5,572 matches
-
a VI - a a Simpozionului dedicat Părintelui Dimitrie Bejan, organizat la Hârlău, județul Iași, de către Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Protopopiatul Hârlău și Parohia “Sf. Vasile cel Mare” din localitatea Hârlău, unde am prezentat comunicarea cu titlul: «Părintele Dimitrie Bejan - Mucenicul, Martirul și Mărturisitorul (1909 - 1995)... » 08 - 09 Noiembrie 2013, am participat la Sfântul Gheorghe, județul Covasna, la lucrările celei de a XIX - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice « Istorie, cultură și civilizație în sud - estul Transilvaniei » cu referatul intitulat
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVIII - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni - între asumarea responsabilă a libertății umane și realitatea autentică a muceniciei creștine... » 13 Mai 2014, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VII-a, organizat de către Episcopia Severinului și
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
2014, în cadrul manifestărilor religioase și culturale dedicate celei de -a XVI - a prăznuiri a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul - Ocrotitorul Spiritual al Râmnicului, am participat la Centrul Cultural Spiritual « Sfântul Antim Ivireanul » din municipiul Râmnicu Vâlcea, cu referatul intitulat: « Jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni - între asumarea responsabilă a libertății umane și realitatea autentică a muceniciei creștine... » 26 Septembrie 2014, am participat în municipiul Pitești, județul Argeș, la al XIV - lea Simpozion « PERT » - « Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură », unde am susținut studiul cu tema
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
Recenzie - Nicolae Purcărea, “Urlă haita”, Editura Fundația “Sfinții Închisorilor”, București, 2012, 287 pagini... » 09 Octombrie 2014, am participat la Simpozionul Internațioanal, organizat de către Arhiepiscopia Craiovei - Mitropolia Olteniei și Facultatea de Teologie din Craiova, la Mănăstirea Tismana - Gorj, în cinstea Sfinților Martiri Brâncoveni, cu referatul intitualt: « Despre drepturile omului și provocările globalizării contemporane... » 26 - 27 Februarie 2015, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XIX - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
de paradă, Să treacă pe sub el îngerii, Întreaga Franța e-n doliu acum. E frig peste tot si închis, Străzile-s goale și-s triste, E multă durere și-s lacrimi, La Paris se moare encore, Pour la derniere fois? (Martirilor plecați din această lume,într-o seară de noiembrie,la PARIS) Citește mai mult La Paris se moare dintr-o dat'Se moare nevinovat,Se moare encoreîngerii sunt triști,Au coborât pe pământ,Au coborât de-atâtea ori,Și-au
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
de paradă,Să treacă pe sub el îngerii,Întreaga Franța e-n doliu acum.E frig peste tot si închis,Străzile-s goale și-s triste, E multă durere și-s lacrimi,La Paris se moare encore,Pour la derniere fois?(Martirilor plecați din această lume,într-o seară de noiembrie,la PARIS)... Abonare la articolele scrise de mihai mircea matei
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
tipu’!” s-au amuzat, și mai mult, soldații. Dar EA nu a mai suportat și, ridicându-se pornită, s-a apropiat de cruce. „Mesia, Isusul meu, păstrează-ți demnitatea, nu face jocul păgânilor ăștia! Încearcă să te comporți ca un martir!” Am scuipat buretele și, în loc să o ascult sau să-i cer un strop de apă, i-am zis să-mi arate sânul. „Isus, dragule, nu se poate!” „Sânul, femeie, vreau să pier privindu-ți sânul!” „Isus, mă dezamăgești. Destinul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
o numesc Libertate! Au prins planeta într-un păienjeniș de vorbe. Mistici și mistificatori. Fanatici. Fiecare, constructor al propriului mit! Pot să-l distrug pe Romancier oricând... Știe asta și îmi forțează mâna, crede că voi face din el un martir. Sau, altfel zis, speră să facă din mine un asasin. Soluțiile vin, uneori, singure... Ogarul vârât de către Filozof în cușca iepurilor a făcut harcea-parcea jumătate din efectiv. E drept, și copoiul s-a ales cu multe mușcături zdravene și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ordine imundă, este inadmisibil, prin prostul exemplu ce îl poate constitui pentru generațiile tinere, încă frondiste până la vârsta la care depun Jurământul de credință față de Statul Mondial Unitar. Ereziile ulterioare sunt sancționate exemplar, dar mai sigur e să nu apară martiri. Considerăm nepotrivită stocarea textului notat Stațiunea în Depozitul de memorie „SOCIAL”. Eventual, eliminarea din orice bancă de date. Delir de grandoare neagră: trece. Cumpără-ți un costum elegant; două: unul de zi, altul de seară; cămăși fine, încălțăminte ușoară, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
exilio Maledicta fatorum series.» Încă de la primele cuvinte, o tăcere neașteptată se așternu În tavernă. Dante văzu nu puțini ochi umezindu-se. Cu toții, chiar și mușteriii cei mai umili, păreau să sufere Încă din pricina tragediei cruciadei. Damietta, floarea Nilului, cetate martir, unde trupele creștine suferiseră o Înfrângere cumplită, recucerită și pierdută În două rânduri din Încăpățânarea cruciaților de a rămâne Între ziduri, În loc să se retragă pe o poziție mai lesne de apărat. Masacrarea apărătorilor, lăsați singuri de Întăririle care nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
tocul ușii Înguste, lăsând să Îi scape o Înjurătură. Trebuia să se Întoarcă la Priorat și să se descotorosească, În sfârșit, de acea piedică. 12 În aceeași zi, după-amiaza târziu Dante intră În micul naos Întunecat al Celor Patruzeci de Martiri și se apropie de altar ținându-se pe lângă perete, ca să nu bată la ochi. Spre fund, alături de masa simplă din piatră, Înconjurată de scaune din lemn, fusese aranjată o estradă grosolană din scânduri. De pe acel amvon improvizat, un om vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pe care Îl surprinsese examinând cadavrul lui Ambrogio. Noffo Dei, inchizitorul. Reflectă agitat ce era mai bine să facă. Dacă acest călugăr se afla acolo, Însemna că Biserica era la curent cu cele ce se petreceau la Cei Patruzeci de Martiri și că Bruno era pierdut. Și poate că și el, acum, se gândi el lipindu-se și mai tare de coloană. Și-ar fi dorit să dispară În marmură. Nu știa dacă Noffo era deja prezent atunci când el intrase. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
propusese ferm să Îl reîntâlnească Între patru ochi, pentru a se confrunta cu dânsul În privința tuturor aspectelor care Îi despărțeau. De ani buni ținea dezbaterea lor de la distanță asupra caracterelor astrologiei. Dar, după câte auzise În biserica Celor Patruzeci de Martiri, confruntarea devenise inevitabilă. Și de ce nu acum, când fantezia sa Încălzită de vin se găsea În cele mai bune condiții pentru a avea câștig de cauză? Își făcu intrarea În sală În timp ce maestrul asista la finalul polemicii dintre doi studenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de sus al scării apăruse o femeie ce părea să Îl aștepte. Abia ieșită din adolescență, cu părul lung și despletit pe frunte. Un triumf de cârlionți Întunecați care se Întindea peste umeri, Încadrând o față prelungă, ca aureola unui martir. Îl fixa cu neobrăzare, cu capul aplecat pe o parte și cu buzele strâmbate Într-un zâmbet vulgar. — Așadar, iată-te din nou, messer Alighieri. La urma urmei, tot patul meu Îl cauți, Îl apostrofă ea deznodându-și șireturile rochiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cel produs de plăcuțele din bronz legate de degetele ei, pe care femeia le lovea ritmic, În timp ce pronunța o cantilenă pe limba ei. Printre cuvintele necunoscute i se păru că recunoaște același nume șuierător invocat În biserica Celor Patruzeci de Martiri. Când Îl auzise intrând, femeia se oprise, ridicându-se grabnic după ce azvârlise un văl peste obiectul din fața ei. I se păru că zărește o statuetă, probabil un idol păgân, dinaintea căruia ea Își oficia unul din riturile sale. Acum stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și... pe cai, la masa de scris din bucătărie, până spre dimineață. Uneori mai prindeam câte un ceas-două de somn, alteori plecam direct la muncă și tot așa: În ziua următoare, de la capăt. Am sfârșit prin a-i compătimi pe martirii care sunt În stare să facă asta o viață Întreagă - despre scriitori vorbesc; vai mama lor! Da, dar dracu-i pune?!, vorba lui Marin Preda apropo de zisa camilpetresciană: câtă luciditate, atâta dramă. Să nu mă-ntrebați dacă ajunsesem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cu sufletul larg și ieși cu picioarele înainte. Nu observați, scumpă doamnă, că totul în lumea asta merge spre ideea de cuplu? Barza cu cocostârcul, iepurele cu iepuroaica, cocoșul cu găina, binele cu răul, stejarul cu ghinda, bărbatul cu femeia, martirul cu crucea. De la firul de păpădie care-și întoarce sfios capul spre păpădia de alături, până la elefantul matur care în întunericul fertil al junglei își lasă cu hotărâre trompa pe spinarea docilă a femelei, viețuitoarele toate se hârjonesc cu plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mă bucur, dar voiam să spun că toate acestea explică internaționalismul lor funciar și adeziunea timpurie la ideea de comunism, În sensul nealterat al cuvîntului, ca să rămînem la tema noastră. Nu este deloc surprinzător faptul că cele mai multe jertfe umane, cei mai mulți martiri pe care i-a dat omenirea, din cele mai vechi timpuri și a căror vină rămîne vagă și nefondată, au fost țiganii și evreii. Înțelegi acum de ce ți-am spus toate astea? Pentru că nu mai suport să-ți văd rînjetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
joacă aici un rol esențial. Poate de aceea privesc cu oarecare suspiciune, fervoarea cu care unii sărută sub privirile plutonului de execuție picioarele condamnaților la moarte, rîvnind pînă În ultima secundă să le fure o fărîmă din nimbul lor de martiri. În vremuri tulburi cînd totul se clatină și pîrÎie din Încheieturi, Îi vezi dînd tîrcoale caselor păzite, dînd telefoane, trimițînd scrisori de solidarizare, iscălindu-se cu litere roșii, strigîndu-și cu glas tare numele În receptor, ca nu cumva să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
aruncată În praf și piciorul acela lovindu-te Între buci cu o deosebită condescendență pietricele În pantofi ca dinții de viperă una mai ascuțită decît alta bei ceaiuri de ghimpe Îți cresc ghimpi În tălpi și În palme ești un martir obligat afrontul de a nu-ți putea alege singur suferința după pofta inimii Între două opriri vezi aceste convoaie cățărîndu-se cu carnea sîngerîndă pe un edificiu de fiare și cărămizi le auzi sudalma horcăitoare punctînd un marș triumfal și briza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ce ca țapul ăla bătrîn care s-a acrit În suc propriu din vezi doamne ce criterii morale că nu mă angajez că nu mă vînd ce face cu tot ce știe nici măcar nu lasă umbră zgîrcitu dracului ca și martirul meu auzi ovrei Își fac neamul de rîs că nu așa au pus ei mîna pe bogățiile lumii ce-ar vrea să-mi iau fotografiile și să-mi capitonez cu ele pereții veceului și debaralele și deșteapta aia de matroană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
că era un post liber de Moș Crăciun la unul dintre marile magazine londoneze, lucru care pe Abdulah îl încântă la culme. Nici în visele cele mai frumoase, cu mii de virgine, nu-și putea închipui că va deveni un martir având ocazia să facă atât de multe victime și lovind în același timp unul dintre simbolurile-cheie ale civilizației pe care o ura atât de mult: sărbătoarea Crăciunului. Spre marea lui nemulțumire, Abdulah fu nevoit să mai aștepte încă o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Nu cumva era totul o greșeală care se datora unei minciuni uriașe în care se scălda întrega lui civilizație? Abdulah alungă repede aceste gânduri, liniștindu-se când își dădu seama că astfel de îndoieli îi trec prin cap oricărui mare martir în clipa în care face un sacrificiu ca al lui. Mulțumit, Abdulah își apropie mâna de declanșatorul centurii explozive. Deodată se întâmplă ceva atât de neașteptat față îndoielile de adineauri, încât Abdulah fu cât pe ce să se autodetoneze din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
fie obiect, pentru totdeauna, nu numai al respectului nostru total, dar și al venerației noastre celei mai profunde, întrucât sacrificiul său i-a dat dreptul, începând din această zi, sub toate aspectele funestă, la un loc de onoare în panteonul martirilor patriei care, de acolo din lumea cealaltă unde se află, sunt continuu cu ochii pe noi. Guvernul națiunii, pe care-l reprezint aici, se alătură doliului și durerii tuturor celor care au cunoscut extraordinara figură umană pe care tocmai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
desprindă o cataramă care probabil că asigura baza bustului. Apoi, acționând peste niște Închizători invizibile, deschide o porțiune deasupra capului, făcând să se rotească o parte din chipul sculptat. În cavitate luci o albeață. Craniul vreunui sfânt sau al vreunui martir, se gândi Dante, plictisit. Nu prețuise niciodată acea obișnuință de a li se mărunți trupurile, În loc să fie lăsați să aștepte, În integritatea lor, trâmbița celei de a doua judecăți. Dar poate că era vorba doar de o statuie din fildeș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]