7,605 matches
-
Viziunea sa a devenit mai explicită În câteva texte despre eugenie publicate ulterior. Cu toate acestea, analiza citată mai sus conține deja indicii ale unei viziuni corporatiste a relațiilor sociale conform căreia conflictele dintre diferite pături sociale urmau să fie mediate de o elită intelectuală tehnocrată, aflată pe o treaptă de putere superioară. Atitudinea resentimentară vizavi de cei ce Își câștigaseră averea În timpul războiului prevala peste tot În Europa În anii ’20, În special printre soldații recent demobilizați. În cazul României
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ocupau funcțiile cele mai Înalte În ierarhia politică și socială nu se desprinseseră decât foarte recent de originile lor rurale, Moldovan Însuși fiind un exemplu În acest sens. Intelectualii păreau, de aceea, să constituie grupul cu șanse ideale de a media Între prioritățile eugenice ale națiunii și masele rurale, de care erau foarte strâns legați și asupra cărora aveau o influență semnificativă, la nivelul local informal. Adepții eugeniei considerau, de asemenea, că o garanție a potențialului intelectualilor locali de a susține
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
decorurile de teatru, unde nu poate sta nimeni... Epicurismul creează real, fie el și modest, acolo unde platonismul fabrică ficțiune - și încă grandilocventă... Platon dorește ierarhie, ordine, supunerea producătorilor față de casta filosofului-rege, cele două comunități neîntreținând altă relație decât aceea mediată de ordinea războinică? Epicur realizează o comunitate egalitară în care bărbații sunt egali cu femeile, iar sclavii cu oamenii liberi... Republica legitimează minciuna, numai să-i fie bine statului, fiindcă individul nu există decât pentru comunitate? Epicur crede exact inversul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nici o măsură care să satisfacă la fel de bine toate preferințele, cu excepția posibilă a unor decizii care să fie egal nepopulare. 2. Timpul este și el o dimensiune importantă: societatea se bazează pe o rețea complicată de procese de redistribuire și compensație mediate de către stat pe parcursul generațiilor, astfel încât orice decizie trebuie analizată în contextul acestei structuri, și nu izolat. Întrebarea este: cine trebuie să câștige și cine trebuie să piardă în acest moment, pentru a păstra echilibrul și pentru a crea o schimbare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
raportarea la interesul public. Dar ce este acest interes public? Dacă îl privim ca pe o decizie care stabilește un curs de acțiune din mai multe posibile, atunci statul este principalul autor al „interesului public” - deoarece autoritățile sunt cele care mediază în practică solicitările multiplelor grupuri de interese pentru a genera un compromis politic. Participarea publică este importantă, dar secundară față de rolul statului în luarea unei decizii referitoare la ceea ce este sau nu este în interesul public. Odată luată această decizie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cetățenii sunt cei care devin agenți în slujba îndeplinirii sale, statul având la dispoziție monopolul violenței legitime pentru a se asigura de cooperarea acestora. Prin urmare, schema inițiator or agent aplicată relațiilor dintre cetățeni și stat este, în mod necesar, mediată de conceptul de „interes public”, după cum relațiile medic-pacient sunt mediate de conceptul de „sănătate” sau relațiile locatar-instalator de conceptul „funcționare bună a instalațiilor”. Bicanic, Gligorov și Krastev observau că dualitatea inițiator-agent a autorităților publice poate fi analizată ca o dualitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
statul având la dispoziție monopolul violenței legitime pentru a se asigura de cooperarea acestora. Prin urmare, schema inițiator or agent aplicată relațiilor dintre cetățeni și stat este, în mod necesar, mediată de conceptul de „interes public”, după cum relațiile medic-pacient sunt mediate de conceptul de „sănătate” sau relațiile locatar-instalator de conceptul „funcționare bună a instalațiilor”. Bicanic, Gligorov și Krastev observau că dualitatea inițiator-agent a autorităților publice poate fi analizată ca o dualitate acțiune-legitimare: din punctul de vedere al acțiunilor întreprinse, statul este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asistentul social în două ipostaze polare distincte: una în care el poate aborda global problemele de risc ale persoanelor/grupurilor prin evaluarea nevoilor integrate, coordonând intervenția altor specialiști în cadrul unei echipe multidisciplinare; el va evalua totodată și instrumentele necesare care mediază comunicarea dintre echipă și beneficiar, corectând mereu acțiunea în funcție de resurse, dar și de „vocea” asistatului. În cea de-a doua ipostază, asistentul social apare pe lângă alți specialiști (medici, sociologi etc.) cu rol complementar, dar absolut necesar pentru soluționarea acelui caz
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
prezentarea lor și dispunerea lor într-un anumit interval orar are o importanță vitală pentru protecția telespectatorilor minori. Cercetarea pe tema „Evaluarea reprezentării violenței în programele televizuale” (realizată în 2004, în beneficiul Consiliului Național al Audiovizualului, de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare sub coordonarea prof. univ. dr. Ioan Drăgan și a conf. univ. dr. Poliana Ștefănescu) a urmărit, pe lângă analiza de conținut a violenței prezente în programele TV, monitorizarea respectării reglementărilor CNA în legătură cu sistemul de semnalizare a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
familiei în controlul exercitat asupra consumului TV al copiilor și, în general, întregul context de receptare. Un studiu ulterior, „Analiza comportamentelor de consum TV ale elevilor (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani)”, realizat în 2005 de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană și Regională pentru CNA, a inclus o secțiune destinată evaluării respectării signalecticii de către telespectatorii minori și a controlului parental/familial exercitat asupra consumului TV al copiilor și adolescenților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
2003, p. 19. Potrivit datelor rezultate din ancheta la nivel național pe tema „Analiza comportamentului de consum de programe audio-vizuale al elevilor (11-14 ani si 15-18 ani)”, efectuată în iulie 2005, realizată de Curs în colaborare cu Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, în beneficiul CNA. Raportul Kriegel - pe tema „La violence à la télévision” - a fost realizat în Franța, în 2003, sub coordonarea lui Blandine Kriegel și în beneficiul Ministerului Culturii și Comunicațiilor. Evaluarea aplicării signalecticii s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
2004 și revizuită prin Decizia nr. 20/18.01.2005 pentru modificarea și completarea Deciziei nr. 249/1.07.2004 privind protecția copiilor în cadrul serviciilor de programe. Analiza conținuturilor violente ale canalelor TV a fost realizată de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare din Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pe 10 canale TV (Antena 1, Acasă, Atomic TV, B1 TV, Național, MTV, Prima, PROTV, TVR 1 și TVR 2) în perioada de vară, respectiv pe 11 canale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
programe audiovizuale al elevilor (7-10 ani)” (noiembrie 2005) și „Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (11-14 ani și 15-18 ani)” (iulie 2005) efectuate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) și Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC), la comanda CNA; rapoartele sunt disponibile la adresa http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html. Realizate de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, la comanda CNA, primul în perioada iulie-august 2004 și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
2005) efectuate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) și Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC), la comanda CNA; rapoartele sunt disponibile la adresa http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html. Realizate de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, la comanda CNA, primul în perioada iulie-august 2004 și al doilea în octombrie-decembrie 2004. Au fost analizate principalele canale generaliste din România (TVR 1, TVR 2, PRO TV, Antena 1, Prima, B1 TV, Acasă, Național TV
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și performanțele angajaților. Din punct de vedere metodologic și statistic, analiza de cale este principalul instrument de lucru pentru a testa modele de relații între variabile, implicând relații de mediere. Figura 2.5. Schema unei relații dintre X și Y mediată de o variabilă terță Toate situațiile prezentate mai sus arată limitele validității asocierii dintre două variabile care nu pot fi izolate de influența altor variabile, neluate în studiu. 2.3.2. Testarea unei set de variabile crește probabilitatea de eroare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fiind prezentată în tabelul 5.4. Tabelul 5.4. Avantaje și dezavantaje ale celor trei modalități de chestionare în sondaje de opinie TRĂSĂTURI Chestionarea prin poștă Interviul telefonic Chestionarea față în față Cost Mic Mediu Mare Durata studiului Mare Mică Medie Lungimea chestionarului Medie Mică Mare Rata răspunsurilor Slabă Medie Mare Dezirabilitate socială Mică Medie Mare Literația subiectului Necesară Nu Nu Întrebări complexe Nu Nu Da Alegerea aleatoare a subiecților Medie Redusă Mare Utilizarea întrebărilor deschise Neadecvată Adecvată Adecvată Resurse materiale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în față Cost Mic Mediu Mare Durata studiului Mare Mică Medie Lungimea chestionarului Medie Mică Mare Rata răspunsurilor Slabă Medie Mare Dezirabilitate socială Mică Medie Mare Literația subiectului Necesară Nu Nu Întrebări complexe Nu Nu Da Alegerea aleatoare a subiecților Medie Redusă Mare Utilizarea întrebărilor deschise Neadecvată Adecvată Adecvată Resurse materiale și umane Puține resurse Facilități tehnice Resurse umane bogate 5.1.4. Interviul Interviul este o formă de investigare care poate avea scopuri multiple cum ar fi interviul cu scop
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care armonizează obiectivele angajatului-subordonat cu obiectivele organizației. Teoria rutei spre obiectiv pornește de la presupunerea că liderii sunt suficient de flexibili pentru a-și putea schimba stilul de conducere după cum impune situația dată. Sunt propuse două seturi de factori situaționali care mediază eficiența liderului în obținerea unor rezultate relevante pentru organizație, în echipa pe care o conduc: caracteristicile membrilor echipei: locul controlului (cât de mare control consideră că au asupra mediului în care lucrează), experiența și competența în sarcină percepută (cât de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și înghițire) asociate cu un anumit grad de retard, cea mai mare proporție de deficite severe se observă la copii cu tetraplegie, rigiditate și atonie. Metodă: La 17 copii cu paralizie cerebrală formă ușoră (12 fete și 5 băieți; vârsta medie 10 ± 1,65 ani) am determinat BMI (Body Mass Index), procentul de masă adipoasă, masa musculară, analiză segmentală a masei slabe și grase, folosind BIA. Greutatea, înălțimea au fost estimate și comparate cu cele ale populației de referintă de aceeași
EVALUAREA TULBURĂRILOR DE NUTRIȚIE LA COPILUL CU PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Zăvăleanu, Cosmina Stanoiu, Eugenia Roşulescu, Ilona Ilinca, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_795]
-
90 au adus o revitalizare a studiilor pe această temă, în principal prin lucrările lui Inglehart (1991) deși preocuparea acestuia față de temă este mult mai veche (1971) și Putnam (1993). Primul arată faptul că relația dintre economic și politic este mediată de cultură, susținând pe baza analizelor empirice că mai mult de jumătate din performanța instituțiilor (funcționarea unei democrații) este explicată de factori culturali (valorile postmaterialiste). Putnam merge chiar mai departe, arătând pe baza unei metodologii complexe cum nivelul dezvoltării civice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și locale (președinte, prim-ministru, lideri de partide, primarul din localitate), celelalte personalități politice sunt foarte puțin cunoscute. Un grad de cunoaștere extrem de scăzut îl au parlamentarii și consilierii locali, adică tocmai cei care se presupune că ar trebui să medieze în primul rând relația cetățenilor cu instituțiile politice. Astfel, jumătate din populație nu știe nici măcar numele unui parlamentar (42% cunosc un nume) și doar 14% s-au întâlnit cu unul (BOP, FSD, mai 2005; date la nivel urban). Relativ la celelalte
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și actorii politici. Frecvența informării și discuțiilor politice depinde fundamental de interesul pentru politică, dar este influențată, direct și indirect, de resurse și de eficacitatea politică. Influența interesului pentru politică asupra cunoștințelor politice este aproximativ în aceeași măsură directă și mediată de către informarea și discuțiile pe temă politică. Nivelul cunoștințelor politice depinde, în principal, de resurse (educație și bunăstare îndeosebi) și de frecvența informării politice (discuțiile pe teme politice au o influență pozitivă, dar puțin sub pragul de semnificație statistică). Indiferent
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
orientări am realizat mai multe modele de regresie multiplă în care variabilele dependente au fost pe rând fiecare dintre acestea iar independente toate variabilele din modelele anterioare. În toate aceste modele, interesul pentru politică a avut un efect direct sau mediat de cunoștințele politice. Astfel, participarea politică crește atunci când cetățenii sunt din Transilvania, au resurse mai mari (ocupații cu status ridicat, venit ridicat, relații), sunt mai în vârstă, sunt interesați de politică, discută politică (acesta este și cel mai important predictor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
produc schimbări majore (perceptibile sau nu) la nivel psihologic, fiziologic sau comportamental, care conduc la efecte negative imediate sau mediate. În majoritatea paradigmelor moderne se propune implicit sau explicit că relația dintre stresorii ocupaționali-organizaționali și efectele S.O. este moderată/mediată de o multitudine de factori (caracteristici individuale genetice, dobândite sau situaționale specifice). Există modele care preferă focalizarea pe factori direct (ușor) măsurabili/operaționabili decât pe cea categorii conceptuale abstracte; unele pun accent pe percepția individuală a S.O., ignorând antecedentele obiective
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
individuală a S.O., ignorând antecedentele obiective, iar altele omit procesul evaluării cognitiv-afective, care, la rândul lui, devine concept central pentru noi modele. Cercetătorii au ajuns la acorduri parțiale referitoare la care secvență procesuală (unde și cum intervine) este moderată sau mediată de factori contextuali, resurse materiale sau psihologice și/sau caracteristici individuale „de rezistență” la stres. Divergențele de opinii sau chiar unele dezvoltări conceptuale complementare privesc următoarele domenii, care deschid/impun cercetări pe viitor: clarificarea terminologiei S.O. (stresul ca stimul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]