur și nedeterminabil ; în speță, la Eminescu (și la nici un alt poet, lucrul nefiind cu putință), nu se află vreun vers care să-l exprime ca
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ce-i drept, și filozof, dar nu „al artei”, ci filozof pur și simplu, cu Minima moralia. Eticul, ca materie de studiu, aparține antropologiei, dar morala ca disciplină normativă și speculație existențială aparține filozofiei, fiind de fapt principala ei finalitate (magistrul nostru, al lui Pleșu și al meu, nu admite asta, dar în domeniile noastre discipolatul fecund se confirmă prin „despărțire”). Andrei Pleșu e un critic de artă din familia unui Eugenio d’Ors. Ca și acesta, el se mișcă cu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Calistru. Urmărindu-l cu mare atenție, am avut revelația unui profesionist matur, care poate sta cu cinste alături de consacrații dirijori permanenți ai Operei ieșene, Corneliu Calistru și Leonard Dumitriu (fiecare din ei cu recunoscute succese). Siguranța atacului cu gestica de magistru a îndrumătorului (pe care și el la rândul său, după propria mărturisire, și-a însușit-o de la regretatul artist-emerit Radu Botez), a făcut ca întregul aparat orchestral să-i dea tot concursul la realizarea unui acompaniament plin de rafinament muzical
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Ilisei, care a prezentat pe Mihai Potârniche și a interpretat opera expusă (autorul fiind absent), aflăm câteva date despre artist. Fotograf și ziarist de notorietate, cu o operă de anvergură internațională, Mihai Potârniche, născut la Orhei, în 1953, este un magistru. După câte îmi dau seama, acest artist basarabean face parte din categoria celor pentru care "acasă" constituie un act de identitate, nu doar de prezență; așa cum sugerează uriașa prăvălire de peisaje autohtone și cele câteva compoziții și portrete, "acasă" reprezintă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
aceeași forță ca și natura. Între timp, reflectăm adânc la ingratitudinea politicii europene care ne situează în anticameră pe durată nedeterminată. Sau pur și simplu ne amăgim că postura ante portas ne absolvă, de la paznic de vită sau tejghea, la magistru de înțelepciune pentru nimeni, de orice efort să păzim o cireadă, să avem servicii specializate și să livrăm înțelepciune pentru comunitatea de aici și de acum. Text publicat în Curentul, 28 decembrie 1997 Îți trimit un ficat! Statistic vorbind, opțiunile
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Zoologie, în frunte cu profesorul Mihai Constantineanu. Am rămas foarte mirat de prezența lor, dar nu m-am speriat. Mult mai târziu am aflat de ce am avut o astfel de asistență. De fapt, nu pe mine mă verificau, ci pe magistrul meu, responsabilul Cercului științific studențesc și că avuseseră loc unele discuții cam dure în Catedră. Șeful Catedrei nu fusese anunțat de un astfel de cerc și mai ales de lecția demonstrativă pe care urma să o țină. A aflat abia
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
ani, student în anul V fiind, mi-a atras atenția un tânăr membru al Cercului științific de Zoologia nevertebratelor, care-și începea ucenicia în domeniu chiar din primul an de studenție, abordând o problemă de entomologie sub directa îndrumare a magistrului său, reputatul profesor Mihai Constantineanu, cel care avea să-i fie model de dascăl și om de știință, conducător al tezei sale de doctorat. Imediat după absolvirea studiilor universitare, în 1962, viitorul entomolog a fost încadrat preparator și în vara
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
caz. Uită, omite, elimină... În fond, de ce mă mir? Grupul de la Brașov e în plin război „total” în care orice mijloace sunt acceptabile pentru ocuparea terenului și obținerea victoriei. Tactica aceasta a eliminării orwelliene au învățat-o mai ales de la magistrul lor N. Manolescu, care nu pregetă să recurgă la cele mai arbitrare și mai frivole metode pentru a-și conforta sentimentul că de el depinde canonul literaturii române. Uluitor e că toți băieții ăștia ușor „fantasmatici” (Mușina dixit) chiar își
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Feminin-Masculin. Povestiri de carieră-viață, Alina Hurubean (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică, Nicu Gavriluță Moartea care mă apasă, Katherine
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
din Hecateu, că în timpul ritualurilor închinate lui Apolo, pe deasupra orașului zboară stoluri de lebede albe care vin din munții Ripae adică din Carpați. Tăblițele geților ne arătat că am locuit împreună pe aceste meleaguri cu galii sau celții, după zicerea magistrului mincinos care ne-a scos în afară istoriei, de la începutul secolului Vl î.e.n. iar Apollo al elenilor a fost dus din ținutul hiperboreenilor sau al geților, ca să știe și ei ce știu eu, unde se numea Zabelo. În anul 89
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
parale și acelea chioare. Pliniu cel Bătrîn - mort în anul 69 e.n. în urma erupției Vezuviului - pe care toți îl știm de roman sadea, în lucrarea Naturalis historiae(Istoria naturală) la capitolele XXV-XXVl, găsim referiri la Dacia, Sarmatia și Scythia scriind magistrul ast-fel: ,, De la aceasta în lungime către ținuturile scitice, sînt popoare, vecine totuși, în-să diferite pînă la litoralul(Mării Negre): Geții, cărora romanii le spun daci; de altfel, Sarmații cărora grecii le spun Sauromați...” Deci romanii i-au ,,botezat” și pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și intraregionale, fiind astfel de larg interes.Elaborarea lucrării de față a însemnat onoare, interes, curiozitate, plăcere desăvârșită pentru mine, ca autor, și asta datorită conducătorului științific pe parcursul efectuării studiilor doctorale, respectiv doamnei Profesor Doctor Elisabeta Jaba. Asemeni unui mare magistru, domnia sa a pus la dispoziția discipolului întreaga sa experiență spre a se concretiza ceea ce astăzi se intitulează „Analiza statistică a dezvoltării regionale în România”. Pentru deosebita colaborare de care m-am bucurat pe tot parcursul cercetării, pentru satisfacția pe care
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
1896 va fi pedagog și institutor la Craiova. După ce efectuează stagiul militar la Triest și Pola, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, al cărei licențiat devine în 1902. Printre profesori se numără Titu Maiorescu - magistrul preferat, pe care îl va supranumi „dascăl al neamului” - și N. Iorga, ambii cu o influență majoră asupra ideilor viitorului publicist și militant cultural. În timpul studiilor frecventează cercul de la revista „Floare-albastră”, unde îi cunoaște pe Ilarie Chendi și pe St
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
Ț. vor ieși însă la iveală când dă tiparului mai multe cărți cu caracter memorialistic. În Amintiri și evocări (1994) creionează atmosfera cercului „Gavriliada”, frecventat de studențimea boemă din jurul poetului Valentin Strava (Gavril Pop), dar introduce și portrete ale unor magiștri precum Yves Auger, George Giuglea, D. D. Roșca sau Victor Papilian, continuând cu perioada refugiului după Dictatul de la Viena, succinte comentarii despre evenimentele din august 1944, cu „secvențe de galeră” și mărturii despre fruntașii țărăniști ori despre încercarea de reinserție
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
privim cu un respect frățesc pe cei care aparțin altor orizonturi spirituale. Iar dacă lectura cărții nu va fi una prea dificilă, înseamnă că efortul nostru n-a fost zadarnic. Ne exprimăm pe această cale întreaga noastră gratitudine față de doi Magiștri ai Universității ieșene, părintele profesor Nicolae Achimescu și profesorul Costică Marin, care au sădit și cultivat în noi interesul pentru India. Fără harul pe care ni l-au transmis această carte n-ar fi putut fi dusă la bun sfârșit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
op. cit., p. 200./footnote>. Tot la Răjagrha a fost convertit și Mahăkăśyapa, un mare ascet, neobosit căutător al adevărului, care va avea și el un rol esențial în istoria buddhismului. De pildă, va prezida primul conciliu, ținut imediat după moartea magistrului. La câtva timp după aceasta, cel Preafericit cedează rugăminților tatălui său și, cu un mare număr de călugări, pleacă spre Kapilavastu. El reușește să-și convertească tatăl și numeroase rude. Printre acestea se numără soția sa, fiul lor Răhula, călugărit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Parinirvăṇa. „N-avea nici o grijă, Răufăcătorule, îi răspunde Cel Preafericit. Nu vei mai avea mult de așteptat”. Buddha renunță la voința de a trăi. În acel moment, are loc un teribil cutremur, însoțit de tunete asurzitoare. Ănanda îl întreabă pe Magistru care e cauza acestui neobișnuit fenomen și, aflând, îl roagă să supraviețuiască până la sfârșitul perioadei cosmice. Dar Buddha nu-și poate călca promisiunea pe care tocmai i-o făcuse lui Măra. „Este greșeala ta, Ănanda...Dacă tu l-ai fi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
apoi la nivel guvernamental. Pentru mulți dintre români țara vecină a devenit un culoar spre „lumea liberă”. A trece (ilegal) în Iugoslavia a fost (și a rămas) o tentație periculoasă. Student la Filosofie, cu un an mai mare decît mine, „Magistrul (Mihai) Ursachi”, apreciatul autor al Edictelor cu privire la fructe și flori, a încercat această aventură și s-a ales cu exmatricularea și cîțiva ani de detenție. Suspiciunea s-a extins și asupra altora din facultate, nonconformiști. Puțin a lipsit ca „scandalul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
față de cei de dinainte. Mai numeroasă decît odinioară, breasla e totuși o putere ineficientă. Sub raportul credibilității, chiar cei mai importanți critici de azi au o influență mică în comparație cu cei din epoca interbelică. Au dispărut (sau nu sînt recunoscuți) „pontifii”, „magiștrii”, „directorii de conștiință”, „ghizii de lectură”. Avem, „în domeniu”, destule minți ingenioase, dar lipsesc oamenii cu „vorba grea”, cu „degetul de lumină”. De aceea, publicul nu sesizează întotdeauna diferența de grad (al talentului) între, să zic, Nicolae Manolescu și un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vrea să se păstreze curat trebuie să aibă sufletul tare! *Mimetism: la televizor, un țăran din Ilfov și un muncitor de la „Grivița Roșie” apreciau ultima cuvîntare a „Tovarășului” ca fiind „magistrală”! Or ei, care în viața lor n-au avut „magiștri”, ci numai „meșteri”, n-au cum să știe ce înseamnă acest cuvînt. *Un căutător în gunoaie i-a dat din pîinea din care mușca cîinelui ce trecea pe lîngă el. Pînă atunci acesta avusese parte doar de cihăieli și de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
curs unei mai vechi pasiuni, aceea pentru filologia clasică, și în 1904 își va lua licența la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Student și la Facultatea de Drept, va fi dublu licențiat. S-a ilustrat ca magistru cu virtuți captatorii la gimnaziul din Câmpulung Moldovenesc (1905), Liceul „Petru Rareș” din Piatra Neamț (1906), Școala Comercială Superioară (1906), Seminarul Pedagogic (1907), liceele „Matei Basarab” (1908) și „Gh. Lazăr” (1912) din București, precum și la câteva institute particulare, unde și-a
FROLLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
primirii la Heidegger a lui D.C. Amzăr, făcută de acesta. Tânărul, paralizat de timiditate și de teama că va fi primit protocolar, rece, constată că profesorul nu este nici chipeș și nici nu-l privește de sus: „M-am prezentat: magistrul, un tip de filosof à la Nae. Îl crezi mai mult negustor decât filosof - cu pantalonii scurți, cu o mustață mică, numai cât poate adăposti nasul, țigănos, scurt și de 40 de ani. Când l-am văzut intrând pe ușă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale științei internaționale) vor fi prezente, întruchipând „noua generație de cercetători”, în paginile revistei „Cercetări literare” (1934-1943, 1947). Studiile din acest buletin științific, abordând mereu subiecte extrase din depozite neinvestigate sau puțin frecventate, poartă, în toate, semnul duhului generos al magistrului. Câțiva dintre colaboratori, îndrumați cu pricepere și devotament, vor fi chemați să materializeze o altă inițiativă a profesorului: publicarea în colecția „Texte de literatură veche românească”, susținută de Casa Școalelor, a unor ediții prețuite și astăzi; în 1942, I. C
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]