2,990 matches
-
din animale adaptate vieții în oraș. Cele mai des întâlnite păsări sunt vrabia, și guguștiucul, iar rozătoarele sunt reprezentate de dihor și șobolanul cenușiu. Lacurile sunt populate cu pești mici, cum ar fi boarța și țiparul, și de gușteri și melci. În perioadele de migrație, un grup de ciufi de câmp și-a făcut un obicei de a poposi pentru câteva zile în curtea clădirii Inspectoratului Silvic din centrul orașului, unde se află câțiva brazi înalți. Conform recensământului efectuat în 2011
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
hambar izolat unde aceasta devine obeză datorită extratereștrilor ce se dezvoltă în interiorul ei. Pardy conduce un grup de polițiști pentru a-l vâna pe Grant, însă totul se dovedește a fi o capcană când Brenda explodează și eliberează sute de melci extratereștri. Majoritatea grupului este contaminat, devenind zombi. Aceștia o vor pe Starla și încep să îi vorbească precum Grant. Restul orașului este rapid contaminat și controlat de Grant printr-o conexiune mintală. Pardy o salvează dintr-o mașină pe tânăra
Târâtoarea () [Corola-website/Science/329590_a_330919]
-
europaeus"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"); viperă ("Vipera berus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); lipan ("Thymallus thymallus") sau melcul de livadă ("Helix pomatia"). La nivelul ierburilor vegetează plante cu specii de: pedicuță ("Lycopodium clavatum"), arnică ("Arnica montana L."), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
Comună se află pe malul drept al râului Someșul Mic, la intersecția dintre Munții Apuseni și Podișul Transilvaniei. Comună are un relief de depresiune, înconjurată de dealuri cu altitudini medii de 400-500 m, cel mai înalt dintre ele fiind dealul Melcilor. Alte dealuri sunt Urușag, Gârbău, Cetatea Fetei, Sănăslau ș.a. Suprafață comunei este compusă din 1.877 ha teren arabil, 1.406 ha pășuni, 846 ha livezi, 1.207 ha păduri, 111 ha tufărișuri, ape și stuf 68 ha, teren neproductiv
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
azi al Brașovului apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealul Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare. Până spre secolul XIII al erei noastre, nici un document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
socotea "marele său contemporan". Dinu Pillat creionează expresiv nu numai portretele altora, care i-au fost foarte aproape, dar își face și autoportretul psihologic în linii destul de severe: "Dragă Pia, tu știi că eu sunt, din păcate, un fel de melc, deosebindu-mă de tine în atâtea sensuri: timid, neexpansiv, asociabil, închis în cochilia mea". în realitate, cel puțin în relațiile cu colegii, nu era deloc așa. Sigur, nu comunica frământările lui interioare ce aparțineau introvertitului, o altă față sufletească ce
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
contopindu-se încet cu chipurile voastre de acum..." Reluând o formulă de autocaracterizare a lui Dinu Pillat, Pia surprinde în linii de mare delicatețe profilul psihologic al "introvertitului", care-și împărtășește sentimentele cu anume reținere, însă totdeauna profunde: "Dragul meu Melc Codobelc - iartă-mă că-ți dau acest nume, dar așa te văd, cu găoacea plină de comori, din care scoți timid și greu cornuțele tale afective, care vibrează la cea mai mică atingere și urcă încet, încet, cu comoară cu
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
o zonă montană (cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi stâncoase, peșteri (Peștera Ursului și Peștera Mică), grohotișuri, pajiști montane și păduri) ce adăpostește o mare varietate de floră specifică extremității estice a Carpaților Meridionali și faună fosilă (cochilii de melci și moluște) depozitată în stratele de calcare (din versanții abrupți ai văii Ialomiței) de vârstă bathoniană și calloviană (ce aparțin etajului superior al perioadei geologice a jurasicului). Aria protejată Cheile Tătarului este inclusă în Parcul Natural Bucegi și reprezintă o
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
în lagărele respective, dintre care peste un milion au fost uciși. (David Schwartz)</p> Acest inel e cu totul deosebit. E compus din 2 fâșii împletite, de aur alb și aur galben, care se răsucesc deasupra degetului, în formă de melc. Tata i l-a facut cadou lui Lili, cu ocazia căsătoriei lor, în 1946. Lili a fost a treia soție a lui tata. Prima a fost mama mea, Livia, care era din Oradea. A doua a fost Ester, din Sighetul
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
a acceptat. Lili și tata au făcut voiajul de nuntă împreună cu noi, la Remetz. Noi am cunoscut-o pe Lili în tren. M-am uitat la ea și am îmbrățișat-o. Atunci am văzut prima oara inelul pe degetul ei. Melcul strălucea și mie îmi plăcea enorm. Lili avea mâinile fine și frumoase. După voiaj ne-am întors la Oradea. Când am intrat în dormitor, unde noi mai fusesem, am fost surprinsă că am văzut pereții acoperiți de multe fotografii ale
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
frumoase, isi puneau părul pe moațe, făcute din fâșii din ziare, isi croiau rochițe din cearșafuri, își făceau bijuterii din sârmă. Lili și-a făcut un inel din sârmă, pe care l-a răsucit deasupra degetului. Astfel arată că un melc. Ea i l-a arătat lui tata. De aceea, tata i-a făcut cadou de nuntă inelul de aur, în formă de melc; îl imită întocmai pe cel din sârmă. În tabăra de realimentare, era multă veselie, se organizau seri
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
a făcut un inel din sârmă, pe care l-a răsucit deasupra degetului. Astfel arată că un melc. Ea i l-a arătat lui tata. De aceea, tata i-a făcut cadou de nuntă inelul de aur, în formă de melc; îl imită întocmai pe cel din sârmă. În tabăra de realimentare, era multă veselie, se organizau seri dansante. Unele femei chiar s-au măritat cu ofițeri americani. Americanii le-au făcut acte: „Puteți să vă alegeți țară în care vreți
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
și chiar în galerii. Spre deosebire de alte insectivore, erinaceidele hibernează în sezonul rece; atunci, bătăile inimii scad de la 188/minut la numai 21/minut. Trăiesc prin păduri, tufișuri, parcuri urbane, stepe și deșert. Se hrănesc mai ales cu insecte, râme, moluște (melci, limacși) , broaște, reptile (șopârle, șerpi), uneori pui și ouă ale păsărilor care cuibăresc pe sol (prepelițe și fazani), șoareci, vătui, hoituri, ocazional - jir, ghindă, păstăi, prune, mere. În genere, sunt animale folositoare. Sunt răspîndite în Africa, Europa și Asia, spre
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
de argint), în pesticide, în tratamentele cu băi termale, etc. În antichitate, fără să cunoască originea și compoziția anumitor substanțe, omul a utilizat sărurile de brom încă din timpuri străvechi, mai ales sub forma unor vopseluri și pigmenți extrași din melcul marin "Murex brandaris". Numele dat de către greci acestui pigment a fost "pophura", denumire ce face referire directă la culoarea sa, purpurie. Istoricii cred că acest pigment a fost folosit prima oară de către civilizația minoică în Creta, aproximativ în anul 1500
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
ca și metalele alcaline Bromul dizolvat în soluții alcaline poate da o mixtură de bromură sau hipobromură: formula 86 O mare importanță în istorie a avut-o purpura, sau "Purpura Tyriană" (Vezi "Istoricul Bromului"), un compus violaceul de brom (în imagine, melcul din care se extrage-"Murex"). O mare parte dintre compușii organici ai bromului (incluzând și organobromine) sunt produși pe cale sintetică. Printre cei mai importanți compuși organici ai bromului se numără organo-bromurile și brom-aromaticele, dar și policlorodibenzoxinele polibromurate și dibenzofuranii. Aceștia
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
las În voia somnului, trișat de zefirul de miazăzi. Numai așa voi Înțelege alfabetul secret al muririi În doi și amânarul de iasca ai iubirii pierdute... Azi, mai mult decât ieri, mă recunosc Într-o frunză de dud, În cochilia melcului tandru, În tine sfiire cu ochi de peruzea... În rest, etrusce sfiiri și abanosul Împreunării sub lacrimi... SCRISOARE CĂTRE APOLLINAIRE „Et tu observes au lieu d'écrire ton conte en prose La cétoine qui dort dans le coeur de la rose
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
săsești), Turnul Slujitorilor, magazia cu pulbere, Turnul Ungrei, Portița Cercetașilor cu Turnul Cercetașilor, Camera judelui regal, Camera judelui scaunal, Turnul Scribilor, o gură de tragere, Camera scaunală și Camera de sus. Cetatea Rupea are forma unei spirale ascendente (cochilii de melc). Imagini
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
a fost extraordinară, după cum consideră și Nicolae Covaci, deoarece realizaseră o lucrare foarte grea, pe care nu știuseră s-o apuce cum trebuie. Textele mult prea pretențioase și intelectualizate nu pătrunseseră în mintea spectatorilor. Piesa centrală a operei, „Culegătorul de melci”, a beneficiat și de o filmare TVR pe malul Begăi, în Timișoara (1969). Opera se află înregistrată pe benzi, în colecție particulară și în arhivele Radio Europa Liberă.
Omul 36/80 () [Corola-website/Science/305590_a_306919]
-
E adevărat că s-a furat tot timpul, dar nu de asemenea proporții. Personajul meu fură legal, aparat de lege. [...] În film, personajul era un exponent, nu era numai un personaj, ci întruchipa pe mai mulți, ca și în Senatorul melcilor.”. Numele personajelor au fost catalogate de Andrei Gorzo că „pitorești” și „sugestive”. Ele au inventate de Șerban Marinescu, care a abandonat unele nume „și mai idioate” din românul lui Dinu Săraru. Spre exemplu, amantă lui Dându, balerina la Operă Română
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
fi pregătită ca ciulama, alături de legume, dar nu împreună cu alte ciuperci (din cauza gustului și mirosului specific) sau ca sos, servit cu carne albă (pui, curcan, porumbel, vițel). Se și potrivește la o mâncare de creier (porc, vițel), cu raci, scoici, melci sau ca foietaj cu șuncă sau într-o plăcintă (de exemplu „pe modul reginei” ,cu carne de vițel sau pui). Exemplare mai mari pot fi prăjite ca un șnițel sau umplute cu carne, după ce au fost blanșate. Uscați și preparați
Zbârciog suplu () [Corola-website/Science/335864_a_337193]
-
ageră”, care „se așază pe ochiul lui Fric, Își Înfige trompa În albul lui”, sau perspectiva din care tânăra Orjen „s-a apropiat și l-a privit și a știut că e mort, pe degetele lui de la picioare se prinseseră melci multicolori, iar mațele pe care le spăla apa erau ciugulite de peștișori-sabie”. Dimensiunea organico-scabroasă În care sunt reliefate toate stările și trăirile personajelor nu poate duce nicidecum lectorul mai departe de zona trivialului sau a respingătorului. Punctul slab al romanului
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
apropiere de valea Râului Nadăș. La est este mărginită de Tăietura Turcului , o vale artificială care taie dealul de la sud la nord, prin care trece și un drum carosabil. La vest pădurea se termină pe panta de nord-est a Dealului Melcilor, în apropiere de Pădurea Mujai care se întinde spre vest. La sud de capătul de sud al pădurii curge valea Bongar, în care se află un pâlc relict de stejar pufos specific stepei sudice. Partea de nord-est a pădurii este
Pădurea Hoia () [Corola-website/Science/305675_a_307004]
-
anului. Este un șoarece foarte vioi, foarte bun alergător și un excelent cățărător până în vârful arborilor. Se hrănește cu ierburi și plante (părțile verzi ale plantelor, semințele și fructele acestora), nu evită nici ciupercile și mușchii-de-pământ. Mai rar consumă râme, melci și insecte. În timpul iernii, când plantele verzi lipsesc, iar nevertebratele sunt mai puțin disponibile, caută semințe și fructe de pădure, sau roade scoarța puieților de specii forestiere sau fructifere, producând daune în culturi și plantații. În scorburi, pe sub pietre sau
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
grosimea de 0,80 m pe o porțiune de aproape 200 m. Aproximativ la mijloc, zidul este atins din exterior de un drum vechi, azi abia de recunoscut, care traversa diagonal panta Tâmpei venind dinspre Curmătură, dintre Tâmpa și Dealul Melcilor. În acest loc al zidului există patru deschideri de poartă, două mai late, de 116 cm și două mai înguste, de circa 100 cm. Tot începând de la vârful Tâmpei, un alt zid gros de 1,80 m se întinde spre
Cetatea Brassovia () [Corola-website/Science/304052_a_305381]
-
Văslui și a apelor din râurile Oltul, Călmățui, Urlui, Vedea, Teleorman, în fiecare primăvară luncile primeau cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]