3,630 matches
-
poate fi folosită cu succes, în cazuri individuale la pacienții aflați sub o terapie cu un imunomodulator, care fac un nou puseu, care nu răspund la corticoterapie (BĂJENARU O. și colab., 2004). Deocamdată numai în studii, la pacienții supuși transplantul medular poate fi folosit și mycophenolatul. Liganzii receptorilor activatori de proliferare a peroxizomei (PPAR Liganzi) sunt receptori nucleari de hormoni care reglează diferențele dintre adipocite și transcrierea de gene. Realizează o deviere imună și limfocitele T activate produc mai mulți factori
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Virusul HTLV 2 poate determina o afecțiune similară. Virusul se găsește în limfocitele T din sânge și în LCR. La nivelul rahisului există infiltrate cu limfocite T CD4+, limfocite citotoxice CD8+ și macrofage, precum și astrocitoză. Inflamația substanței cenușii și albe medulare progresează lent, în câțiva ani după debutul simptomelor neurologice determinând cu precădere degenerarea cordoanelor laterale și posterioare. Există și degradări ale mielinei și axonilor din cordoanele anterioare. La nivelul ambelor picioare se instalează progresiv o paralizie spastică cu reflex plantar
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
1 este >1 sau PCR identifică antigenul în LCR, diagnosticul este foarte probabil. Pot exista și valori crescute ale proteinelor și imunoglobulinelor, adesea cu benzi oligoclonale, pleiocitoza limfocitară apărând în până la 50 % dintre cazuri. Pe imaginile T2 ale RMN leziunile medulare apar hiperintense. Niciun tratament nu s-a dovedit eficace însă administrarea de α inter feron, imunoglobuline i.v. sau metilprednisolon oral aduce oarecare beneficii. Tratamentul spasticității este simptomatic. Așa cum reiese din tabelul 8-1, HTLV 1 este deopotrivă agentul etiologic al
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
împreună cu Marinescu, la Lyon, ca elev al lui J. Policard, unde rămâne între 1925 și 1930. Studiile sale au avut un mare ecou în știința timpului: modificarea tiroidei la alienați, citologia lichidului cefalorahidian în tifosul exantematic și, cu deosebire, modificările medulare în poliomielită au fost lucrări care l-au consacrat. Ca și alți cantacuziniști, cultiva calitatea, având oroare de inflația de lucrări care creează valută științifică falsă. De aceea, cu relativ puținele lui publicații, s-a impus ca o autoritate universală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pentru ce este nou și a trezit entuziasmul pentru cercetarea științifică. A lucrat ca bursier la Catedra de Anatomie Patologică și Clinică Medicală a Facultății de Medicină din Strasbourg - Franța, unde s-a instruit și perfecționat în probleme de osteoscleroză medulară. Paralel a desfășurat o intensă activitate de asistență medicală în calitate de medic primar anatomo-patolog la diverse spitale și clinici universitare din Iași. În perioada 1952-1972 a îndeplinit funcții ca director și decan al Institutului de Învățământ Postuniversitar, filiala Iași, și de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1959 a condus Clinica de Pediatrie a Spitalului Fundeni din București, până la pensionare, în 1963. Printre cercetările sale figurează o serie de studii privind condiționarea nervoasă a imunității, cercetări privind variațiile lipazei sanguine în tuberculoză, unele fenomene de alterații ganglionare medulare consecutive inaniției, avitaminoze experimentale etc. Împreună cu colaboratorii a publicat peste 50 de lucrări științifice în țară și străinătate. A participat activ la diferite congrese și manifestări științifice internaționale: Copenhaga, Paris, San Remo etc. A fost președintele Societății Naționale de Pediatrie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în folosirea unor planșe succesive, suprapuse, pe care se lucra în timpul orei. Metoda era excelentă pentru lucrările practice la anatomie și zoologie. Am pregătit o lecție de laborator, de disecție la broască și de punere în evidență a legilor reflexelor medulare. Am făcut 3 planșe pe care le-am suprapus: una cu tegumentul al broască, a doua cu musculatura și a treia cu poziția organelor interne „in situ” la broască. Pentru efectuarea disecției eu marcam pe planșă liniile după care elevii
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
interne. Când au dezvelit organele interne au rămas impresionați și s-au bucurat ca de o mare descoperire. Apoi au identificat organele interne după poziția lor de pe planșă, unde erau nominalizate. Am elucidat apoi împreună, în mod experimental, legile reflexelor medulare. Lecția mi-a reușit deoarece aveam o oarecare experiență didactică și știam să lucrez cu elevii. Trebuie să spun că la această lecție demonstrativă au asistat aproape toți membrii Catedrei de Zoologie, în frunte cu profesorul Mihai Constantineanu. Am rămas
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
nanismul); d) inegalitatea membrelor; e) osteocondrodistrofiile (însoțite de durere, necroză și fragmentarea nucleilor osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale. 3. Sechele posttraumatice - cele mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică; b) paralizia obstreticală; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele mai frecvente sunt: a) traumatisme musculo tendinoase; b) retracții musculare: torticolisul, contractura în abducție a umărului, fibroza progresivă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și după Întreruperea căilor anatomice. Mecanismul propus pentru durere a fost: leziunea activează receptorii specifici, de la care se transmit impulsuri, prin calea spinală, la un centru cerebral al durerii. Godlscheider semnalează, ulterior, existența unui fenomen de sumație În cornul dorsal medular, care este unul din determinanții critici ai durerii. În 1943, Livingston a propus teoria ce postula un circuit reverberant În cornul medular dorsal, care ar fi substratul pentru fenomenul de sumație și al durerii referite, ca și pentru durerea persistentă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
spinală, la un centru cerebral al durerii. Godlscheider semnalează, ulterior, existența unui fenomen de sumație În cornul dorsal medular, care este unul din determinanții critici ai durerii. În 1943, Livingston a propus teoria ce postula un circuit reverberant În cornul medular dorsal, care ar fi substratul pentru fenomenul de sumație și al durerii referite, ca și pentru durerea persistentă după vindecarea leziunii. În 1959, Noordenbos propune un alt concept, potrivit căruia fibrele nervoase cu diametru mare le inhibă pe cele cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de acțiune În nociceptor crește direct proporțional cu intensitatea stimulului noxic. Nociceptorul ar forma, deci, un avertisment precoce lezional. Primul neuron nociceptiv se găsește În ganglionul spinal dorsal, ale cărui terminații dendritice reprezintă nociceptorii, iar axonii merg prin cornul posterior medular, terminându-se Într-o sinapsă ce conține substanța P. Pragul de excitabilitate al nociceptorilor poate fi influențat de factorii din jur (microanturaj) sau de la distanță. de către sistemul nervos central. De multe ori, pragul nociceptorilor nu coincide cu percepția durerii la
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
la agenți sensibilizanți, chiar În absența lezării țesuturilor. 1.4.4 Durerea somatică Durerea de la nivelul membrelor, de la peretele toracic, abdominal și spate (durerea somatică) este semnalată de un sistem neuronal care include: Nociceptorii Circuitul de procesare din cornul dorsal medular Tracturile ascendente Nivelele Înalte de procesare din anumite regiuni ale creierului. 1.4.5 Nociceptorii somatici Raportându-ne la localizare, nociceptorii somatici sunt: cutanați articulari musculari Nociceptorii cutanați pot răspunde la o multitudine de stimuli, au mărimi, structuri și stare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
paralel are loc o codificare a distribuției spațiale a stimulului, cu ajutorul căreia se realizează o corectă reprezentare topografică a diferitelor zone receptoare. Orientarea spațială a informației se realizează prin transmiterea acesteia Într-un model precis structurat În nervii periferici, fibrele medulare algoconductoare și proiecțiile subcortico-corticale. Sumația spațială constă În recrutarea unui anumit număr de fibre nervoase senzitive. Numărul ramificațiilor nervoase stimulate (aparținând unei fibre) din câmpul receptor este mai abundent În centru și devine din ce În ce mai mic spre periferia acestui câmp. La
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ale durerii Informația senzitivă dureroasă este condusă sub formă de "potențiale de acțiune" (influx nervos) pînă În zona coiticală de proiecție finală (zona somestezică, senzitivosenzorială) pe calea aferențelor extranevraxiale (nervilor senzitivi rahidieni și cranieni) și intranevraxiale (fascicole și tracturi nervoase medulare și ale trunchiului cerebral). Informația primară conține, se pare, În formă convertită, toate calitățile excitantului nociceptiv și mai mult chiar, le și păstrează nemodificate (intensitate, durată, frecvență) de-a lungul parcurgerii sistemului conductor. 1.5.1 Căile aferente extranevraxiale ale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de grosime și viteză), deci implicit și pe cele algoconductoare și care ar putea modula trenurile de impulsuri nociceptive (inhibare ?). Există ipoteza că această activitate antidromică inhibitoare ar putea fi generată Într-o anumită măsură de către unii neuroni senzitivi polimodali medulari din straturile profunde ale cornului posterior. Cercetări recente sugerează că neuropeptidul CCK, prezent În interneuronii arcului reflex motor stimulat nociceptiv, poate modula activitatea acestuia, administrarea sa intratecală având efecte antagonist-morfinice, fibrele implicate fiind Aδ și C. Nociceptorii polimodali C au
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
provenind din receptori sensibili la stimulări termice sau din terminații libere, care fac sinapsă În cornul posterior cu al doilea neuron, fie direct În stratul IV, fie cu interneuroni din substanța gelatinoasă. Există discuții privind posibilitatea și a unei abordări medulare, din partea fibrelor algoconductoare aferente, pe calea rădăcinii ventrale. Aceasta ar Însemna că, pe lângă fibrele mielinice cu diametru mare, eferente, cu destinație motorie, ar exista și fibre aferente subțiri, a căror origine se află de asemenea În fibrele musculare mediind durerea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
care se demască prin stimularea rădăcinii ventrale a nervului rahidian În condițiile blocării farmacologice a rădăcinii posterioare . 1.6 Relee și căi intranevraxiale de transmisie și modulare a durerii 1.6.1 Releul spinal 1.6.1.1 Substanța gri medulară Fibrele algoconductoare periferice din grupul A delta și din grupul C fac sinapsă, așa cum s-a mai menționat, cu cel de al doilea neuron mediator al sensibilității dureroase, la nivelul substanței gelatinoase Rolando, unul din straturile neuronale ale cornului dorsal
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cîmpuri receptoare mai intense, În afară de informațiile dureroase superficiale, În neuronii acestui strat sosesc și stimulii nociceptivi viscerali producînduse aici fenomenul de convergență a acestor două tipuri de excitații ce stau la baza durerii referite. 1.6.1.2 Substanța reticulară medulară Majoritatea axonilor ascendenți prezenți În quadrantul antero-lateral al substanței albe conțin căi ale durerii la mamifere și se finalizează În formația reticulară a bulbului Într-un centru receptiv sau senzitiv, noțiuni introduse de Kohnstamm și Quensel În 1908. Studiind conexiunile
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fiind implicată În transmisia mesajelor dureroase, demonstrată clar dealtfel de efectele cordotomiei antero-laterale. Faptul că cele mai multe aferențe spinale ale subnucleului reticular dorsal Își au originea În partea ipsilaterală a măduvei cervicale superioare și un număr scăzut sosesc din segmentul caudal medular (Lima, 1990; Villanueva, 1991), este În discordanță cu reprezentarea dominantă controlaterală a câmpului receptiv total al corpului (Villanueva, 1988) ceea ce sugerează că unele aferențe spinale nu ajung direct la subnucleul dorso-lateral. O alternativă pentru o parte din fibrele ascendente care
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
excitanți polimodali nociceptivi (mecanici, termici, chimici) mediați de fibre din grupul A delta și C. Dar nu toți neuronii pericornuali sunt nociceptori specifici, unele grupe răspuzând și la stimuli nealgogeni. Neuronii din straturile 1,2,5 Rexed din substanța cenușie medulară Își trimit axonii lor spre centrii nervoși superiori. Cei mai mulți axoni se Încrucișează pe linia mediană, trecînd apoi centrolateral În cordoanele antero-laterale medulare sub forma căilor (tracturilor). A. CĂILE LEMNISCALE Căile lemniscale sunt În mod clasic admise ca vectori ai senzațiilor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
specifici, unele grupe răspuzând și la stimuli nealgogeni. Neuronii din straturile 1,2,5 Rexed din substanța cenușie medulară Își trimit axonii lor spre centrii nervoși superiori. Cei mai mulți axoni se Încrucișează pe linia mediană, trecînd apoi centrolateral În cordoanele antero-laterale medulare sub forma căilor (tracturilor). A. CĂILE LEMNISCALE Căile lemniscale sunt În mod clasic admise ca vectori ai senzațiilor tactile și kinestezice. Fibrele celui de al doilea neuron (nucleii Goli și Burdach) se Încrucișează În regiunea bulbară pentru a forma banda
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
multietajate supramedulare, cu numeroase colaterale. fibrele se Încrucișează parțial (82%) se dispune În poziție mediană În măduva spinării (substanța albă) este constituit din fibre de calibru mic are organizare difuză, slab delimitată și dă caracterul dezagreabil al durerii traectul general medular este poziționat În interiorul fascicolului neospino-talamic fibrele fascicolului se termină În trei arii nervoase are rol mai mult În organizarea multietajată a reflexelor de apărare prezintă conexiuni de tip feed-back cu fascicolul neo-spino-talamic (NST) de inhibare reciprocă (predomină influența inhibitorie a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
secundară cordotomiei, persistența durerilor reziduale după cordotomii de execuție ireproșabilă, etc.) În favoarea existenței și a unor fibre ipsilaterale, deși este dificil de apreciat efectele terapeutice post-secționare avînd În vedere că NST nu este singura cale mediatoare a durerii la nivel medular. NST are un traiect subtalamic care În final se divide În un grup principal de fibre ce se Îndreaptă către nucleul ventro-postero lateral (NVPL) și un grup secundar pentru nucleul posterior al talamusului ai cărui neuroni sunt vecini cu cei
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
complex, ambivalent „În oglindă" de modulare a percepției dureroase (a se vedea cap. Modularea adrenergică a nocicepției). Datele din literatură Încearcă schițarea de asemenea a unui nou circuit inhibitor implicat În controlul durerii În care la hipotalamusul lateral ajung proiecții medulare nociceptive din nucleul propriu (În special) din jurul canalului rahidian, din zona marginală și din nucleul spinal lateral. Stimularea hipotalamusului lateral are efecte nociceptive, acțiune amplificată puternic de antagoniștii alfa-adrenoreceptorilor (yohimbina și fentolamina) cât și de antagoniștii serotoninergici (metisergid). Fibrele inhibitoare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]