5,147 matches
-
în nord-estul României, sau cu Karl Clodius, emisarul economic al Führer-ului la București, Antonescu, continuând să-și exprime nemulțumirea, a avertizat partea germană că nu excludea din calcul soluția unui armistițiu cu reprezentanții Națiunilor Unite. După unele recunoașteri ulterioare, demersurile Mareșalului au precipitat acțiunile complotiștilor pentru urgentarea destituirii Conducătorului statului român, înaintea oricărei mișcări neconvenabile ori surprinzătoare. Faptele surveneau în zilele în care serviciile secrete ale Reich-ului apreciau drept „bună” starea de spirit a armatei române, voința ei de-a continua
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
secrete ale Reich-ului apreciau drept „bună” starea de spirit a armatei române, voința ei de-a continua războiul „alături de Germania”, iar ministrul de Externe german Joachim von Ribbentrop, în baza rapoartelor lui Manfred von Killinger, ministrul de la București, socotea poziția Mareșalului Antonescu ca fiind „pe deplin sigură”, în continuare. În rândul forțelor opoziționiste regimului Antonescu și prelungirii războiului hitlerist, anul 1944 adusese nu numai importante clarificări, ci și reorganizări. Astfel, diversele grupuri politice (Gh. Tătărescu etc.) au intrat în alertă, iar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
P.N.L. - Constantin I. C. Brătianu, P.S.D. - C. Titel Petrescu, P.C.R. - Lucrețiu Pătrășcanu) au întemeiat Blocul Național Democrat, consolidat de manifestul lansat în iunie 1944. În rândurile intelectualității, dar și ale corpului de ofițeri superiori (în special, în cazul celor disponibilizați de Mareșal pe parcurs) s-a accentuat curentul antiantonescian. Un loc aparte a fost câștigat de corpul diplomaților de carieră, care, acționând în cadrul Ministerului Regal al Afacerilor Străine, sub conducerea lui Grigore Niculescu-Buzești, s-a aflat la curent cu negocierile purtate de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
curent cu negocierile purtate de Ion și Mihai Antonescu, pentru încheierea armistițiului cu Aliații și, totodată, avea legături strânse cu Casa Regală, cu Regele în persoană. Pentru toate forțele, prezența lui Mihai I și a Casei Regale în tabăra ostilă Mareșalului devenise nu numai un simbol, ci și o perspectivă, ce se dovedea de mare însemnătate mai ales că, potrivit planurilor complotiste de acțiune, se căzuse de acord ca Suveranul însuși să-l convoace pe Antonescu la Palat, în București, și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și a ultimilor ei aliați. În etapa preliminară actului de la 23 august 1944 s-a dovedit inspirată constituirea și acțiunea unei echipe militare (C. Sănătescu, D. Dămăceanu, Emil Bodnăraș ș.a.), care, sub raportul tehnic, a definitivat preparativele concrete ale arestării Mareșalului și echipei sale. Astfel, la 24 iulie 1944, echipa, lipsită de „contribuția” politicienilor, a pus la punct planul de acțiune, cuprinzând problemele generale - politice și speciale - și cele tehnico-militare, iar momentul acțiunii a fost stabilit vag pentru ultima decadă a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
politice și speciale - și cele tehnico-militare, iar momentul acțiunii a fost stabilit vag pentru ultima decadă a lunii august 1944. La 15-16 august, echipa a fixat lovitura pentru 26 august 1944, dată care, căzând într-o sâmbătă, se presupunea că Mareșalul Antonescu era mai lesne de atras în cursă, adică „convocat” la Palatul Regal din București și, potrivit soluției apreciată „optimă”, arestat, dacă s-ar mai fi împotrivit semnării armistițiului cu Națiunile Unite și încetării imediate a războiului alături de Germania. Așa
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care, în esență, fac subiectul dezvăluirilor din documentele din arhivele noastre și din cele stăine. Pentru moment, ne referim, în mod special, la contactele secrete vizând semnarea armistițiului României antonesciene cu reprezentanții Națiunilor Unite, angajate progresiv în 1943-1944 de trimișii Mareșalului cu delegații S.U.A., Marii Britanii și U.R.S.S., la Cairo, Lisabona, Berna, Madrid, Ankara și Stockholm. De la aceste negocieri nu au absentat, prin forța lucrurilor, reprezentanții declarați ori bănuiți ai grupărilor politice opoziționiste (în speță, P.N.Ț. și P.N.L.), participanți la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în fond liderul echipei de diplomați implicată în prepararea și declanșarea actului de la 23 august 1944, va mărturisi, cu deplină sinceritate, într-o epistolă adresată la 7 martie 1949 colegului său Gheorghe Barbul, cunoscutul colaborator, admirator și biograf al fostului Mareșal: „În răsturnarea politicii noastre din august 1944 s-au reflectat un element de alegere și unul de fatalitate. Alegerea nu a fost între regimul nazist și cel comunist. Dacă chestiunea s-ar fi prezentat în acest mod, cred că toată lumea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care se înfruntau - Fronturile 2 și 3 Ucrainene cu Grupul de Armate „Ucraina de Sud” (în total, aproximativ 2.000.000 de oameni) - și-au consolidat necontenit pozițiile, căci apropierea uraganului devenise iminentă. La 23 mai 1944, în ședința guvernului, Mareșalul Antonescu a subliniat că „pe front se prevede în curând dezlănțuirea furtunii”. General-colonel Hans Friessner, la puțin timp după ce preluase comanda Grupului de Armate „Ucraina de Sud” și numai cu patru zile înaintea ofensivei sovietice în zonă, s-a declarat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
R.S.S.-ului „poarta Balcanilor”. Totul a căpătat, în viziunea unuia dintre cei mai de seamă istorici militari ai veacului XX, proporțiile unui nou Stalingrad. Insuccesele trupelor germane și române au fost rapide și tulburătoare. Între 20 și 22 august 1944, Mareșalul însuși s-a deplasat în zona frontului, la Bacău, la Comandamentul Armatei 4 române, și la Tg. Ocna, la Statul Major al lui Friessner. Pericolul profilat asupra României era imens: tăvălugul sovietic amenința însăși inima României, cu zona petroliferă, de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Comandamentul Armatei 4 române, și la Tg. Ocna, la Statul Major al lui Friessner. Pericolul profilat asupra României era imens: tăvălugul sovietic amenința însăși inima României, cu zona petroliferă, de însemnătate vitală pentru Axă în continuarea războiului. Este adevărat că Mareșalul Antonescu mai dispunea de câțiva ași în manecă pentru a spera să răstoarne cursul operațiunilor militare, dar, în primul rând, nădăjduia să stăvilească ofensiva inamicului pe aliniamentul Focșani-Nămoloasa-Brăila. Dar, pentru aceasta, Mareșalul l-a avertizat pe Friessner, la 22 august
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pentru Axă în continuarea războiului. Este adevărat că Mareșalul Antonescu mai dispunea de câțiva ași în manecă pentru a spera să răstoarne cursul operațiunilor militare, dar, în primul rând, nădăjduia să stăvilească ofensiva inamicului pe aliniamentul Focșani-Nămoloasa-Brăila. Dar, pentru aceasta, Mareșalul l-a avertizat pe Friessner, la 22 august 1944, și se impunea ca, prin eforturi conjugate, trupele germane și române să bareze înaintarea Fronturilor 2 și 3 ucrainene înainte ca ele să atingă faimoasa linie de apărare, pentru că, în caz
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să fie „pierdută”. Conducătorul statului român a dezvoltat un fulminant atac la adresa Înaltului Comandament german în privința modului în care nu a știut și nu a reușit să organizeze apărarea României, pentru ca, finalmente, să cuteze a prevedea cu deplină luciditate: „/.../ Fără Mareșalul Antonescu, România ar fi poate astăzi o jertfă a anarhiei și a puterilor dușmane Germaniei”. Era însă prea târziu. Pe front, în zona Iașilor sau în Basarabia, eșecurile se țineau lanț, iar la București mecanismul loviturii de stat, stabilită - cum
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
s-a menționat - pentru data de 26 august 1944, era pe cale să fie declanșat. Au intervenit, în acele condiții, o sumă de elemente, care, toate, au contribuit la dezamorsarea mecanismului, totul devenind posibil: situația și apelurile disperate de pe front; decizia Mareșalului de a informa Berlinul, prin Clodius, în privința deciziei sale de-a se retrage din tabăra germană și intenția de-a se deplasa iarăși pe front, începând cu după-amiaza zilei de 23 august, pentru a conduce personal bătălia Moldovei, în speranța
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
se anunța, a antrenat forțele cele mai diverse: trupele străine de pe teritoriul național, germane sau sovietice, care, fiecare, din puncte de vedere total opuse, erau interesate de deznodământul dramei, străduindu-se să o provoace ori, mai degrabă, să o prevină. Mareșalul Antonescu și oamenii săi, care, deși se pregăteau să iasă de pe scena istorică, nu-și imaginau cum se va realiza; complotiștii, precipitați să ocupe locurile rămase libere, nu-și dădeau prea bine seama când și în cel fel se va
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ultimilor ei aliați, avea să devină, odată cu trecerea anilor, un serios motiv de remușcări sau reproș, complotiștii trebuind, ei înșiși, să se explice dacă nu cumva au planificat trădarea țării sau au înlesnit instaurarea regimului comunist la București. Cât despre Mareșalul Ion Antonescu, acesta, la procesul înscenat la București, în luna mai 1946, a avut tăria să declare fără reticență și fără regret: „Se va ști odată precum că ziua de 23 august eu (subl. ns.) am fixat-o în Istorie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
diplomați, martori și acuzatori la „procesul” din mai 1946 al echipei guvernamentale, care a condus România între 1940 și 1944, au susținut, cu orice prilej și pe un ton hotărât, în temeiul unor argumente și documente, multe considerate irefutabile: că Mareșalul Ion Antonescu și colaboratorul său principal, Mihai Antonescu, vicepreședintele cabinetului și ministrul Afacerilor Străine, ar fi respins - categoric și sistematic - orice dialog serios, constructiv, cu delegații Marilor Puteri ale Națiunilor Unite, în frunte cu SUA, URSS și Marea Britanie, de-a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Barbu Știrbey ș.a.), nici rosturile unor diplomați (Al. Cretzianu, George I. Duca ș.a.), nici demersurile de la București din ultimele zile și ore de „dinaintea furtunii”, adică de la 20-23 august 1944, totul, dar absolut totul, a fost astfel construit ca echipa Mareșalului să fie acuzată, o dată în plus, pentru ignorarea realităților îngrozitoare ale țării, din dorința de a sluji Germania lui Adolf Hitler „până la capăt”, chiar cu prețul catastrofei României. Semnale de pace specifice, între care un document și un episod inventate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
august 1944. Astfel, s-a afirmat și se susține că guvernul Ion Antonescu nu ar fi admis, nici în fața dezastrului de pe frontul din Moldova, din 20-22 august 1944, să facă vreun pas în direcția armistițiului cu Aliații. Declarația făcută de Mareșal Regelui Mihai I, în cursul ultimei audiențe din după-amiaza lui 23 august 1944, când a respins îndemnul Suveranului de-a se înțelege cu Națiunile Unite, este luată ca atare. N-au contat stăruințele și motivațiile Mareșalului sau ale lui Mihai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Aliații. Declarația făcută de Mareșal Regelui Mihai I, în cursul ultimei audiențe din după-amiaza lui 23 august 1944, când a respins îndemnul Suveranului de-a se înțelege cu Națiunile Unite, este luată ca atare. N-au contat stăruințele și motivațiile Mareșalului sau ale lui Mihai Antonescu, care, după ce la 22-23 august 1944 avuseseră inițiative în această direcție, au cerut timp pentru a se aștepta rezultatele eforturilor. Dar - persistă cei neîncrezători - au existat realmente asemenea demersuri? Răspunsurile oferite sunt, cel mai adesea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dintre colonelul Traian Teodorescu și Al. Cretzianu, atașatul militar și, respectiv, ministrul României la Ankara. Cel dintâi, la 14 august 1944, revenise de la București, fiind obligat să-i raporteze șefului Misiunii în Turcia conținutul discuțiilor sale la București, chiar cu Mareșalul, pe tema armistițiului. Deși pentru Cretzianu, care se afla între conjurații ce vor înfăptui lovitura de stat din 23 august 1944, știrile nu erau îmbucurătoare, dat fiind că Mareșalul Antonescu se dovedise „rezervat” sau „circumspect” în privința perspectivelor definitivării tratativelor secrete
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
șefului Misiunii în Turcia conținutul discuțiilor sale la București, chiar cu Mareșalul, pe tema armistițiului. Deși pentru Cretzianu, care se afla între conjurații ce vor înfăptui lovitura de stat din 23 august 1944, știrile nu erau îmbucurătoare, dat fiind că Mareșalul Antonescu se dovedise „rezervat” sau „circumspect” în privința perspectivelor definitivării tratativelor secrete cu Aliații, ministrul a consemnat în mod obiectiv conținutul discuțiilor. Cu acel prilej, s-a constatat că, în fapt, Mareșalul Antonescu reactualizase „condițiile” redactate de el însuși în luna
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
august 1944, știrile nu erau îmbucurătoare, dat fiind că Mareșalul Antonescu se dovedise „rezervat” sau „circumspect” în privința perspectivelor definitivării tratativelor secrete cu Aliații, ministrul a consemnat în mod obiectiv conținutul discuțiilor. Cu acel prilej, s-a constatat că, în fapt, Mareșalul Antonescu reactualizase „condițiile” redactate de el însuși în luna ianuarie 1944, și la care ne-am referit mai sus. Fără să fi fost dispus, mai ales după ultima întrevedere cu Adolf Hitler din 5 august 1944, să facă vreun fel
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
referit mai sus. Fără să fi fost dispus, mai ales după ultima întrevedere cu Adolf Hitler din 5 august 1944, să facă vreun fel de concesii, în ciuda presiunii evenimentelor, tot mai alarmante pentru ultima decadă a lunii august 1944. Că Mareșalul nu era dispus la concesii, admise pe seama situației și statutului României, deducem și din faptul că, chiar în după-amiaza de 23 august 1944, în cursul întrevederii cu Regele Mihai I, în prezența lui Mihai Antonescu și a generalului C. Sănătescu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Care era însă conținutul mesajului din București? Reprezentantul turc în România, Supfi Tanrioer, fusese chemat de Mihai Antonescu, vicepreședintele cabinetului și ministrul de Externe al României, care, ținând seama de situația „foarte gravă” de pe frontul din Moldova, decisese, „cu asentimentul Mareșalului, al Regelui și al șefilor tuturor partidelor de opoziție”, să propună negocieri de armistițiu Națiunilor Unite. Se aștepta, pentru următoarele 24 de ore, răspunsul guvernelor de la Londra și de la Washington în privința inițiativei Bucureștilor. Dar este preferabil să luăm cunoștință de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]