2,011 matches
-
această lume sunt, în ultimă instanță, jocuri ale minții. Ele trebuie „jucate”, și nu luate foarte în serios. FIInd produsele unor combinații de idei și rezultatele unor subtile jocuri ale interpretării, fundamentalismele nu merită să devină motiv de conflict, excludere, marginalizare și chiar crimă. ce obsevăm? Faptul că din aplicația noastră a metodei complexității multidimensionale asupra fundamentalismului religios rezultă un adevărat „fractal în spațiul Hilbert”. Fundamentalismul este „un fractal în spațiul Hilbert”. Un asemenea fractal este o realitate care se subsumează
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
celelalte etape. Vasele din aria inflamației suferă următoarele modificări, interesând calibrul, viteza de circulație a sângelui și permeabilitatea parietală: vasoconstricție inițială, foarte scurtă, mediată simpaticoergic (reflex de axon?); vasodilatatie activă arteriolocapilară cu creșterea fluxului sanguin; stagnarea circulatorie capilară care permite marginalizarea plachetelor și leucocitelor, declanșarea reactivității plachetar-parietale de tip trombotic și instalarea hipoxiei intraluminale; creșterea permeabilității parietale vasculare, cu exsudarea de proteine În interstițiu, creșterea presiunii osmotice interstițiale și formarea gradientului interstițioluminal de factori chemotactici pentru celulele efectoare. În această fază
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
permeabilitatea parietală: venuloconstrictie inițială, cu durată foarte scurtă (prin reflex de axon); relaxarea sfincterului arteriolar precapilar; scăderea tonusului vasoconstrictor adrenergic (mai puțin important decât vasodilatația activă); vasodilatația activă, Îndeosebi precapilară, urmată de cea venulară; stagnare circulatorie În patul capilar, favorizând marginalizarea celulară, hipoxia locală, reactivitatea plachetar-parietală, acțiunea mediatorilor biochimici cu greutate moleculară mică și a produșilor secretați de celule; creșterea permeabilității parietale vasculare prin deschiderea unor „porți" În joncțiunile interendoteliale datorită contracției celulelor endoteliale și prin accelerarea acțiunii sistemului veziculelor de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nu mai părăsesc locul acumulării prin intervenția limfoki-nelor de inhibare a migrării macrofagelor și polimorfonuclearelor), proliferarea limfocitar-macrofagică În focar, vasodilatație și vasopermeabilizare continuă. Traversarea activă a peretelui vascular permeabilizat se face prin creșterea ratei de celule marginalizate, acest proces de marginalizare datorându-se activării intravasculare a complementului cu eliberare de C5a (cum se Întâmplă În șocul endotoxinic, nefropatia lupică, dializa renală cronică) și creșterea adezivității celulare la perete (ipotetic: lipsa unui factor care inhibă adeziunea leucocitelor la endoteliul normal). Inițierea chemotaxiei
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de o crudă, luminoasă sinceritate, Îi legitimează și opțiunile ulterioare. În ce măsură opțiunile sale estetice, existențiale sau politice, inevitabil interconectate, au deranjat și deranjează și astăzi nu doar parte din establishment-ul politic românesc, ci și cel cultural? Ce semnificație are marginalizarea sa (cu injuriile aferente) Încercată imediat după 1989, ca și Înainte, În Patria de care a rămas dureros și amoros Înlănțuit? Nu știm cine ar avea răbdarea să mai recepteze, astăzi, amarul unor asemenea Întrebări. Învățăturile revitalizatoare ale negației sale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fusese primit la Academie. Unii l-au comparat cu cărturari de origine evreiască (Tiktin, Șăineanu, Gaster) care slujiseră, la timpul lor, cu zel și har, cultura română. Nu știu câtă valoare au aceste constelații, nici ce tip de nostalgie sau remușcări sau marginalizări etnice codifică asocierile, cert este că, spre deosebire de predecesori, Z. Ornea nu a părăsit România, deși ar fi avut destule motive s-o facă. Zigu a rămas pe scaunul său de cititor și scriitor, În același loc, până la capăt. Fidel sieși
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
spune azi) la tensiunile „identității” lor complicate, mereu pusă În chestiune. Nu era vorba, subliniase, de o „Înregimentare” iudaică, ci, adesea, cum era și cazul meu, de o marcată, specifică sensibilitate, de alienare, de predispoziția analitică și dubitativă, de conștiința marginalizării și a excluderii. Până la urmă, „a noble disengagement from any form of vulgar aggressiveness, social or moral, from routine and ossification - a revulsion at conformism that becomes fertile ground for anomalies”. După ce analizase proza pe care o publicasem În țară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Brecht), fascinați de kitschul nazist, tribal, rasist, retrograd al trecutului mitizat, sau de kitschul comunist, egalitar, universal, perpetuu „progresist” al viitorului perfect. N-ar fi prima dată când cărturarii și artiștii, plictisiți de „banalitatea” Înțelepciunii, Împovărați de propria solitudine și marginalizare, copleșiți de dilemele sociale prea complicate, devin pradă artificiilor extreme, ca stimulente „vitalizatoare”... doar că În Împrejurările istorice ale contemporaneității noastre consecințele au fost mai ample și mai teribile ca oricând. Prăbușirea Zidului de la Berlin am contemplat-o, exaltat, departe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a exagera, regimul politic de dictatură al lui Carol al II-lea a fost începutul declinului fragilei democrații interbelice. Populația românească majoritară pierdea astfel parlamentarismul, libertatea de expresie, de asociere etc. În plus, pentru evrei a început legiferarea instrumentelor de marginalizare sociopolitică din statul român. Aveau să urmeze discriminarea rasială, deposedarea economică, pierderea tuturor drepturilor politice, expulzarea și exterminarea fizică. Politica antisemită a statului român debutează în perioada regimului de dictatură regală. În ianuarie 1938 guvernul Goga-Cuza a dat Legea nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
esențială a sociologiei românești, dar și postbelică. Aș putea estima că prin deschiderea spre sociologia universală, România s-a plasat printre țările comuniste de vârf: inițial la nivelul Poloniei, pentru ca apoi să se mențină, dar pierzând teren în favoarea Ungariei, în urma marginalizării sociologiei după 1977. Deși în condiții foarte grele, sociologia românească s-a menținut probabil pe locul al treilea în sistemul comunist, mai ales ca tematică și deschidere spre sociologia occidentală. Școala lui Gusti nu a fost un simplu cerc academic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a fidelității datelor produse ca obiect al contractului dintre beneficiar și executantul cercetării. Investigațiile dedicate descrierii sărăciei nu fac nici ele excepție, în măsura în care de rezultatele lor depinde alocarea unor resurse în cadrul unor politici de atenuare sau eradicare a fenomenelor de marginalizare și excluziune socială. Necesitatea de a fundamenta o distribuire justă și eficientă a resurselor în lupta împotriva sărăciei explică, poate, complexitatea dezvoltărilor metodologice din cercetarea dedicată acestui domeniu. În paginile care urmează vom detalia chestiunile metodologice cărora a trebuit să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
relațiile între doi părinți care, prin orice mijloace, încearcă să le câștige loialitatea și sentimentele. Are loc nucleolizarea familiilor, care ajung să fie formate adesea dintr-un adult și un copil, fapt ce defavorizează echilibrul afectiv și accentuează izolarea și marginalizarea socială. Tânăra generație vine mereu în contact cu modele și norme comportamentale extrem de diferite, care îi presează și îi dezorientează. Nu mai sunt internalizate modelele parentale clasice în sens profesional, nici sexual, iar fluctuațiile structurii familiei îi fac să caute
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prezentă și viitoare a copilului. De altfel, printre cele mai vizibile efecte ale absenței părinților asupra copiilor se remarcă: absenteismul școlar, rezultate slabe la învățătură, acte de indisciplină, autoizolare, trăirea sentimentelor de frustrare (mai ales în plan emoțional), etichetări și marginalizări din partea colegilor, depresii, suicid. Pornind de la această realitate, oamenii de știință își pun problema viitorului familiei românești. Încă din 1978 (59), M. Voinea vorbea de o restructurare a dimensiunilor familiei contemporane, această atrăgând după sine și o redistribuire a statusurilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
însoțită de numeroase procese sociale pentru individul/grupul ce se deplasează și pentru comunitățile furnizoare, respectiv primitoare de migranți. Delincvența este văzută drept o consecință a expansiunii urbane, a supraaglomerării populației în anumite regiuni ce determină noi modele comportamentale sau marginalizarea unor categorii de populație. Devianța este asociată unor aspecte negative ale vieții sociale. Informațiile cotidiene furnizate pe diferite căi (mass-media, sondaje de opinie, statistici ale poliției, rapoarte de specialitate, oficiale, observații la nivelul simțului comun) reliefează faptul că, în anumite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lume lipsită de orice prețuire a binelui, de orice aplecare către valorile etice tradiționale. La fel cum un alt personaj pozitiv, înțeleptul Lup, pricepe că rolul său nu are cum să fie unul determinant într-un context politic și preferă marginalizarea, Inorogul este nevoit să accepte conviețuirea cu parteneri care nu sunt de teapa sa. Peste lumea din Istoria ieroglifică plutește, ca un abur urât mirositor, fatalitatea balcanică a lui "pupat toți piața endependenți". Iar Inorogul, odinioară efigie a perfecțiunii, este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
conceptului, în domeniul științelor sociale, prin cunoscutul antropolog Claude Levy-Strauss, conduce la definirea violenței ca „orice stare nedreaptă sau crudă a lucrurilor ori maltratarea unei alte ființe umane”. Această definiție largă cuprinde atât actele de abuz al copilului, cât și marginalizarea unor grupuri sociale sau a unui individ la locul de muncă. Levy-Strauss susține că „puterea de a realiza progrese culturale” ține mai degrabă de capacitatea unei societăți de a stabili schimburi mutuale cu ceilalți” (Stoczkowski, 2008, p. 50). Organizația Mondială
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
constitui subculturile violente. Violența reprezintă un act distructiv ce nu poate fi justificat în nici un fel în condițiile civilizației contemporane. Violența poate conduce la moartea victimei sau la atacuri și atingeri sau reprimări grave (fizice, emoționale, sexuale, asupra bunurilor materiale, marginalizare socială). Comportamentele violente pot fi direcționate spre ceilalți (în război, viol, acte de terorism, maltratare), spre ambient (distrugerea bunurilor), spre natură (distrugerea florei și a faunei) sau spre propria persoană (suicid, automutilare). Victima manifestă, în general, dorința de a evita
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt plasați în vecinătate. Din punctul de vedere al circumstanțelor sociale stimulatoare de comportamente agresive, avem: provocările, atacul la persoană, modele de relaționare socială agresive a individului (prezente în familie, în școală, în media etc.), instituții (care promovează strategii de marginalizare, abuzive față de anumite persoane sau categorii sociale), perioade de criză socioeconomică și chiar strategii internaționale agresive declanșatoare de războaie. Pentru demontarea sau evitarea unui context instituțional agresiv a apărut și este intens promovat conceptul de politically correctness. Dar „marea majoritate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scopul promovării ateismului. Ceaușescu urmărea ca religia românilor să devină partidul și politica promovată de el, iar el însuși, asemeni faraonilor, să fie considerat Părintele suprem. Nu a existat nici un fel de opoziție din partea bisericilor ca răspuns la politicile de marginalizare a religiei (Chirot, 1978). în acest proces de monopolizare a puterii efective și a simbolurilor puterii de către Ceaușescu și clanul sau, calitatea de membru de partid își pierduse semnificația de putere și devenise doar un atribut de rutină (Linden, 1986
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
realizate cu intenția de a prejudicia fizic sau mental acea persoană (sau grup). Agresorul (persoana sau grup) urmărește să obțină și să-și mențină dominanța asupra unei alte persoane (victima) și/sau bunăvoința sau atenția admirativă a celorlalți, concomitent cu marginalizarea victimei. Agresivitatea se poate naște din gelozia față de victimă (că are note mai bune, că are bani sau haine frumoase, că are un prieten/ă râvnit/ă și de agresor”) sau dintr-o experiență a agresorului ca victimă, la vârste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de gesturi violente: directe și indirecte. în hărțuirea cu violență directă este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului față de victimă (cuvinte scrise sau spuse ce denigrează victima, coerciție și abuz fizic, abuz sexual) și indirectă (socială), țintind izolarea și marginalizarea victimei. Există variate modalități de realizare a hărțuirii indirecte, de la bârfirea, poreclirea, sabotarea și îndepărtarea din grupul social căruia aparține formal a victimei, la criticarea modului în care se prezintă, se îmbracă, se comportă, a religiei căreia îi aparține, a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
își dorește, ajunge să amenințe cu suicidul. 1. Raport alternativ întocmit de FONPC. Toate situațiile în care copilul trăiește sentimente de umilință, spaimă și frică, neliniște, amenințare, confuzie, gelozie și lipsă de valoare, sentimentul că nu e iubit, batjocorire sau marginalizare, sunt situații de abuz sau neglijare emoțională a copilului. Mai sus, am trecut în revistă câteva din acestea. Nici pe de parte nu putem afirma că am avut în vedere toate situațiile de maltratare psihologică a copilului. în mare măsură
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lor împreună cu adulții, promovarea unei mentalități care menține copilul într-o poziție marginală în familie și societate. Sărăcia, ignoranța, lipsa de educație și tolerarea violenței în relațiile inter-umane se însoțesc adeseori. Anul 2010 a fost dedicat de Uniunea Europeană, sărăciei și marginalizării sociale. După ce în Strategia europeană lansată în 2000, la Lisabona, se adoptase ca sarcină prioritară eradicarea sărăciei, anul 2010 țintește sărăcia în rândurile grupurilor vulnerabile: copiii, persoanele fără adăpost, pensionari, persoane cu dizabilități și emigranți. în anul 2010, s-a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
10%, comparativ cu procentul de 2-3%, găsit în rândurile copiilor provenind din familii plasate la medie, din punct de vedere socioeconomic. Alte fenomene sociale asociate sărăciei sunt violența domestică, abuzul și neglijarea copiilor, mame adolescente și sarcini la vârste fragede, marginalizare socială. Toate acestea asigură condițiile perpetuării sărăciei de la o generație la alta, în așa zisul fenomen al sărăciei transgeneraționale (Lichter, 1997). în acord cu durata de manifestare, există două tipuri de sărăcie: sărăcia pe termen lung, cronică, și sărăcia tranzițională
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în școală, tolerarea violenței între copii în unitățile de învățământ, legarea copilului de pat atunci când îi este administrat un tratament, practica de contenționare a copiilor cu comportamente violente în instituții, în măsura în care sunt practici curente, pot fi considerate ca abuzuri societale. Marginalizarea copiilor aparținând unor etnii sau unor familii marginalizate din cadrul comunității este un abuz societal. Cercetarea UNICEF, întreprinsă la nivelul instituțiilor de protecție a copilului din România, vizând evidențierea respectării drepturilor copilului (Stativa, 2002) a identificat prezența tuturor formelor de abuz
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]