8,401 matches
-
dă modelele acceptate sau refuzate de individ au un rol esențial În formarea sa. Se discută rolul modelelor alese, motivele care stau la baza acestor alegeri. În egală măsură se are În vedere imitarea unor modele negative, atragerea În grupele marginale etc. Trebuie avută În vedere și impunerea unor modele, În mod forțat, refuzate de individ sau contrare aspirațiilor acestuia, cu toate consecințele lor; eă imaginea de sine pe care individul dorește și luptă să și-o construiască și după care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prostituatele, copiii străzii, alcoolicii, toxicomanii etc. că Situațiile antisociale sunt cazurile extreme ca gravitate, care necesită o atenție sporită, instituirea unor măsuri de siguranță și protecție socială, asistența lor În instituții specializate. Din această categorie fac parte: delincvenții sociopați, grupurile marginale cu potențial infracțional (bandele delictuale de tineri adolescențiă, precum și o categorie specială de persoane reprezentată prin deportați, exilați, prizonieri etc. 26 RELAȚIILE INTERPERSONALE ȘI CONFLICTELE UMANE Cadrul general Psihologia Morală este o psihologie a Întâlnirii și comunicării dintre două sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al căror simbolism Îi e străin. Bunăoară, st¿pa budist de la Manikyala (districtul Rawalpindi) a fost considerat cel dintâi descris de un călător european, acestuia fiindu-i atribuită multă vreme și introducerea termenului În lexicul englez, sub forma tope. Evenimentul, marginal chiar și pentru primii discipoli ai lui Eugène Burnouf, a fost notat de Lordul Elphinstone, În An Account on Afghanistan (1839), cu localizare la vest de Peshawar. Avem toate argumentele, foarte surprinzătoare pentru proliferarea uriașă a studiilor despre monumentele funerare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
antică se resimte și în versurile din Catulliene (2002), ce transpun imagini ale lumii moderne în ritm, metrică și chiar topică latine. Cele șaizeci și șapte de poeme, majoritatea invective, recompun parodic atmosfera culturală a Clujului, văzut din perspectiva autorului, marginal revanșard cu înclinații justițiare. Adânc influențat de lirica antică în creația personală, S. este și un remarcabil traducător din latină, situat în tradiția școlii clujene a lui Ștefan Bezdechi. Cu sensibilitate la farmecul sonurilor arhaice, dar și cu o mare
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
fi scriitor profesionist. Debutează cu proză scurtă în revista „Tomis”, iar editorial cu volumul de povestiri Provinciale, apărut în 1971. Colaborează îndeosebi la „Tomis”, „Steaua”, „Vatra”. Proza lui Ș. evoluează tematic pe două coordonate. Mai întâi o radiografiere a mediilor marginale ale societății, populate cu indivizi mediocri, eșuați moral și material, scriitorul reușind performanța de a studia numeroase cazuri ale viciului, slăbiciunilor și ratării în multiplele lor ipostaze, în variantă comico-satirică sau/și picarescă. Povestirile din Dezacorduri (1973), Povestiri senine (1975
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
volum de memorii, Scântei din vatra vremii (2001), care reflectă creșterea și prăbușirea unei generații: copilăria liniștită, educația, studiile înlocuite, în plină tinerețe, de răsturnarea valorilor, de închisoare, iar mai târziu de un fel de exil în propria țară - meserii marginale, imposibilitatea de a publica, dificultatea de a găsi ambianța potrivită - și, în cele din urmă, autoexilarea. SCRIERI: La curțile Hârlăului, București, 1977; ed. (Iconia), München, 1994; ed. Cluj-Napoca, 2003; Lunga veghe de la Cozia, București, 1981; Lângă tâmpla cerului, Cluj-Napoca, 1998
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
poeți și prozatori locali. Astfel, dau poeme Ioan Georgescu, Ștefan Crăciun, George Popescu, Mary Mihăescu-Nigrim, George Ionaș, George Bejan, proza oferă Ion Tadeu, tot el scriind despre românul românesc, iar N. Gr. Mihăescu-Nigrim se ocupă de poezia modernă. În cadrul rubricii „Marginalii” sunt comentate cărți semnificative: Cum am devenit huligan de Mihail Sebastian, Ion de Liviu Rebreanu, chiar din numărul inaugural, la „Cronică literară”, se prezintă Un uomo finito de Giovanni Papini și Cartea de la Sân Michele de Axel Munthe. Alți colaboratori
SAPTAMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289486_a_290815]
-
Roman realist, Victorie clandestină aglomerează în final multe scene cu încărcătură simbolică. Capacitatea celor doi Norșa, tatăl și fiul, de a învinge cu orice preț este primul înțeles al sintagmei-titlu. După Mircea Zaciu, cei care „triumfă clandestin” pot fi „personajele marginale, neimplicate în marile conflicte, preferând existența strict senzorială, de suprafață... Cei ce acceptă trăirea într-o lume «buimacă» și ireală”. Personaje, idei, motive și tipologii de aici se regăsesc, dezvoltate sau doar enunțate, în romanele următoare, procedeul temei cu variațiuni
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
formă de conduită care solicită capacitățile de adaptare ele acestuia; adaptarea este extrem de dificilă, întrucât se face împotriva voinței persoanei respective; refuzul adaptării, mai exact al integrării sociale, este specific unor persoane care aparțin unor comunități închise (religioase, etnice, grupe marginale etc.); acestea sunt constituite pe baza unor atitudini de autoapărare față de pericole fantasmatice, și din aceste motive, refuzând adaptarea sau integrarea în grupurile majoritare, oamenii se simt protejați și în siguranță în afara acestora; dificultatea de integrare este incapacitatea unei persoane
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
va avea asupra comunităților de indivizi sunt următoarele: tulburări psihice (nevroze, depresii, afecțiuni psihosomatice), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii), conduite antisociale (violență, suicid), dificultăți de adaptare și integrare socială sau familială (conflicte, separare, divorț), refuzul integrării sociale (asociere în grupuri marginale, delictuale, crimă organizată). Schimbări ale modului de viață: a) evenimentele vieții trăite: succesiune rapidă; efort de adaptare/integrare; tensiune și conflict în relațiile interumane; mărirea presiunii sociale prin creșterea cerințelor; obligativitatea asimilării evenimentelor trăite; incapacitatea de a răspunde la solicitările
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înlocui destul de rapid educația cu tehnicile de manipulare. Asistăm la o abandonare rapidă a „modelelor tradiționale de valori” care sunt înlocuite cu „mode”, și „experimente educaționale”. Rezultatul acestor acțiuni negative este înlocuirea „modelelor pozitive” cu „modelele negative”, adeziunea la grupe marginale, histrionismul tinerilor, cultivarea imaginii, a formelor fără conținut și orientarea comportamentului către forme de manifestare ale pulsiunilor primare (violență, sexualitate, refugiul în droguri etc.). Abandonarea metodelor tradiționale de educație pentru mode și experimente nefundamentate valoric va duce la „formarea unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și rolurilor în ierarhia familială”. În aceste cazuri, nici familia de origine și nici școala nu mai reprezintă „medii formatoare” pentru tineri, aceștia fiind atrași și manipulați cu ușurință de „mirajul” unor succese imediate, obținute fără efort, oferite de grupele marginale etc. Nevroza educatorului se cuplează cu nevroza familiei, ambele contribuind concentric, într-un mod negativ, la constituirea unor „modele negative” pentru tineri. Părinții și educatorul își pierd semnificația de modele și, din acest motiv, între aceștia și tineri apar conflicte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
colectivul clasei sunt numai câteva dintre aspectele legate de „nevroza școlară”. Pe fondul acestor transformări apar tulburări propriu-zise de sănătate mintală, de următoarele tipuri: scăderea capacității/interesului școlar, absenteism, fugă și vagabondaj, tulburări de comportament, asociații în bande de tineri marginali, conduite de violență, acte antisociale de tip delictual, consumul de droguri. Unele dintre acestea pot duce în timp la forme severe de boli psihice, având în vedere că totul se desfășoară pe parcursul unei perioade de formare a personalității. 4. Măsuri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atras din curiozitate, prin imitația altora, sau în care este „introdus” accidental. El va fi acceptat în aceste grupuri și va primi o identitate nouă, cea a grupului respectiv. De regulă, aceste „(sub)grupuri sociale” cu caracter „sectant” sunt „grupuri marginale” formate din indivizi cu probleme, în care „trăsăturile de personalitate negativă” se accentuează, ele fiind condiția „acceptării în grup” sub masca (sub)modelului și oferind, de fapt, „antimodele” sau „modele negative”, care procură un succes ușor și imediat celor afiliați
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu probleme, în care „trăsăturile de personalitate negativă” se accentuează, ele fiind condiția „acceptării în grup” sub masca (sub)modelului și oferind, de fapt, „antimodele” sau „modele negative”, care procură un succes ușor și imediat celor afiliați. Competiția dintre „grupurile marginale”, ca și dintre acestea și putere generează tensiuni, conflicte și reacții adverse, putând duce la conduite antisociale de violență. Toate aceste aspecte conduc la apariția unor „tipuri umane noi”, a unor noi „modele” de comportament, acțiune, gândire și sensibilitate, concentrate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dominată de o stare de dezechilibru legată de o imaturitate afectivă și o reducere considerabilă a autocontrolului prin lipsa conștiinței morale; imaginea de sine a sociopatului este deformată, incompletă sau neclară, impersonală, ea fiind impusă de „modelul negativ” al grupului marginal din care el face parte; din acest motiv, se poate spune că sociopatul adoptă o imagine de sine din afară, neautentică și caricaturală, care exprimă „identitatea” atribuită de grupul marginal la care a aderat; această „imagine/identitate” diferită de cea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
neclară, impersonală, ea fiind impusă de „modelul negativ” al grupului marginal din care el face parte; din acest motiv, se poate spune că sociopatul adoptă o imagine de sine din afară, neautentică și caricaturală, care exprimă „identitatea” atribuită de grupul marginal la care a aderat; această „imagine/identitate” diferită de cea normală a membrilor comunității social-umane creează o ruptură între sociopat și lume, generează o stare de ostilitate a acestuia față de societate, dar și o atitudine de respingere a societății față de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apare de regulă în perioada de criză a adolescenței, în cursul formării și căutării identității propriului Eu. Apelul la droguri se datoreează absenței unui model, de regulă parental/familial, și imitării automate a unor „(pseudo)modele”, prin integrarea în grupele marginale de adolescenți delincvenți. Acest tip de comportament este favorizat de stările de anomie socială, de slăbirea sau chiar absența controlului familial și școlar al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Sagarin). Din aceste considerente, societatea etichetează astfel de conduite ca având un caracter negativ, antisocial, de tip deviant și le condamnă (H. Becker, J. Lofland). Un alt tip de comportament, înrudit cu cel deviant, dar diferit de el, este cel marginal. Acesta din urmă, deși se situează în afara limitelor modelului cultural, nu este condamnat de societate. Indivizii care adoptă un asemenea comportament sunt niște „înstrăinați” de grupul social, care se autoizolează, devenind diferiți, bizari și nedoriți de ceilalți membri ai societății
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tulburată, cu: alternanță între apatie și surescitare, activitate școlară neregulată, acte de indisciplină, crize de mânie, fugă; - accentuarea acestor tulburări în perioada adolescenței, când apar: conflicte cu autoritatea (părinți, educatori), instabilitatea sau inegalitatea școlară urmată de eșecuri, frecventarea unor grupe marginale sau delictuale (furt, lovire), frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, consumul de alcool, prostituția sau homosexualitatea, sustragerea de la executarea serviciului militar, dezertări din armată, stări reactive etc.; - la adultul sociopat remarcăm următoarele trăsături de personalitate: accentuarea stării de instabilitate, dificultăți
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu ușurință de o anumită categorie populațională (persoane frustrate, complexate, cu carențe afective și educaționale, lipsite de familie etc.), care, prezentând probleme serioase de identitate și formare a personalității, aderă cu ușurință la „modelele negative”, de regulă ale unor grupe marginale în care sunt acceptați, cu care se identifică, unde găsesc protecție, se simt securizați și care oferă satisfacții facile și imediate. Modelele negative, prin absența valorilor morale, culturale și sociale, formează personalitatea într-o direcție antisocială. Persoanele marginalizate se simt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihic cronici (schizofrenici, epileptici), alcoolicii și toxicomanii, psihopații impulsiv-instabili cu tendință la vagabondaj, sociopații etc. La aspectele legate de „tarele psihice” ale acestei categorii de indivizi, se adaugă un nivel de educație extrem de scăzut, analfabetismul, absența familiei, asocierea în grupe marginale de delincvenți, prostituate, dependenți social etc. Măsurile care se impun au un caracter mai larg. Ele privesc acțiuni de asistență și ocrotire socială, precum și măsuri de igienă mintală. Acestea constau în depistarea respectivelor persoane (fapt destul de greu de realizat, întrucât
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morbigentici și de păstrare a sănătății; d) evitarea conflictelor, a noxelor fizice din mediu sau alimentare, a abuzului de alcool și a utilizării de droguri; e) evitarea factorilor și a situațiilor de stres, oboseală, suprasolicitare; f) evitarea contactului cu grupele marginale de indivizi, cu modelele negative, a stilului de viață „liber”, a lipsei de responsabilitate etc.; g) adaptarea treptată la schimbările produse de factorii de progres, la schimbările sociale, culturale, morale, economice, tehnico-industriale, de comunicare etc., prin asimilarea acestora. Aspectele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
eludarea prezenței unor conservatori sau moderați În rândurile acesteia nu poate trece neobservată. În același sens funcționa suprapunerea liberalismului și conservatorismului; asumarea lor În numele grupului guvernamental invalida implicit un adversar care nu mai putea fi identificat decât cu un grup marginal. Minimalizarea diferențelor dintre „dreapta” și „centru”, reunirea lor În aceeași formulă doctrinară conservatoare devoalează, de asemenea, o strategie a coeziunii, o opțiune pragmatică În sensul menținerii unui statu quo politic favorabil. O anumită clarificare a apărut În discursul boerescian abia
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
etiologic primordial în caria dentară și boala parodontală, poate fi evidențiată cu ușurință cu ajutorul revelatorilor de placă bacteriană. Obiectivele evidențierii depozitelor de placă bacteriană sunt: 1. conștientizarea pacienților asupra existenței plăcii bacteriene și explicarea efectelor acesteia asupra dinților și parodonțiului marginal; 2. motivarea acțiunilor de igienizare profesională a cavității orale; 3. verificarea corectitudinii și eficienței periajului dentar; 4. demonstrarea tehnicilor de periaj; 5. evaluarea legăturii dintre maturizarea plăcii bacteriene și inflamația parodonțiului marginal. Calitățile unui bun revelator de placă sunt următoarele
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]