18,672 matches
-
prin adoptarea noului regim juridic de sancționare a celor două forme de concurs de infracțiuni, real și formal - cât privește persoana fizică, infractor major -, reglementând mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, Parlamentul sa plasat în interiorul marjei sale de apreciere (paragraful 41). ... 18. Curtea nu a reținut susținerile autorului excepției potrivit cărora prevederile constituționale ale art. 23 referitor la libertatea individuală ar fi încălcate de dispozițiile de lege criticate. Libertatea individuală nu are caracter absolut, fiind necesar
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
includ creșterea prețurilor la energie, scăderea securității energetice și necesitatea urgentă de a diversifica sursele de aprovizionare. În acest context, faptul că România va continua să exploateze și valorifice toate resursele energetice naționale de care dispune îi va oferi o marjă de manevră energetică semnificativă și o reducere a vulnerabilităților. O națiune care nu depinde de importuri energetice este mai puțin susceptibilă să intre în conflicte pentru resurse și nu este expusă la blocaje sau sancțiuni. R.1.2. MENȚINEREA CAPACITĂȚII DE STOCARE
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
contesta constituționalitatea prevederilor Legii nr. 370/2004, însă în acest caz sesizarea Curții Constituționale nu se realizează de persoana direct interesată și implicată în cadrul procedurii de alegere a Președintelui României, ci de o autoritate publică, Avocatul Poporului, care are o marjă exclusivă de apreciere atât în privința deciziei de a sesiza Curtea Constituțională, cât și a momentului temporal în care aceasta se realizează, astfel că atribuția antereferită a Avocatului Poporului nu reprezintă un remediu juridic suficient pentru a surmonta într-un
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
exercitat în temeiul art. 146 lit. d) din Legea fundamentală. În bogata sa jurisprudență astfel consolidată, Curtea Constituțională a arătat, în esență, că (i) dimensionarea în concret, prin norme legale, a numărului necesar de semnături de susținere intră exclusiv în marja de apreciere a legiuitorului, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, că (ii) cerința criticată nu este de natură să încalce dreptul de a fi ales și că (iii) aceasta este o măsură adecvată și necesară, justificată
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
de susținători ale candidaților, a statuat, în ceea ce privește alegerile, că art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilește competența exclusivă a Parlamentului de a reglementa sistemul electoral prin lege organică, constituantul acordându-i așadar legiuitorului o largă marjă de apreciere în stabilirea regulilor de organizare și desfășurare a procesului electoral, a modalităților concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, singura limită impusă fiind raportată la respectarea normelor fundamentale. Condițiile de fond
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reținut, în esență, că dreptul la alegeri libere nu este absolut, iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuție atât de mult încât să afecteze esența acestora și să le golească de conținut [a se vedea, de exemplu
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
la numărul de semnături necesare pentru prezentarea unei candidaturi, sau care impune condiția ca o listă electorală să obțină un număr de voturi pe ansamblul teritoriului național pentru a putea avea reprezentare în Parlament nu a fost considerat că depășește marja de apreciere recunoscută statelor în materie (Decizia Comisiei Europene a Drepturilor Omului din 15 aprilie 1996, pronunțată în Cauza Magnago și Südtiroler Volkspartei împotriva Italiei). O astfel de soluție legislativă impune o condiție necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
sunt vădit neîntemeiate. ... 54. Dincolo de reperele jurisprudențiale reiterate și precizările de mai sus, Curtea observă că legiuitorul este cel abilitat de Constituție să prevadă condițiile infralegale de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales, în marja sa de apreciere și, desigur, cu respectarea limitelor impuse de însăși Legea fundamentală. În domeniul legislației electorale se constată o anumită dinamică referitoare la numărul minim de semnături de susținere necesar a fi prezentate cu prilejul depunerii candidaturii. Astfel, dacă
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate prin raportare la prevederile art. 20 din Constituție. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul la alegeri libere nu este absolut, iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuție atât de mult încât să afecteze esența acestora și să le golească de conținut [a se vedea, mutatis mutandis
HOTĂRÂREA nr. 19 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296817]
-
la numărul de semnături necesare pentru prezentarea unei candidaturi, sau care impune condiția ca o listă electorală să obțină un număr de voturi pe ansamblul teritoriului național pentru a putea avea reprezentare în Parlament nu a fost considerat că depășește marja de apreciere recunoscută statelor în materie (Decizia Comisiei Europene a Drepturilor Omului din 15 aprilie 1996, pronunțată în Cauza Magnago și Südtiroler Volkspartei împotriva Italiei). O astfel de soluție legislativă impune o condiție necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului
HOTĂRÂREA nr. 19 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296817]
-
Cheltuieli pentru probele tehnologice și teste de predare la beneficiar 6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0.00 0.00 0.00 6.2 Probe tehnologice și teste 0.00 0.00 0.00 TOTAL CAPITOL 6 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 CAP. 7 Cheltuieli aferente marjei de buget și pentru constituirea rezervei de implementare pentru ajustarea de preț 7.1 Cheltuieli aferente marjei de buget 25% din (1.2 + 1.3 + 1.4 + 2 + 3.1 + 3.2 + 3.3 + 3.5 + 3.7 + 3.8 + 4 + 5.1.1) 0.00 0.00 0.00 7.2 Cheltuieli pentru constituirea rezervei
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296022]
-
0.00 0.00 6.2 Probe tehnologice și teste 0.00 0.00 0.00 TOTAL CAPITOL 6 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 CAP. 7 Cheltuieli aferente marjei de buget și pentru constituirea rezervei de implementare pentru ajustarea de preț 7.1 Cheltuieli aferente marjei de buget 25% din (1.2 + 1.3 + 1.4 + 2 + 3.1 + 3.2 + 3.3 + 3.5 + 3.7 + 3.8 + 4 + 5.1.1) 0.00 0.00 0.00 7.2 Cheltuieli pentru constituirea rezervei de implementare pentru ajustarea de preț 0.00 0.00 0.00 TOTAL CAPITOL 7 0.00 0.00 0.00 0.00
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296022]
-
TOTAL CAPITOL 5 0.00 0.00 0.00 CAP. 6 Cheltuieli pentru probele tehnologice și teste de predare la beneficiar 6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0.00 6.2 Probe tehnologice și teste 0.00 TOTAL CAPITOL 6 0.00 0.00 0.00 CAP. 7 Cheltuieli aferente marjei de buget și pentru constituirea rezervei de implementare pentru ajustarea de preț 7.1 Cheltuieli aferente marjei de buget 25% din (1.2 + 1.3 + 1.4 + 2 + 3.1 + 3.2 + 3.3 + 3.5 + 3.7 + 3.8 + 4 + 5.1.1) 0.00 7.2 Cheltuieli pentru constituirea rezervei de implementare
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296022]
-
la beneficiar 6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0.00 6.2 Probe tehnologice și teste 0.00 TOTAL CAPITOL 6 0.00 0.00 0.00 CAP. 7 Cheltuieli aferente marjei de buget și pentru constituirea rezervei de implementare pentru ajustarea de preț 7.1 Cheltuieli aferente marjei de buget 25% din (1.2 + 1.3 + 1.4 + 2 + 3.1 + 3.2 + 3.3 + 3.5 + 3.7 + 3.8 + 4 + 5.1.1) 0.00 7.2 Cheltuieli pentru constituirea rezervei de implementare pentru ajustarea de preț 0.00 TOTAL CAPITOL 7 0.00 0.00 0.00 CAP. 8 Cheltuieli cu amortizarea
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296022]
-
pe copii și a elimina un om toxic, care are o uriașă putere formativă asupra lor. Chiar și în mijlocul scandalului și al presiunii publice. Directorii și inspectorii subliniază apăsat că astfel de cazuri sunt excepții. Că se află undeva în marja de eroare a sistemului. Dar până unde se întinde marja de eroare? Și e aceasta tolerabilă în condițiile în care știi că în ea poate intra într-o zi și copilul tău? Care e magnitudinea consecințelor pe care le au
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
o uriașă putere formativă asupra lor. Chiar și în mijlocul scandalului și al presiunii publice. Directorii și inspectorii subliniază apăsat că astfel de cazuri sunt excepții. Că se află undeva în marja de eroare a sistemului. Dar până unde se întinde marja de eroare? Și e aceasta tolerabilă în condițiile în care știi că în ea poate intra într-o zi și copilul tău? Care e magnitudinea consecințelor pe care le au „excepțiile nefericite” asupra adulților care vor crește din sufletele copiilor
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
E la fel de mare, fără îndoială, cu cea pe care o au și „excepțiile fericite” - copiii aceia care devin, grație unor profesori cu vocație, oameni mai buni, mai pasionați și mai puternici decât i-am putea face, singuri, noi - părinții lor. Marja de eroare e acceptabilă doar dacă tinde, sistematic, spre zero. Când prețul e măsurat în sufletele copiilor noștri, orice marjă de eroare pe o acceptăm așa cum e, fără măcar să ne străduim continuu s-o corectăm, e totalmente inacceptabilă. Statisticile care
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
profesori cu vocație, oameni mai buni, mai pasionați și mai puternici decât i-am putea face, singuri, noi - părinții lor. Marja de eroare e acceptabilă doar dacă tinde, sistematic, spre zero. Când prețul e măsurat în sufletele copiilor noștri, orice marjă de eroare pe o acceptăm așa cum e, fără măcar să ne străduim continuu s-o corectăm, e totalmente inacceptabilă. Statisticile care ar putea arăta câte agresiuni în care sunt implicați profesorii au avut loc într-un an sunt incomplete. Unele inspectorate
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
de afară, i-au lăsat într-un loc bun. I-au lăsat? Am căutat, prin proiectul „Al treilea părinte”, nu atât să găsesc un răspuns de tip da/nu la această întrebare - ci să să înțeleg cum se face că „marja de eroare” din sistemul românesc de învățământ nu tinde, nici măcar la nivel de intenție, spre zero. Premisa de la care plec e că „excepțiile nefericite” ale sistemului, profesorii lipsiți de tact, de răbdare și de drag de meserie - care ne vor
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
cu un orizont îngustat de umilințe, muncă nevalorizată, statut marginal, presiuni de tot felul. Punctul de pornire al traseului meu jurnalistic e un caz extrem, o „excepție nefericită" din România lui 2015 - una din multele excepții care dau substanță acelei "marje de eroare" cu care niciun părinte din România nu se va putea împăca vreodată. Orizontul proiectului - destinația, cumva - e superlativul global, sistemul norvegian de învățământ. Între punctul de pornire și destinația norvegiană - care pare azi, pentru noi, o splendidă utopie
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
al știrilor din categoria „excepțiilor fericite”; știu însă sigur că nu vreau, cu niciun chip, ca băiatul meu să fie potențială victimă a „excepțiilor nefericite”. Pentru mine, ca și pentru părinții celor peste 3 milioane de copii din România, orice marjă de eroare care nici măcar nu se străduiește să tindă la zero e inacceptabilă. Am încercat, prin proiectul „Al treilea părinte”, să aflu, să înțeleg și să judec - deopotrivă pentru mine și pentru voi, părinți asemenea mie ori profesori asemenea vouă
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
nu se străduiește să tindă la zero e inacceptabilă. Am încercat, prin proiectul „Al treilea părinte”, să aflu, să înțeleg și să judec - deopotrivă pentru mine și pentru voi, părinți asemenea mie ori profesori asemenea vouă - ce face ca această marjă de eroare tolerată în învățământul românesc să fie de decenii întregi, prin definiție, axiomatic aproape, diferită de zero. A ști care e problema nu înseamnă a o rezolva, firește - dar e cel mai bun început. "Sistemul" nu e săpat în
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
timpul, pentru că mă îndepărtez de programa pentru Bac. Dar ar fi atât de simplu să fie altfel: conceptele de teorie literară sunt aceleași, se pot aplica pe alte texte, dacă ne lasă cineva să alegem alte texte. Dar nu lasă, marja noastră este foarte mică. Noi putem să ne jucăm, să facem ore frumoase și se ajunge la variante care mie îmi plac la nebunie. O elevă care îmi spune: Haideți să vă arăt ce am scris azi noapte la ora
Experimentul Răcari pentru România 2020. Priviți ce s-a întâmplat după ce o școală a fost „adoptată” de o companie privată () [Corola-blog/BlogPost/338298_a_339627]
-
agravante. La Neamț, un cadru didactic a fost exclus din învățământ din cauza unor probleme comportamentale și psihologice, la Satu Mare, un altul pentru derapaje de comportament, la Vâlcea un altul, în Harghita un altul. Pentru probleme de comportament. Testele psihologice și marja de eroare. „Suntem întrebați dacă ne este frică să dormim noaptea” Un filtru care ar trebui să îi împiedice pe profesorii cu probleme psihologice sau de comportament să predea este testul psihologic. Suntem întrebați dacă ne este frică să dormim
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie () [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
îi oferă unui profesor niciodată șansa de a afla despre sine lucruri care să îl ajute să predea mai bine, nici nu îi spune întotdeauna unui director că are un om-problemă în echipă. Aceste teste psihologice au ceea ce se numește marjă de eroare. Evaluează starea unui om la intr-un anumit moment, dintr-o anumită zi, dintr-o anumită lună, dintr-un anumit an. „Pentru o acuratețe mai mare, directorul unității școlare ar trebui să îi pună la dispoziție date suplimentare
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie () [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]