5,675 matches
-
de Cultură. De la ora 12.00, pe esplanada din Piață “Mihail Sadoveanu” va avea loc teatru de modă al celor de la Kasta Morelli din Iași Menționam că, pe parcursul celor 3 zile, în Piața “Mihail Sadoveanu” sunt așteptați peste 50 de meșteri populari. Referință Bibliografica: Dublă lansare de carte. Zilele orașului Pașcani.2013. / Valentina Becart : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 908, Anul III, 26 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DUBLĂ LANSARE DE CARTE. ZILELE ORAŞULUI PAŞCANI.2013. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346166_a_347495]
-
fragmentar spațiul sacru și ne aduce aminte de puterea crucii. De Ziua Crucii, dar și înainte, și după, din 9 până pe 18 septembrie, Muzeul Național al Țăranului Român ne invită la Zilele Muzeului Țăranului cu expoziții, Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, ateliere, oale, vase și ulcele, muzici vechi și muzici noi. Potrivit comunicatului de presa-Meșteri iconari și cruceri ne vor petrece în zilele de 9, 10 și 11 septembrie, de la zece dimineața până la șase seară în curtea Muzeului. Vom privi
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
Țăranului,suntem invitați la iarbă verde, la Herești de Girugiu, la Casa de Piatră Udriște și Cazan Năsturel Herescu. Programul Zilelor Muzeului Țăranului 2011 9 - 11 septembrie, între orele 10.00 și 18.00, în Curte Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri 9 septembrie, ora 12.00, Sala Acvariu Vernisaj Cruci de punte - instalație Paul Balaci, crucer din satul Sălcia, Dolj Expoziție deschisă până la 14 septembrie 9 septembrie 2011, ora 15.00, Sala Multimedia (Școală Satului) Vernisaj Mărturii materiale ale organizării
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
ca ideal. Răzbate doar imaginea anostă A celui ce a fost cândva real. M-am desfăcut sub vraja de la tine În bucățele, ca o jucărie. Azi chiar încerc să mă refac din mine, Ca să-mplinesc dorita reverie. Mai lasă timpul, meșter să ne fie Acestei reîntoarceri din nimic. Să pot iubirii iar să-i fiu solie Și casă pe vecie să-i ridic. În neputință, orice adiere Mă clatină și drumul rătăcesc. Rămâne dorul ca o mângâiere Și chiar dacă-s pierdut
NU POT LIPSI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368919_a_370248]
-
ai să reușești vreodată să o faci, Vei căuta în sufletu-mi mereu, Neputând enigma să o desfaci. Iar dacă chiar ai să ajungi, Să-mi cucerești cuvinte mari, În inima ta nu vei putea să-ți aduci, Pe acei meșteri de vise făurari. Baia de Arieș 1964 Referință Bibliografică: SĂ MĂ ÎNȚELEGI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SĂ MĂ ÎNŢELEGI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369050_a_370379]
-
până să ajungem la mașină. - Deci, am plecat de la icoana mare, Pantocrator, am mers în jos și am ajuns la altar. Eu, care urmăream zilnic cât și, mai ales, cum s-a lucrat, odată ajunși aici cu lucrul, am chemat meșterii, adică toată echipa pictorului, la o mică discuție. Nu eram mulțumit de felul în care arătau genunchii Maicii Domnului. Ei au înțeles și au întrerupt puțin lucrul să se sfătuiască despre ce se poate face și cum anume, pentru a
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
Si te-am cercetat într-una, Pîna te-am făcut mireasă. 2. Ce ascundeai între picioare Și-n sînii tăi cei dulci-amari Erai o zînă în șalvari Cu buzele de față mare Știai să cînți la instrumentul La care era meșter Pan Eu te-am rîvnit mai mult de-un an Purtîndu-mă că indecentul Dar a venit și clipă dulce În care am vibrat curpins De voluptăți de nedescris Și nu știu visul ce-mi aduce Dar clipă știu că-mi
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
o repetiție. Așa l-am cunoscut pe maestrul Dumitru Blajinu. El mi-a propus să încerc naiul pentru ca flautul era aproape de nai, aceeași poziție a buzelor, respirație bună etc. D. Blajinu mi-a dat primul nai, un nai de la un meșter din Nordul Bucovinei, Tudor Captare. Îl mai păstrez și acum ca amintire, ca o relicvă. De atunci m-am îndrăgostit de nai, care este sufletul și dragostea vieții mele, și nu mă mai pot despărți de el... La nai se
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
Blaga, romanele lui Rebreanu sau nuvelele lui Slavici, portretele de femei ale lui Grigorescu sau viziunile cromiatice ale lui Țuculescu, acordurile «Oratoriului Bizantin» al lui Paul Constantinescu, misterul timbrului Mariei Tănase, doinele și dansurile păstorești ale poporului român, «Miorița» și «Meșterul Manole». Dar nu numai cultura mă leagă de România, ci deopotrivă și viața pe care mi-am trăit-o aici. Căci aici am avut parte de durerea de a fi fost privat de libertate, alături de români, în anii de dictatură
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
butoane sau șurubele. Apoi, să dăm timpul înapoi. Priviți cum se derulează feericele imagini, de-ndăratelea, cu mare viteză! Până în momentul când Tudorel a ieșit din atelierul morii. Stop! Nuuu! Puțin mai târziu...Așa! Acum să vedem ce mai fac simpaticii meșteri? Tot mai joacă netulburați jocul acela de cărți interminabil și plicticos? Or fi golit damigeana sau patronul le-as întrerupt jocul și băutura după ce s-a întors de la Piatra. Să intrăm tiptil în atelier... -Uite damigeana răsturnată și oala de pe
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
cel Mare- Eminescu-Căpitanul. Mircea Eliade de la Lisabona vorbea într-o revistă despre un Eminescu pur românesc: „Eminescu poetul rasei române”. Eminescu devine la Manoilescu și economist, Petre Țuțea îl numeșta : „românul absolut”, „Luceafărul” lui Eminescu este pus lângă „Miorița” și „Meșterul Manole” ca simboluri eterne ale poporului român. În sfârșit apare „Deceniul Călinescu” (al optulea capitol) cu a lui „Viața lui Eminescu”.Noi intelectuali din generația tânără se apeacă mai mult asupra operei eminesciene, precum Șerban Cioculescu, Vladimir Streinul, Perpessicius, Pompiliu
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
lei. Inițiativa a fost a lui Cezar Paul-Bădescu care are și un argument: „Când, în timpul liceului, m-am dus pentru prima oară acasă la o profesoară de română(...) doamna mi-a spus, în cadrul intim al sufrageriei, taina întregii literaturi, așa cum meșterul îi împărtășește ucenicului preferat secretele meseriei. „Să ții minte asta cât vei trăi(...) Eminescu e deasupra tuturor, e indiscutabil și absolut, apoi vin, la egalitate, pe primul loc alfa și cei trei mari beta” Cum eu am rămas nedumerit-zice Cezar-Paul-
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
Sibiu, orașul București. Din județul Vâlcea, străveche vatră de prelucrare a lutului, vizitatorii pot admira și cumpăra produse din localitățile: Horezu, Vlădești, Lungești. O varietate de produse precum farfurii, ulcioare, căni, castroane, cești, fructiere etc. este adusă la târg de meșteri populari din localitatea Horezu: Olaru Vasilica și Țambra Georgeta, Țambra Gheorghe, Popa Ionel, Pietraru Laurențiu, Popa Costel și Popa Georgeta, Mischiu Ion, Mischiu Dumitru, Mischiu Ștefan și Mischiu Gheorghe, Tănăsescu Viorel, Albu Gheorghe, Ștefănescu Maria, Bâscu Constantin, Bâscu Mihai Nicu
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
sau pastorale, prezentate în viziune proprie în expoziția familiei Iorga Gheorghe și Liviu, Alina și Raluca. Culorile sunt minerale: alb, negru și roșu pământ, cât și verde cupru, bleu, albastru cobalt. Tehnica pregătirii ceramicii de Horezu ne este dezvăluită de meșterul popular, Olaru Vasilica. Pământul recoltat toamna din Culmea Mânăstirii Hurezu este lăsat afară, trecut prin malaxor până devine de consistența plastilinei, se ține în celofan ca să nu se întărească și cu ajutorul roții manuale i se dă forma dorită. Fondul cromatic
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
modelele și cromatica. Vasele lucrate de Malnos Iosef, Mathé Déneș, Ravasz Arpad, sunt bogat pictate, în motive tradiționale: florale, mai ales, laleaua, și păsări, îndeosebi porumbelul, în culori de verde, albastru, roșu, galben, maro, în diverse nuanțe și combinații. Majoritatea meșterilor de Corund încearcă tot felul de inovații ale tehnicii de lucru, motivelor și cromaticii,în speranța că așa își vor atrage mai ușor clienții. Frații Györfi, Hegeduș și Domokoș Ferenc, deși foarte tineri, și-au propus să ducă mai departe
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
în cuptor cu lemne. Lutul recoltat din spații speciale, dospit, frământat, purificat, ars și decorat, însuflețit cu dragostea și hărnicia creatorilor, prinde viață luând forme variate și originale, tradiționale sau moderne, utile fie în scopuri casnice, fie decorative. Pentru încurajarea meșterilor ceramiști a fost organizat concurs de premiere a celor mai reușite creații. Toți participanții la târg din localitatea Horezu au primit câte un Premiu Special, Merele Premiu „Cocoșul de Horezu” a fost obținut de Giubega Sorin din Horezu, Premiul de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
oaie Țigaie, în culori naturale: alb, gri, negru sau vopsite în război: roșu, bleumarin, roz, bleu. Niculescu Cristina, Stoenești, județul Vâlcea, creează obiecte de îmbrăcăminte și costume populare din borangic obținut de la viermii de mătase din crescătoriile proprii. Nicoară Raveca, meșter popular de pe Valea Someșului Mare, a practicat de mică meșteșugul țesutului, când jucăriile dumneaei erau acul, ața, războiul de țesut, țevile, suveica, sucala. Când avea vârsta de 9-10 ani și-a câștigat primii bănuți din vânzarea de gulere de cămașă
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
după 1990 l-a transformat într-o mică afacere de familie. Expune la târg fețe de masă, prosoape, sacoșe, din pânză de bumbac țesută în război, în cinci ițe, de culoare albă, cu motive tradiționale din zona Ardealului. Oproiu Ecaterina, meșter popular, din Breaza, județul Prahova, își dorește o întoarcere la obiectele de îmbrăcăminte tradiționale, fine și elegante, lucrate din fire naturale de pânză topită, țesută în război și brodată cu mătase și mulinè. Județul Bistrița Năsăud este reprezentat prin expoziția
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de îmbrăcăminte tradiționale, fine și elegante, lucrate din fire naturale de pânză topită, țesută în război și brodată cu mătase și mulinè. Județul Bistrița Năsăud este reprezentat prin expoziția bogat înflorată a familiei Gabi și Victoria Colța, solist vocal și meșter popular. Aici pot fi găsite opinci, brâuri și curele din piele pe care sunt imprimate motive florale și mai ales laleaua preluată de la austro-ungari, pălăriuțe din paie, cu panglică de mătase albastră, pe care este aplicată coronița de flori, purtate
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
târg. Mihai SRL Miercurea-Ciuc, județul Harghita, produce obiecte din sticlă suflată manual, arsă la 250 de grade, pictată manual cu pensula, în tente de roșu, maro, mov, combinație de portocaliu cu maro și cu vișiniu, negru și alb. Rotar Alexandru, meșter sticlar, din Târgu Mureș, descendent al unor familii de vechi glăjari (sticlari) din Ardeal, membru al Asociației Artiștilor Plastici Mureș, susținut de Centrul de Creație și Conservarea Artei Populare Mureș, vine la târg îmbrăcat în costum de nobil ardelean, de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
acesteia prin procese tehnologice moderne. Cu obiectele proprii de uz casnic și decor ambiental va reprezenta România anul acesta la Târgul de Crăciun, vechi de peste 200 de ani, „Kristkindelmarkt” de la Nurenberg, Germania. Zoltan Dănilă, Sighișoara, județul Mureș, membru al Asociației Meșterilor Populari din Moldova, prezintă la târg împletituri în papură, confecționate în localitatea Câmpenița, județul Mureș, după un meșteșug străvechi. Înainte de 1990 grupuri de tăietori de papură mergeau în Delta Dunării, tăiau papură și o transportau cu trenul acasă, după 1990
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
numai al ceramicii, ci al tuturor meșteșugurilor și al artelor ce derivă din ele. O adevărată filozofie de viață se desprinde din materiale, modele și culori modelate și aranjate prin viziunea unei colectivități, a unei îndeletniciri sau a unui singur meșter popular sau artist. Suntem convinși că acești oameni, prin munca, priceperea și perseverența dumnealor vor reuși să ducă mai departe tainele unor vechi meșteșuguri, formă de supraviețuire materială și spirituală a unui popor, de afirmare a specificului național pe plan
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
uitare de sine.... XIII. OCTOMBRIE, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014. Poveștile sfîrșesc cîteodată în somn, alteori la o vîrstă cînd buzele tremură o dată cu vîntul și cred pesemne că fiecare om e un Meșter Manole și fiecare dor o pasăre peste obrazul lunii. Nalba de China se-ntoarce după soare cu ironia suavă a propriei căutări. În eternitate duminicile sînt fericite laolaltă cu podurile, gîndurile, gările cu fluturi în stare să treacă prin ziduri
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
ziduri tăcute și pline de dragoste ori de cîte ori deschid fereastra spre necuprinsul toamnei. Citește mai mult Poveștile sfîrșesc cîteodată în somn,alteori la o vîrstă cînd buzele tremurăo dată cu vîntul și cred pesemnecă fiecare om e un Meșter Manoleși fiecare dor o pasăre peste obrazul lunii.Nalba de China se-ntoarce după soarecu ironia suavă a propriei căutări.În eternitate duminicile sînt fericite laolaltă cu podurile, gîndurile,gările cu fluturi în stare să treacăprin ziduri tăcute și pline
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
una religioasă și alta laică,iar conținutul acestor cărți conduceau cititorul spre educație și înțelepciune. În predosloviile și cărțile înaintașilor noștri erau integrate până la dizolvare cântece,tradiții înțelepte ale satelor de pe Valea Alutus-ului, Argeșului și Dunării.Asfel au apărut balada Meșterul Manole, ce se constituie în legenda întemeierii Mănăstirii Argeșului, clădită în timpul domniei lui Neagoe Basarab,cel mai învățat domn român până la dimitrie Cantemir,așa cum specifică Nicolae Andrei și Gh.Părnuță în Istoria învățământului din Oltenia,Editura Scrisul Românesc,1977, p.
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]