1,476 matches
-
subțirimea” corpului profesoral din Universitate, i-ar fi îngăduit lui Leonid Boicu să ocupe un binemeritat post în cadrul Catedrei de Istorie a Facultății, cu atât mai mult cu cât era și preferatul ilustrului său (și al multor altora dintre noi) magistru, profesorul Dimitrie Berlescu. „Era sortit catedrei” - mărturisea sincer prietenul său (trecut și el, între timp, în lumea umbrelor), istoricul Vasile Cristian, iar „creatorul de școală și omul de echilibru care a fost Dimitrie Berlescu a dorit foarte mult să-l
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și în Franța. Vreme îndelungată puțin cunoscut, disprețuit sau redus la imaginea stereotipă de savant cu figură austeră și ochelari, Freud se încetățenește în viața francezilor. Weltanschauung-ul său întâmpină încă, nimic mai adevărat, numeroase bariere ideologice, începând cu rezervele magistrului Sartre, pentru care însăși existența subconștientului recuză principiul libertății. De asemenea, această nouă "știință a sufletului" nu întârzie să-și atragă înverșunarea Bisericii și a comuniștilor. Într-un articol publicat în 1953 în La Pensée catholique, este definită ca o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care �i succedase (�n august 1817) lui Augustin Thierry, unul dintre p?rin?îi ?tiin?ei istorice moderne. ?i unul ?i cel?lalt au c?p?tat amprenta lui Saint-Simon, chiar dac? ?i ei au exercitat o real? influen?? asupra magistrului, care �i exploata f?r? prea multe scrupule. Toate acestea nu ?tirbesc cu nimic meritele lui Saint-Simon pentru c? a ?tiut s? se �nconjoare de talente remarcabile c?rora, orice s-ar spune, le-a facilitat �nflorirea. Mai ales Comte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
termenul nu are �n el nimic bisericesc, fiind de origine german? ?i corespunz�nd unei practici universitare la mod? dincolo de Rin). �n cadrul acestor seminarii s-au introdus metode inedite de �nv???m�nt, bazate mai pu?în pe discursul magistrului c�ț pe �practic? , altfel spus pe cercetarea concret? f?cute de c?tre elevii �n?i?i. De unde denumirea dat? ?colii. S? ad?ug?m c? al?turi de cele trei sec?iuni consacrate ?tiin?elor exacte, a fost
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i originilor sale evreie?ți, origine pe care anumi?i colegi n-au ezitat s? i-o scoat? �n eviden?? pentru a trece �naintea lui �n momentul c�nd se scoteau posturi. El este �ns? recunoscut că un adev?raț magistru �n Germania (cursurile pe care le ?ine la Berlin s�nt urm?rîțe de c?tre un auditoriu numeros, ca ?i cele ?inute �n str?în?țațe, �n Fran?a, dar mai ales �n Statele Unite, unde c?r?ile ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
l vor face s? apar? Aceasta va fi eticheta pe care i-o vor lipi adversarii. Emile Durkheim: carieră Hubert Bourgin, care a fost unul dintre colaboratorii cei mai activi ai lui Durkheim (�nainte s? devin? un renegat dup? moartea magistrului s?u), l-a �n?eles bine: Chiar din vremea �n care ?coală sociologic? nu conta dec�ț pe un singur om, creatorul ei, ea era deja o ?coal?�. Butada poate fi prelungit? ?i ea m?rturise?te faptul incontestabil
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
concuren?i �n cursa recunoa?terii academice. Durkheim se afl? �n fruntea acestei lupte, pentru faptul c? dispune de un capital de �ncredere pe care i-l dau titlurile dar ?i vechimea ?i opera. Pe scurt, el era recunoscut că �magistru�, iar cei ce l-au urmat se considerau, de bine de r?u, �discipoli�. Nu publicase el de cur�nd Regulile metodei sociologice? �n ciuda rigidit??îi acestor pozi?îi, Durkheim a ajuns s? str�ng? �n juru-i ?i oameni
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Alcan �n 1900. Leplaysienii diziden?i s-au organizat ?i ei rapid. �n 1886, Tourville lanseaz? noi cercet?ri ?i o revist? (?tiin?a social? dup? metodă lui Le Play) �n care �?i afirm? ambi?ia de a preciza metodă magistrului, cur??ind-o de elementele stereotipe. �n aceast? lupt? el antreneaz? tineri monografi, de forma?ie juridic? sau literar?, precum Demolins, Rousiers sau Bureau, care desf??oar? o activitate considerabil? sub conducerea să. Pentru a rezuma n c�teva cuvinte dou
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pentru ?coală francez? de sociologie a c?rei prim? �ntreprindere a fost aceea de a relua rapid activitatea editorial? intens?. V?d lumină tiparului lucr?ri terminate �n ajunul r?zboiului (Fauconnet, 1920; Davy, 1922; Granet, 1922) că ?i manuscrisele magistrului (Durkheim, 1922, 1924, 1925, 1928), sau cele ale discipolilor c?zu?i pe front (Hertz, 1928). Pe parcursul �ntregului deceniu, aceast? activitate va p?stră un ritm sus?inut la durkheimieni datorit?, �n principal, lui Bougl�, Davy, Granet ?i Halbwachs. Cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
genera?îi. De la catedră să de economie creat? �n 1919 la K�ln, el promoveaz? o teorie a socialului că ansamblu al rela?iilor interindividuale a c?ror cristalizare produce �formele� esen?iale ale oric?rui fenomen observabil. Că ?i magistrul s?u, el refuz? o concep?ie realist? despre social: obiectul sociologiei este studiul proceselor care asociaz? sau disociaz? ?i opun indivizii ?i grupurile. Aceste procese pot fi analizate că produse ale unei atitudini individuale, ea �ns??i fructul tendin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n contactele individuale cele mai fugitive� [37:44]. �nmul?irea domeniilor de cercetare Cu toat? admira?ia intelectual? pe care a suscitat-o, operă lui Max Weber a r?mas f?r? o adev?raț? posteritate. Nimic mai str?în magistrului din Heidelberg dec�ț acele mari sinteze teoretice �n care savantul se diferen?iaz? at�ț de pu?în de ideolog! �n fapt ra?ionalismul a fost respins �n mod deschis �n profitul unei sesiz?ri imediate a tr?ițului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
epocii (MacIver, 1917; Ross, 1920; Giddings, 1924; Cooley, 1930; Eubank, 1932; Mead, 1934). 4. Concluzie �n cadrul societ??ilor �n care a v?zut lumina zilei, ț�n?ra disciplin? sociologic? a avut destine inegale. �n Fran?a, dispari?ia magistrului a l?sat-o �nl?crimat? ?i aproape f?r? resurse. �n acest mod �n?elegea societatea francez? s? mul?umeasc? unei b?tr�ne servitoare devenit? inutil? dup? ce o slujise at�ț de bine! �n Germania, unde a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și pe poetul André Breton. Apropierea se impune de la sine: suprarealismul transpune în plan artistic descoperirile hipnozei, la fel cum psihologia mulțimilor o exploatează în plan social. Scriitura automată și reveriile psihice datorează mult mai mult maeștrilor de la Nancy decît magistrului de la Viena. Freud a înțeles bine acest lucru cînd a refuzat patronajul solicitat de artiști. Și în acest domeniu Gustave Le Bon procedează aidoma. El introduce în științele despre societate date care treceau drept curiozități ori non-fapte: "Sugestia, scrie McDougall
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
adepți, un grup de cercetători și preoți prosternați în fața imaginii creatorului doctrinei lor. Toți și-au asumat misiunea de a propaga ideile lui Freud, de a le menține la fel de pure ca pe o credință, printr-un frecvent comentariu al textelor Magistrului. Comentariul consacră o tradiție și întreține o legendă. El unește slujitorii unui cult închinat unui mîntuitor al omenirii, dar numai după ce au trecut în mod obligatoriu prin toate fazele inițierii. Astfel, adevărul devine o credință, pentru a se preschimba mai
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un ritual cu atît mai sever cu cît venerația pentru marele om este mai puternică. Căci nimeni nu poate renunța la propria-i libertate de gîndire, nimeni nu abdică de la dorința de a fi un erou al culturii, asemenea lui, magistrului, decît cu condiția de a-i putea lipsi pe toți ceilalți de asemenea libertăți. Cu alte cuvinte, urmașii eroului se asigură mai întîi că nu există nici o posibilitate de a se mai ivi încă un om de felul aceluia. Nici un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
psihologia maselor se opune economiei sociale? Deloc. Căci gîndirea și acțiunea irațională a maselor, care sînt în dezacord cu situația socio-economică a epocii analizate, își au ele însele originea într-o situație economică mai veche"365. Despărțindu-se de teoria magistrului său, el arată că familia, ea însăși un produs al condițiilor economice, e cea care creează un tip de structură de caracter prin procesul de educare copiilor. Ea creează tipul însuși, cel pe care se sprijină ordinea politică și economică
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
global. Putem presupune că moartea la care se referă el este cea a individului revenind, nu spre viață anorganică, ci spre cea socială. Tendința spre distrugere, spre agresiune este o urmare a ei. Astfel, pornind de la identificarea cu tatăl, cu magistrul, cu șeful, se poate naște la copil, la discipol, la subordonat, ispita de a-l suprima și de a-l înlocui cu totul. Dar să nu anticipăm, să reținem doar această asemănare care nu este datorată hazardului și din care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
referă la un personaj sacru, califică dogmele unei religii și evocă o grație: aceea care potolește o suferință, lumina care cuprinde în ea sufletul chinuit al credinciosului, cuvîntul dătător de viață al profetului, mîngîind inimile, în sfîrșit, armonia interioară a magistrului și a discipolilor săi. În zilele noastre, urmînd calea sociologului german Max Weber, această grație le este recunoscută șefilor care fascinează masele și devin obiectul lor de adorație. O aveau un Churchill, un Mao, un Stalin, un de Gaulle, un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nici de bogăție, nici de industrie, nici de armată acestea sînt subsidiare față de ea, pune probleme de intendență de zi cu zi. La drept vorbind, carisma denotă o înzestrare, o anumită calitate a relației dintre credincioși sau însoțitori fideli și magistrul în care cred, căruia i se supun. Această înzestrare, această calitate puterea de a tămădui, atribuită cîndva regilor este definită într-o credință, într-o viziune comună. O dată recunoscut, acest dar acționează ca un placebo simbolic. Își produce efectul dorit
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
magice, scrie Max Weber, presupune întotdeauna o renaștere". Cea a unei imagini pe care masa o recunoaște. Mai mult, în astfel de ocazii este evocată identitatea cu un alt personaj, cel mai adesea un mort. Elevii lui Pitagora își reprezentau magistrul după chipul șamanului Hermotimos, iar mai tîrziu a fost regăsit Lenin în Stalin. Mecanismul fusese transformat de romani în formulă politică: prin fiecare împărat învia din nou persoana fondatorului. El purta deci numele de redivivus: Octavianul Romulus redivivus. Practica n-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cu ușurință la idolii lor și la magie. De asemenea, nu prea înțelegeau de ce conducătorul voia cu tot dinadinsul să-i țină mereu departe de celelalte seminții, prin circumcizie, de pildă, impunîndu-le o versiune mai strictă decît cea închipuită de magistrul său, Ikhanaton. Căci Moise tăiase orice punți între Aton și Regele-Soare. Întreaga lor ființă trup, simțire, gîndire se răzvrătea contra poruncilor unei religii care se apleca atît de puțin asupra celor omenești. Împotriva unei zeități apărînd precum ne-o arată
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mentală conștientă a oamenilor. În realitate, doctrina nu se scufundă niciodată în uitare, unii continuă s-o răspîndească. Continuă să existe o minoritate de discipoli care îi păstrează amintirea și mărturisesc pentru ea, gata să reînnoiască jertfa de sine a magistrului lor. În ciuda absenței unui ecou imediat, ei exercită totuși, ca orice minoritate 511, o influență latentă de care nimeni nu are știință. La evrei, această acțiune neîntreruptă a fost săvîrșită de profeți. "Ei au dat o nouă viață tradiției care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
coloratorul lui Lenin în edificarea partidului", iar Iaroslavski "tatăl nostru, al tuturor". La orice colț de stradă, la orice întorsătură a unui discurs, pe fiecare banderolă, găsim imaginea tatălui mort și a celui care-i ține locul în viață, a magistrului și a discipolului. Acest cuplu reînvie un altul, deja legendar, Marx și Engels, a cărui încarnare ar fi. În plină Academie de Științe se face această declarație fără nici o grijă pentru verosimil: "Începînd de la sfîrșitul anilor '90 (ai secolului al
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Macavei• Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu lucrează sub înrâurirea Sa, moment care declanșează campania pascală pentru "reintrarea în Ortodoxie" și în care se angajează o parte dintre discipolii Magistrului, erudiți și adevărați creștini practicanți, propunând spațiului ecleziastic și intelectual un exemplu admirabil a ceea ce înseamnă dezbatere teologică elevată. La 29 ianuarie 1929, Mircea Vulcănescu, Sandu Tudor și George Racoveanu publică textul "Infailibilitatea Bisericii și failibilitatea sinodală" în care stabilesc
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]