4,697 matches
-
preluat cheia de rezervă de la poarta lor nouă, încuiată cu yală.” E mult fast emoțional, multă lumină în prozele Voichiței Pălăcean-Vereș și mai ales multă poezie în descrieri; în povestirile sale, fuzionează o sensibilitate fragilă și o percepție inflamată de melancolii secrete. Acest nou volum o așează pe autoare în galeria celor mai bune prozatoare contemporane din Transilvania. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Confesiunea-amintire ca retorică, cronică de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 970
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
și aromă de gutuie învelită-n puf gălbui, lumea-mi pare îmbrăcată în culoarea toamnei și aș păstra-o pentru totdeauna, pe un șevalet. Când stropi de ploaie vor bate în fereastră și-n loc de greieri îmi va cânta melancolia, e semn că ochiul iernii va înghiți toamna și-n irisul ei vor dansa nestingheriți, fulgii de nea. PASTEL DE TARDOR- Traducere Pere Besso Quan al capvespre s’estén un silenci de faula i sent discretament el sospir de les
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
miros de crizantemă arămieși aromă de gutuie învelită-n puf gălbui,lumea-mi pare îmbrăcată în culoarea toamneiși aș păstra-o pentru totdeauna, pe un șevalet.Când stropi de ploaie vor bate în fereastrăși-n loc de greieri îmi va cânta melancolia,e semn că ochiul iernii va înghiți toamnași-n irisul ei vor dansa nestingheriți, fulgii de nea.PASTEL DE TARDOR- Traducere Pere BessoQuan al capvespre s’estén un silenci de faulai sent discretament el sospir de les fulles caigudes,quan encara
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
tăi emană-n spații O căldură care trece, Ca furtuni prin constelații. Răpești din inimă ce-ai cucerit, Iubirea, liniștea și fericirea Și-n ochii ce odată i-ai privit. Se poate naște nemurirea. *** ASEMĂNARE Nu risipesc din sufletu-mi melancolia S-ar putea ca niciodată să nu dispară Mereu în amintirea mea copilăria Va fi o senina zi de primăvară. Și nu voi șterge niciodată Din amintire clipe dragi Copilăria nu va fi uitată Că și ochii celor dragi. 1964
REVERIE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366389_a_367718]
-
iar acum este rezident în Gibraltar. Prin anii 1985-86 a publicat câteva poezii în ziarul lui Virgil Ierunca, „Limite”, la Paris, iar din anul 2000 a publicat cărțile: „Făptura cuvântului”, „Vânătoarea de umbre”, „Elegiile depărtării”, „Suflete atârnate de catarge”, „Pasărea melancoliei”, „Neguțătorul de imagini”, „Voi lua cu mine noaptea”, „Dă-mi mâna ta, străine”, „Bastian și alte confidențe”, poetul creând o poezie singulară, de o factură inedită, încadrată cel mai adesea „cotidianului mistic”. Îndrăznesc să-i pun și eu câteva întrebări
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
domeniile vieții publice, dar mai ales în cel al culturii, care este motorul genetic al unei societăți sănătoase. Emilia ȚUȚUIANU: O întrebare îmi stăruie în minte: Cum s-ar fi auzit în limba daneză, metafore atât de inedite precum: „pasărea melancoliei”, „făptura cuvântului”, explozie ontologică”, „râsu-plânsu”, „umbra gândului”? Crezi că minunile poeziei (și limbii) noastre pot fi translatate cu ușurință și în alte limbi, mai ales în limbile nordice? Dimitrie GRAMA: Nordicii, în general, sunt foarte poetici și limbile nordice sunt
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
românesc”, face scurt circuit cerebral și exclamă: „Așa Ceva Nu Există!” Emilia ȚUȚUIANU: Asistăm la o schimbare în ce privește criteriile de apreciere a artei. A existat o artă păgână, care a fost căutată în umbre, mistere, aspirație și infinit, într-un cuvânt: melancolie și o artă creștină. Acum romantismul este exclusivist și exagerat. Într-un vers care m-a fascinat afirmi: „La moarte, voi cădea/ din vise, de memorii/ din viață și din fotografii.// La moarte, numai moartea/ o voi lua cu mine
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
o viață, acestea toate ale timpului acum, ale sufletului dual pe care nu-l cunoaștem decât prin hipnoză. Din marile magazine centrale aș putea cumpăra un toc și cerneală pentru a scrie învigorata de plăcerea scrisului, de un val de melancolie încă neajunsa tristețe. Ar putea exista rândurile frumos alcătuite ale scrisorilor ce obișnuiau să călătorească mai bine de doi ani, o veste de pește oceane, de dincolo de cunoaștere. Cât de aproape îmi ajunge cartea îmbătrânita, în coperți rânduite delicat, îngălbenita
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
amestec de patetism reținut și euforie străbat întreaga retorică a autobiograficului, emoția e ținută sub control, erosul e cunoaștere și încordare, iar credința încă nu și-a stabilit sensul: " În zdrențe de purpură/ Biserica mea/ Umblă desculță/ și fără cămașă". Melancoliile nu s-au eliberat de vină, nostalgiile sunt încă vulnerabile, inadaptarea e refuzată. Realul e developat în imagini încărcate de gravitate, când cu încruntare moralistă, când cu detașată înțelegere: "Trag viața în piept / Ca pe o țigară,/Voluptoasă, vicioasă/și
CRONICA LA AUTOPRTRET de MELANIA CUC în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366720_a_368049]
-
redevine castel al iubirii, bucuriei, plăcerii, liniștii și visului, chiar dacă a suferit în iad! Un potențial rival al frumuseții și lirismului cântecelor Silviei Chifiriuc n-au cum să fie raidurile insolentului curent muzical la modă azi, dar sore îi sunt melancolia și poezia cântecului pe care poate că doar Dorina Drăghici l-a glăsuit metamorfic în înfiorare, ca o rugă! Toate cântecele Silviei Chifiriuc sunt cărări cu dale și flori spre castelul iubirii din inimi. Pentru ca visul romantic să poposească măcar
SILVIA CHIFIRIUC. ARTISTA CARE ADUCE SPECTACOLULUI UN ORIZONT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365637_a_366966]
-
mai mult fiindcă pot fi considerate adevărate poeme haiku care respectă puterea de sugestie și spiritul acestui poem: Despre frumusețea primăverii: Rapsodie-n alb- / zarzării bunicului / gătiți de nuntă; Despre singurătate: Poarta bunicii /mai scârțâie uneori / împinsă de vânt; Despre melancolia toamnei : Călugărița- /coboară printre dealuri / precum o toamnă... Îi urez succes în continuare poetului Gheorghe Vicol și îl aștept în viitor cu un volum cu mai multe poeme de sorginte niponă, haiku sau senryu. Un bun început este volumul de
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 12 MARTIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365643_a_366972]
-
Cuvântului divin și a Cuvântului întrupat: „Știu de la Cântec înțelepciunea Cuvântului./ Datoria mea e să vă reamintesc că trăiesc dimpreună/ fiecare literă,/ să vă citez pe-nserate/ la tribunalul speranței/ și să vă invit,/ odată cu îngândurarea,/ la marele dans/ ce tulbură melancolia pietrei...” Intuirea rosturilor cunoașterii, filtrate, desigur, poetic, dobândește sensuri profunde, complexe, în scrisa lui Theodor Răpan, relevând raporturile ascunse pe care le au lucrurile și stările în ordinea realului sau a sublimului. Chiar și celor mai abstracte categorii ale existenței
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Hemograme, Alfabetul tăcerii și Tentația schimbului de anotimp. Noutatea o aduce ciclul de„elegii vieneze”, scrise între 1997-2000. Încărcătura lirică evidențiază o construcție temeinic elaborată, esențializată, minuțios cizelată, expresie a conștiinței artistice pe deplin asumate. Motivele predilecte sunt: dorul, dragostea, melancolia, timpul, însingurarea, visul, tristețea, lumina, tăcerea, sfiirea, dezdurerarea, mirarea, cuvântul purtător de valențe spirituale sporite. Acum poetul e „lacrima care își pierde umbra dincolo de tristețe” și se îmbată „de iubirea de moarte/ de dor,/ de zborul ce-ntârzie Clipa”. Asemenea
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
ale imaginilor, pentru a evidenția, în numele cititorului, propriile ei trăiri. Floarea Cărbune, autoare a mai multor volume, primind diferite premii, este un suflet luminos și blând, cum subliniază și Anne Marie Bejliu, fiind îngândurată, visând pe malurile mării și trăind melancoliile plajelor:” O, mare, mare acoperită de cețuri,/ Ai făcut din mine, poetul tău!“ ( Poetul mării).Întreg volumul este un autoportret liric ce îl aflăm în poeme încărcate de cutremurări delicate și de gesture premonitorii. Amestecul de jubilație candidă și de
AL. FLORIN ŢENE: FLOAREA CĂRBUNE- ANCESTRALE CHEMĂRI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365782_a_367111]
-
cu altcineva. Răni deschise, răni superficiale, răni adânci care lasă urme. Nehotărâri, bâjbâieli, cărări lăturalnice, capcane întinse de cei care sunt obișnuiți să-și manipuleze semenii. Încâlceli de ițe. Răni care dor, dar care nu omoară, ci se convertesc în melancolie, în neîncredere, în teamă și deseori, în anxietate. Elizeu alege, nu întotdeauna calea cea mai lesnicioasă, cum s-ar cuveni, dar drumul bolovănos al urcării muntelui. Din toate femeile, Liana i se cuibărește în inimă, deși el știe bine că
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
asuprite”. Aici, însă, în bătrâna și frumoasa Portugalie, unde oamenii sunt umani și simpli, am început să simt, aproximativ la un an după plecarea din România, un soi de sete... Nu e vorba de dorul tipic, de amintiri care crează melancolii, ci de o sete organică de seva pământului unde m-am născut, pământul din care strămoșii mei și-au potolit setea veacuri și veacuri. Acest soi de sete nu are nicio legătură cu aspectul psihologic, este pur și simplu o
LUCIAN DUMBRAVĂ ARTA DE A PROMOVA ARTA LA COTELE SUBLIMULUI (I) de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366113_a_367442]
-
și aromă de gutuie învelită-n puf gălbui, lumea-mi pare îmbrăcată în culoarea toamnei și aș păstra-o pentru totdeauna, pe un șevalet. Când stropi de ploaie vor bate în fereastră și-n loc de greieri îmi va cânta melancolia, e semn că ochiul iernii va înghiți toamna și-n irisul ei vor dansa nestingheriți, fulgii de nea. PASTEL DE TARDOR- Traducere Pere Besso Quan al capvespre s’estén un silenci de faula i sent discretament el sospir de les
PASTEL DE TOAMNĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366134_a_367463]
-
Acasa > Impact > Istorisire > CÂNTEC DE TOAMNĂ Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1724 din 20 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cântec de toamnă Autor Urfet Șachir Toamnă, toamnă iar învii Vechile-mi melancolii, Când alerg pe străzi pustii Să-mplinesc „vise târzii”. Frunzele de pe alei Scârțâie sub talpa grea, S-a golit bătrânul tei, Vezi prin el inima mea. Aș mângâia soarele, Doar să pot să mai întorc Din drum călătoarele, Din cer
CÂNTEC DE TOAMNĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366153_a_367482]
-
Anotimpul predilect al poetei este toamna, cu întregul ei cortegiu de tristeți peste care arunci năframa dorurilor, amintirilor zdrobite, a clipelor care „plâng neostenite”. Iar în cele din urmă, spune poeta „E-un farmec care tace și mă doare”, cu melancolii funciare și abisuri translucide. În viziunea autoarei, identitatea se poate regăsi prin iubire, care are puterea de a învia: „N-am cunoscut un alt fior mai mare/ Și nu cred că în lume-ar exista,/ Căci multe flori se leagănă
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
surprinzător, Capitolul IV „Târziul din noi” - cuprinde versuri albe, deși așezate după criterii clasice sub formă de strofe. La fel de melancolice, cu o anume muzicalitate, cu ritm interior și rimă întâmplătoare, într-o arie tematică diversă, dar asemănătoare celorlalte cicluri: amurgul, melancolia, ploaia, regretele de pe obrazul serii, înstrăinarea, perdeaua timpului, ochii înlăcrimați, doinele sufletești, amintirile obscure, prispa tăcerilor, singurătatea, norii, culoarea asfințitului. Dar și: mângâierea clipei, ca o floare de catifea, sărutările nevinovate, căldura iubirii, „o formă a perfecțiunii”; „leacul într-un
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
incantație, spre cântecul pur. Poezia declarativa, poezia manifest, mesajul direct începe să dispară din pagini, înlocuită de poeme mai încifrate, elaborate prin tehnică simbolurilor și a sugestiei rafinate - în texul Pandative de gânduri, cu sugestii subtile și copleșit de o melancolie care propune o altă filozofie a vieții.Un lucru care din păcate trebuie spus ar fi oscilațiile conștiinței esteticea a autorului, care face ca unele texte care încep admirabil să sfârșească în derizoriul anecdotic sau că unele poeme excepționale să
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
pe stânci, Că doar iubirea are rădăcini adânci Și repetăm a vieții partitură sfântă Pe care fiecare-n ritmul lui și-o cântă. Solfegiem timid în cheia tinereții Vesele melodii în zorii dimineții. Apoi,doar în diezii muzicii bătrâne, Cântăm melancolii prin nopți cu lună pline. Când sufletul găsește armonia Nedrept de repede se-ncheie simfonia, Iar notele devin din ce în ce mai rare Și sunetul, încet, încet, dispare. Prin dulcea amăgire de iluzii deșarte Fredonăm simfonia ploii de frunze moarte, Și-n suflet
PARTITURA VIEȚII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366269_a_367598]
-
au unduit neliniștile în doină, l-au izbucnit în vechea arhitectură, l-au înălțat pe la răspântii, în brațele de rugă ale troițelor. Pecețile lui în arta populară sunt: volbură și visătorie, năvală și alean, vigoare și tângă, freamăt și leneșe melancolie, îngândurare și răzvrătire... Clătinând azururi între izbucnirea ca o spinare de mistreț și cântecul limpede cu tristeți domoale, acest specific sufletesc sudează, într-o valoare nouă,-de conținut intern și de relief-într-un inedit plin de încântare, luminișurile cu sobrietatea, energiile
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ca o spinare de mistreț și cântecul limpede cu tristeți domoale, acest specific sufletesc sudează, într-o valoare nouă,-de conținut intern și de relief-într-un inedit plin de încântare, luminișurile cu sobrietatea, energiile dinamice cu dorul și visul, elanul cu melancoliile, decorativul cu substanța spirituală. Acest specific sufletesc oltean, luat însă pe plan istoric, a avut o minunată sinteză în răscoala lui Tudor. Pandurii n-au fost numai o răzvrătire și o dinamică, ci și un freamăt de largă poezie. O
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
într-un spital din străinătate: „Nu pot suporta ideea că trăirile și amintirile se rătăcesc; impalpabilitatea lor mă copleșește. Ele deja sunt pierdute căci niciodată n-o să mai retrăim aceeași clipă sau senzație. Iată motivul pentru care mă refugiez în melancolie și nostalgie.”. Paralel cu viața conjugală care, spune autoarea, nu-i oferă nici o undă de mulțumire, ci „milă, teamă, prejudecăți, orgoliu” - autoarea trăiește intens o iubire sufletească ce îi oferă desfătare: „Bucuria de a merge de mână cu cineva, de
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]