2,991 matches
-
mai importante, neidentificabile la prima vedere. Mașina se înălța pe culmea nivelată a unei coline. Era un turn strălucitor, argintiu, care se avânta către înaltul cerului la vreo zece kilometri de hotel. Grădinile și palatul prezidențial învecinat, dispăreau în parte, mascate de coroanele arborilor. Dar lui Gosseyn puțin îi păsa de asta. Mașina, și numai mașina, îi polariza privirea, eclipsând orice alt obiect din câmpul său vizual. Imaginea ei era extrem de tonifiantă. Fără voie, și în ciuda proastei sale dispoziții, Gosseyn resimțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Crang, nu v-am observat. ― O.K. Era vocea bărbatului care o sărutase pe Patricia Hardie. ― Căutați ce vreți și duceți-vă odată. ― Am înțeles, domnule. Gosseyn nu mai stătu pe gânduri. Balconul care decora fereastra salonului de toaletă era mascat de coroanele unor copaci. Ajunse jos fără probleme și se strecură în patru labe pe lângă zid. Pe parcursul primelor sute de metri, nici măcar o singură data nu părăsi adăpostul tufișurilor sau boscheților. Ajunsese la vreo treizeci de metri de soclul aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
depărtare. Mâine, ea va căpăta aspectul Pământului. Și mâine seară, el va fi în reședința oficială a președintelui Hardie. după o călătorie prin spațiu, de trei zile și două nopți. Aterizarea fu o dezamăgire pentru Gosseyn. Cețuri și nori groși mascau continentele și, pe întreaga durată a traversării atmosferei, aceeași nori făcură imposibilă observarea solului. În încheiere ― o ultimă decepție: un strat gros de ceață plutea deasupra Orașului Mașinii, acoperind și ce mai lăsaseră norii liber. Mai apucă să întrevadă, supliciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
își îndreptă atenția asupra celor care intraseră în laborator, odată cu . Cu o figură inexpresivă. Îi fixă cu ochii pe frumosul Hardie. Apoi privirea îi alunecă către zâmbetul gigantului Thorson și în sfârșit către Patricia Hardie, care, distantă, dar interesată, aproape mascată de silueta celor doi bărbați, îl urmărea cu ochii ei luminoși. ― Și acum ce facem? Era vocea gravă, fără nici o urmă de umor a lui X. ― Mă gândesc, Gosseyn, că nu ai nici cea mai mică posibilitate să ne împiedici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
lucruri, era posibil ca cercetătorii de acolo să știe și mai multe. Ipoteza trebuia verificată cât mai curând posibil. Se îndepărtară încărcați, afundându-se în întunericul nopții. Vacarmul se stingea în urma lor. În cele din urmă, dispăru și aura incendiară, mascată de creasta unui deal înalt. Ajunseră la mașină și, nu după mult timp, intrară în curtea cochetei căsuțe în care locuia Dan Lyttle. Gosseyn crezuse, mai mult sau mai puțin că Patricia Hardie îl va aștepta acolo. Dar ea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
așadar viguros exprimată prin intermediul peisajului. În interiorul acestui perimetru, categoriile sociale, grupurile de vîrstă, meseriile, originile etnice se întîlnesc, se întrepătrund, se încrucișează. Liniile care delimitează societatea se înscriu în oraș, dar schimburile sînt neîncetate. Impresia de multitudine, de haos cîteodată, maschează liniile de forță ale organizării orașului. Dar cîteva puncte de reper practice constituie pentru parizieni un inconștient topografic colectiv. Melcul arondismentelor Spirala celor douăzeci de arondismente pare să mimeze centralitatea puterii. Le parcurgem de la cel dintîi pînă la cel de-
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
cunoscut destule hazarduri și care determină acum o mutație radicală a acestui colț al Parisului de odinioară. O primă versiune a acestui text a apărut în publicația À Paris, nr. 2, noiembrie-decembrie 2003, pp. 54-55 Procentajele pe arondismente pot să mascheze diferențele între cartiere. În arondismentul 17, contrastul între nord-est și sud-vest datează din secolul al XIX-lea, din epoca în care muncitorii în construcții care clădeau somptuoasele reședințe particulare din parcul Monceau locuiau deja în imobilele cu locuințe închiriate din
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
mai importante, neidentificabile la prima vedere. Mașina se înălța pe culmea nivelată a unei coline. Era un turn strălucitor, argintiu, care se avânta către înaltul cerului la vreo zece kilometri de hotel. Grădinile și palatul prezidențial învecinat, dispăreau în parte, mascate de coroanele arborilor. Dar lui Gosseyn puțin îi păsa de asta. Mașina, și numai mașina, îi polariza privirea, eclipsând orice alt obiect din câmpul său vizual. Imaginea ei era extrem de tonifiantă. Fără voie, și în ciuda proastei sale dispoziții, Gosseyn resimțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Crang, nu v-am observat. ― O.K. Era vocea bărbatului care o sărutase pe Patricia Hardie. ― Căutați ce vreți și duceți-vă odată. ― Am înțeles, domnule. Gosseyn nu mai stătu pe gânduri. Balconul care decora fereastra salonului de toaletă era mascat de coroanele unor copaci. Ajunse jos fără probleme și se strecură în patru labe pe lângă zid. Pe parcursul primelor sute de metri, nici măcar o singură data nu părăsi adăpostul tufișurilor sau boscheților. Ajunsese la vreo treizeci de metri de soclul aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
depărtare. Mâine, ea va căpăta aspectul Pământului. Și mâine seară, el va fi în reședința oficială a președintelui Hardie. după o călătorie prin spațiu, de trei zile și două nopți. Aterizarea fu o dezamăgire pentru Gosseyn. Cețuri și nori groși mascau continentele și, pe întreaga durată a traversării atmosferei, aceeași nori făcură imposibilă observarea solului. În încheiere ― o ultimă decepție: un strat gros de ceață plutea deasupra Orașului Mașinii, acoperind și ce mai lăsaseră norii liber. Mai apucă să întrevadă, supliciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
își îndreptă atenția asupra celor care intraseră în laborator, odată cu . Cu o figură inexpresivă. Îi fixă cu ochii pe frumosul Hardie. Apoi privirea îi alunecă către zâmbetul gigantului Thorson și în sfârșit către Patricia Hardie, care, distantă, dar interesată, aproape mascată de silueta celor doi bărbați, îl urmărea cu ochii ei luminoși. ― Și acum ce facem? Era vocea gravă, fără nici o urmă de umor a lui X. ― Mă gândesc, Gosseyn, că nu ai nici cea mai mică posibilitate să ne împiedici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
lucruri, era posibil ca cercetătorii de acolo să știe și mai multe. Ipoteza trebuia verificată cât mai curând posibil. Se îndepărtară încărcați, afundându-se în întunericul nopții. Vacarmul se stingea în urma lor. În cele din urmă, dispăru și aura incendiară, mascată de creasta unui deal înalt. Ajunseră la mașină și, nu după mult timp, intrară în curtea cochetei căsuțe în care locuia Dan Lyttle. Gosseyn crezuse, mai mult sau mai puțin că Patricia Hardie îl va aștepta acolo. Dar ea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
scăpare, îl privi pe conu Costache drept în față, cu un soi de neîncredere cercetătoare. Gura, cu buze subțirele, o avea strânsă și dreaptă, ca un om care tocmai a îngițit o nemeritată ofensă, dar se stăpânește demn. Costache își mască brusca bună dispoziție. Băiatul își ținea chipiul de cozoroc, în stânga, și se mișca de pe un picior pe altul, lăsând pete de apă și noroi pe podeaua de lemn. Polițaiul le făcu semn celor doi să se retragă. — Ești stângaci? Conu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
bine să stai acasă? Ești foarrte carraghioasă. Nu te doarre? Mă durea, dar nu măseaua, ci sufletul. Puroiul de la măsea și nisipul din ochi erau îngrămădite și-n suflet. Și cumpărăturile fac foarte bine la suflet. Fiind iarnă, îmi puteam masca obrazul cu o eșarfă. Oricum, trebuia să cumpăr cadouri, nu mai era timp. Nu știu ce-a fost în capul meu să las toate astea pe ultimele zile. Nu știu ce-a fost, dar știu cine. Alexandru mi-a spus
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
acum mi-a spus că i-a dat plicul. Între Nicu și Alexandru, să mi se dea voie să-l cred pe Nicu. M-am sculat în picioare, dar, amintindu-mi că n-am corset, m-am reașezat repede, fiindcă mascam mai bine lipsa obiectului de îmbrăcăminte și cred că m-am înroșit puțin. Se vede însă că a observat imediat, fiindcă a rămas cu ochii la rochia mea și tocmai la talie. De ce m-ai căutat luni? i-am zis
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
un văz mult mai dezvoltat decât al oamenilor normali, fiindcă cea mai mică schimbare a feței, a culorii tenului, orice cearcăn, orice semn dat de trup era perceput cu ochi de uliu, de la mare distanță și, chiar dacă voiai să-l maschezi în vreun fel, tot nu reușeai să-l faci să treacă neobservat. Așa că îi puse necăjită un ziar sub ochi - era de sâmbătă -, iar doctorul citi, în grabă și pe sărite: Chestiunea zilei Ocrotirea meseriilor Am avut prilejul să vorbim
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
conținut cu un comportament conștient incorect sau inconștient incorect. Agresivitatea este bazată pe ridicarea mâinii, pe gesturi în gol, pe etalarea forței, în cazul unei discuții deschise sau închise. Expresia neliniștii se manifestă prin evitarea privirii ori prin gesturi, care maschează cuvintele (mâna pe vârful nasului), ori care exprimă reflecția (mâna la tâmplă, sprijinirea bărbiei, mâna prin păr). Expresia dorinței și tendinței de exagerare depinde de împreunarea mâinilor; neplăcerea se exprimă la femei prin ducerea mâinii la gât, iar la bărbați
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
primesc ves tea sfârșitului păcii cu stoicismul celor care trăiesc în preajma morții odată cu fiecare decolare de pe aerodrom. Eliberat de iubirea pe care Luciana i-a refuzat-o, Pietro devine, în acest război pierdut înainte de a începe, eroul a cărui bravură maschează, inabil, trauma și singurătatea. Bronzi se oferă să intre în acțiune acolo unde toți ceilalți ezită. Cu fiecare avans al trupelor aliate, cu fiecare repliere strategică ce ascunde înfrângerile, Pietro Bronzi este mai aproape de ultimul duel aerian și de ultima
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și niciunde, este numele ce desemnează această vocație a înțelepciunii de a oferi o cale de ieșire din labirint. Aparențele sunt înșelătoare, iar ceea ce oamenii percep a fi o creatură amenințătoare a muntelui este, în fapt, avatarul sub care se maschează ființa de lumină a gardienilor mănăstirii ascunse. Omul instinctelor se cere ținut departe de acest spațiu care își conservă datoria de a fi refugiul unui trecut ce nu trebuie să piară. Este în Agartha lui Manara și o parte din
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și tentativă de suicid considerăm că este nevoie să precizăm conceptele circumscrise manifestărilor suicidare și anume: ideea de suicid, definită ca reprezentarea în plan mental a actului suicidar, tendința de a-l realiza; suicidul disimulat (travestit) care este actul suicidar mascat sub forma unui accident din diferite rațiuni, preponderent morale; echivalentele suicidare, reprezentând actele degradante, înhibate, ce pot avea în unele cazuri un caracter simbolic și care exprimă, conștient sau inconștient, tendința suicidară. Este un suicid transpus, subliminal sau un infrasuicid
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în limitele normalului, putem afirma cu certitudine că actul suicidar este un punct final care a fost precedat în timp de o serie de comportamente pe care aproape toți autorii le denumesc comportamente presuicidare. Acestea sunt adesea avertismente sau forme mascate de amenințare pe care cei din jur nu le recepționează ca atare, ori nu le acordă importanța cuvenită și nu realizează că cel ce emite asemenea avertismente se află realmente în "stare de pericol" și ca ajutorul uman sau medical
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
vina lui - și apoi își ascunde neputința. Își pune o mască pe chip, se preface mai bun decât este; deseori într-un mod foarte abil, încât se poate înșela pe el însuși. Cel vinovatul va reuși să-și dea jos masca doar atunci, când cineva, iubindu-l atât de mult, îl va determina să-și spună: „chiar dacă știe că sunt un ipocrit, că sunt un vinovat falit, nu mă iubește mai puțin”. În acest caz, probabil, vinovatul va fi gata să
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
trimise un glonț de nouă milimetri prin sticlă, direct în capul bărbatului. Zgomotul sticlei spulberate și al creierului bărbatului împroșcând totul în jur determinară o schimbare imediată de tactică. Scopul lui nu mai era acum să găsească obiectul, ci să mascheze intențiile misiunii. Ziad intră din nou în birou și, renunțând la meticuloasele lui verificări, întorcea acum locul cu susul în jos. Trase afară toate sertarele, răsturnându-le conținutul, negăsind nimic. Apoi dărâmă dulapurile, după care mătură birourile dintr-o mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
își dădu seama cât era de obosită. Se hrănise doar cu adrenalină în ultimele zile, iar trupul ei simțea asta. O durea gâtul unde o lovise Uri și mâna dreaptă îi era slăbită în zona de care o apucaseră bărbații mascați din piață. Uri se uita la ce făcea ea. — De ce nu încerci numele pe care l-a folosit tatăl meu în e-mailurile către arabul ăla? Maggie se întoarse și îi zâmbi lui Uri, ca și cum ar fi vrut să-i spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de la ea. Ea se afla într-o poziție dezavantajoasă. Dacă ar fi fost vorba despre negocierea unei granițe sau a unei ape sau chiar despre dreptul de vizitare în weekend și proprietatea casei din Hampton, ar fi știut cum să mascheze situația, cum să-și ascundă necesitatea. Dar până și cel mai priceput negociator devine incapabil când trebuie să negocieze pentru el. Colegii lui Maggie spuneau adesea povestea unui mediator al Uniunii Europene care, în ciuda faptului că luase un premiu Nobel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]