1,562 matches
-
acribie de întocmirea unor ediții critice din operele literaturii române clasice. Volumele din , rodul a peste zece ani de cercetare și docu mentare, au fost elaborate împreună cu regretata editoare și traducătoare Aristița Avramescu. Precizările necesare privind acest tom al lucrării memorialistice elaborate de publicistul Constantin Bacalbașa (1856-1935) în deceniul al treilea al secolului nostru le-am prezentat în nota la volumul al doilea al Bucureștilor de altădată, apărut la Editura Eminescu din București în anul 1993 (pp. 5-10) (volumul I, cuprinzând
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fără a mai nota destul de numeroasele deosebiri datorate dublei traduceri, îndeosebi a transpunerilor în limba franceză efectuate în grabă de redactorii cotidianului bucureștean. Cu acest volum încercarea noastră de a republica într-o ediție științifică însoțită de numeroase note-comentarii paginile memorialistice ale lui Bacalbașa, care nu au mai văzut lumina tiparului de peste șase decenii, ia sfârșit, în așteptarea îndoielnică a unor vremuri mai bune, favorabile desfășurării unei activități culturale normale. Regretăm că îi dezamăgim astfel pe foarte puținii noștri cititori rămași
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
înfăptuire edilitară memorabilă a Bucureștilor de atunci, dar realizată înainte de primariatul lui Pache Protopopescu - despre inaugurarea provizorie a clădirii Ateneului Român, în februarie 1888, relatare pe care - nu știm de ce - Bacalbașa a eliminat-o din forma finală a serialului său memorialistic: Tot aceasta este și epoca în care se termină clădirea Ateneului, acest frumos monument al Bucureștilor. Terminarea operei este datorită lui Constantin Esarcu care a pus toată inima pentru desăvârșirea clădirii. Cu mijloace din cele mai restrânse, care ar putea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
selectiv): Pardon (în colaborare cu frații săi Anton și Ion Bacalbașa; București, 1899), Capitala sub ocupația dușmanului, 1916-1918 (Brăila, 1921), Raportul asupra libertății presei (București, 1922) și altele. notă asupra ediției (1993) întâiul volum al acestei noi ediții a serialului memorialistic publicat inițial de Constantin Bacalbașa într-o formă mai redusă în foiletoanele ziarelor Adevărul și Universul și reluat apoi în patru tomuri (în 1927-1932) a apărut la Editura Eminescu la începutul anului 1988 (pe copertă fiind imprimat însă anul 1987
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
democratic (în contextul epocii respective) fiind apreciat, în plan internațional, la sfârșitul secolului trecut, ca un important factor de civilizație și ordine în această parte a Europei, bântuită de toate furtunile istoriei. Așadar, volumul al II-lea al acestui serial memorialistic în această nouă ediție a sa ar fi trebuit să cuprindă evenimentele anilor 1878-1888 din istoria țării noastre și, implicit, a capitalei sale, perioadă dominată cu autoritate de guvernarea asigurată de gruparea liberalradicală a lui I.C. Brătianu și C.A
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
au putut fi verificate integral de noi - și afirmații dubioase. Într-un al doilea compartiment al Addendei, la sfârșitul acestui volum, am inclus un material documentar pe care-l considerăm esențial pentru înțelegerea mai exactă a perioadei prezentate în serialul memorialistic al lui Bacalbașa: textul integral al Constituției române din 1866, cu precizarea, în subsol, a modificărilor adoptate în 1879 și 1884; toate paragrafele referitoare la țara noastră din sinteza proceselor-verbale ale Congresului din Berlin (Tractatul de Berlin urmat de protocoalele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cercetători din România și Republica Moldova și-au îndreptat atenția asupra istoriei Basarabiei și a Bucovinei, ocupându-se și de nenorocirile provocate de refugierile și evacuările din anii celui de al doilea război mondial. În întâmpinarea acestor preocupări au venit paginile memorialistice scrise de persoane implicate direct în aceste mari mișcări de populație sau de urmașii lor, pagini care au atras imediat atenția asupra amploarei și consecințelor nefaste a dezrădăcinării a sute de mii de oamenii. Istorici de prestigiu, precum Ioan Scurtu
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
ce e pe el, îl purtăm toată viața în noi și e prezent în cântec, în poemă, în piatra sculptată, în pânza pictată, ca și în faptă. Fără el am fi sarbezi". Cartea cuprinde o suită de compoziții de factură memorialistică, în care povestirea/narațiunea (uneori chiar narațiunea confesiune) este atotputernică, alternând cu descrierea înviorată de dialog. Aceste compoziții-amintiri, ca "scriituri nonficționale", aparțin "literaturii trăite", constituindu-se într-un "gen hibrid" situat între literatură și istorie. Ca "literatură de frontieră", "paraliteratură
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
negru. Deși sunt scrise târziu, prin recursul la memoria care distorsionează, deși operează "o selecție subiectivă de amintiri" și nu "o inventariere obiectivă, impersonală a unor evenimente istorice", ele aspiră să reflecte obiectiv realitatea. Ca peste tot în producțiile genului memorialistic, identificăm aici "două voci temporale distincte": vocea trecutului "evenimențială și faptică" și vocea prezentului "afectivă și stilistică". Istoriei i se subordonează "timpul trăirii, cu o componentă testamentară și un conținut obiectiv" iar literaturii "timpul mărturiei, caracterizat prin filtrarea subiectivă a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
le mulțumesc pe această cale, asigurândui de toată dragostea mea. Rândurile care urmează se constituie într-un avertisment adresat nepoților mei: Ileana, Matei și Victor, asupra celei mai abjecte creaturi de pe planeta noastră: OMUL. CUVÂNT ÎNAINTE Spre surpriza multora, literatura memorialistică de dată recentă, cea care a avut și are în vizor experiența de infern trăită de autori în Gulagul românesc, nu și-a epuizat tulburătorul filon. După "boom"-ul din anii '90, când au apărut cel puțin două capodopere, fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a întâmplat așa, că apar noi și noi cărți depunând mărturie, cu o memorie de-a dreptul fenomenală, despre cea mai de restriște perioadă din istoria României în secolul XX. Cel mai nou sosit în detașamentul de elită al scrisului memorialistic este, iată, Victor Aciocîrlănoaiei, cu a sa tulburătoare rememorare, "Dumnezeu a murit în Bărăgan", despre dramaticul periplu al familiei sale din nordul Moldovei până în zona deportaților din Câmpia Dunării. Trebuie spus de la început un lucru: această carte nu este și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lui cu lumea și cu Dumnezeu, chiar dacă o face într-un puternic registru polemic, toate acestea pe calea mărturisirii, a cântăririi și a reconsiderării a tot ceea ce a trăit. Ceea ce a rezultat din toată această nebuloasă existențială este un volum memorialistic extrem de viu și percutant care oferă, pe lângă perspectiva istorică largă care a antrenat și afectat o masă considerabilă de români prinși între roțile dințate ale acelor vremuri, și pagini emoționante de o mare limpiditate și profunzime despre spiritul uman. Paul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
general, și de metaforă sau oarecare detaliu plastic, zis literar, în particular. Și poate chiar... personal și individualizant. A.B.Cum era viața de atunci? Cea culturală, politică, dar mai ales socială? Într-o anumită măsură, am ,,re-înfățișat-o" în romanul memorialistic ,,Copil la ruși", publicat anul trecut la editura bucureșteană Ideea europeană. Mi-ar fi greu să condensez într-un răspuns pentru revistă ceea ce am depănat pe zeci și zeci de pagini, astfel că mă voi rezuma doar la câteva idei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un traseu ce nu ar fi trecut prin aberanta epocă cacofonică a comunismului vulgarizant, derutant, umilitor întru devenirea omului ce ține la demnitate și faptă de care este în stare. A.B.Odată ce ați amintit despre domeniile Mnemosinei, despre romanul memorialistic "Copil la ruși", vă rog să vă referiți anume la ceea ce s-ar numi scrisul, literatura ca memorie și experiență. Mă surprind a constata în tot mai multe ocazii (și... texte) că literatura pe care o scriu (indiferent de genul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
B.În cat timp ați scris cartea? Chiar dacă suntem în economie de piață, în ce privește scrierea unei cărți, cel puțin la noi, nu se leagă de conceptul: timpul înseamnă bani. Iar în cazul acestei cărți, în special a componentei ei, romanul memorialistic "Copil la ruși", noțiunea cronologică este indefinită, deoarece el este despre propria mea copilărie. Prin urmare, aș putea spune că, mai întâi, narațiunea pur și simplu a fost trăită aievea cândva, apoi invocată în amintiri, ba chiar, nu o dată, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
petrecută în comuna natală Negureni, pe malurile râului Răut (Ozana mea!), care mi-a fost/ i-a fost un adevărat leagăn și undă de... creștere, înțelegere, dumerire etc. Astfel că, peste vreun an, am început să public, în foileton, romanul memorialistic "Copil la ruși". Însă volumul mai cuprinde și trei subiecte de o structură eseistică, în care, însă, de asemenea e prezent filonul autobiografic: "Românii și enciclopedia sufletului rus", "Lista basarabeană", "Gombrowicz: idei și pentru realitatea românească", texte nedelimitate de literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Iași. Între timp, mi s-a întâmplat să scriu și altele, unele dintre care le-am publicat sau le public în presă. Ele ar fi expresia bunei înțelegeri (și... colaborări) dintre scriitorul și jurnalistul Leo Butnaru. A.B.Atât romanul memorialistic "Copil la ruși", cât și jurnalele pe care le publicați, dovedesc că în cazul lui Leo Butnaru biograficul intră... abundent în scrisul său. V-ați gândit la o explicație a acestei interacțiuni? Da, e mult (și "captivant") spațiu de mediație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lungul experienței de la Pitești, categoria martorului inocent a fost pur și simplu suprimată". Între cei, nu foarte mulți, care au rupt acest văl al tăcerii s-a aflat și Costin Merișca. Prima sa carte, Tărîmul Gheenei, a fost un "roman" memorialistic de sertar, cum va remarca Paul Goma: "Primul "piteștean" care și-a scris Patimile în România, înainte de a primi (în decembrie '89) autorizație de la polițiune (un adevărat text-de-sertar; sau... pașaport-pentru-eșafod) este Costin Merișca". (În paranteză fie spus, încă o carte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Goran Lindblad (vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, membru al Parlamentului, Suedia), Vytautas Landsbergis (membru al Parlamentului European, fost disident și președinte al Lituaniei) și alții. Aceste repetate demersuri sînt încă departe de a deveni realitate. Nici impresionanta literatură memorialistică, atît emoțional, cît și cantitativ, publicată după '89, nu pare a clinti Sistemul, un Sistem care continuă și în prezent să refuze condamnarea torționarilor și disculparea victimelor. Cartea lui Florin Constantin Pavlovici, Tortura pe înțelesul tuturor (Editura Cartier, 2001), este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
că acel călător, pe nume Oedip, Îi dă răspunsul, se aruncă de pe stânci la vale! Da, da, s-ar părea că pe lumea aceasta există și astfel de Întrebări și una dintre ele este și aceasta care dă titlul tetralogiei memorialistice pe care o supun lectorilor mei și Românilor - Sensul vieții! Ce spuneți...?! Nu-i așa că am dreptate?!... Am mai avut, de altfel, Într-o biografie mai accidentată decât aș fi vrut, de vreo câteva ori ceea ce se cheamă dreptate, dar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
imitând, În cheie minoră și nu rareori trivială, „revolta” sau moda anilor douăzeci din Franța, prin André Gide, și, În România, prin ucenicul talentat al acestuia, Camil Petrescu. Da, amintindu-l des pe amicul Matei - deși el, În textele sale memorialistice, mă ignoră sau Îmi dedică două-trei rânduri, Încărcate uneori de un resentiment prost ascuns -, nu numai că evoc fierbințile zile și nopți ale splendidei noastre tinereți literare, dar Încerc eu Însumi să Înțeleg - chiar și În sensul titlului acestui volum
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Partidului Național-Liberal, și Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), fiu al lui Ionel Brătianu, istoric și om politic; ca și Constantin Argetoianu (1872-1955), unul dintre cei mai influenți oameni politici din România interbelică (de la care a rămas o imensă și captivantă operă memorialistică, publicată aproape În Întregime după căderea comunismului). La fel a fost decapitată și armata. Intelectualii Închiși au fost de asemenea numeroși: o specie periculoasă pentru regim, oameni care aveau idei, vorbeau prea mult și În jurul cărora se puteau constitui nuclee
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
s-ar fi Întâlnit niciodată În libertate. Unii au stat Închiși zece-cincisprezece ani și chiar mai mult. S-a creat astfel o societate paralelă ( Într-un fel, mai autentică decât societatea de „afară“, dezmembrată și temătoare), evocată astăzi În lucrări memorialistice, dintre care cea mai completă și mai vie este saga penitenciară a lui Ion Ioanid (deținut Între 1953 și 1964), intitulată Închisoarea noastră cea de toate zilele. <endnote id="3"/> Regimul de detenție varia Între anume limite, de la o perioadă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1975”> Stimate Tov. Dimitriu, Cunoaștem că la examenul de atestare, susținut În urma cursurilor de reciclare organizat de Centrul special de perfecționare a cadrelor al C.C.E.S., ați prezentat lucrarea intitulată Cercetări privind valorificarea muzeistică a unor case și locuri cu profil memorialistic la Fălticeni. Întrucât intenționăm să publicăm cele mai bune lucrări, vă solicităm și lucrarea dv. În acest scop. Vă rugăm Însă să o revedeți pentru a o pune la punct În vederea publicării, astfel ca să nu aibă mai mult de cca.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
tatăl său a comis o crimă, întreprinde încredințarea acestui lucru, căutând a descoperi fapte concrete verificatoare, ceea ce ar forma trama tragică a unui roman." Idee neconcretizată scriptic. Sintagma Anii de ucenicie, întâlnită în 1908, devenea, în 1944, titlu de volum memorialistic. File de jurnal (11august 2 septembrie 1906) rezumă experiența ofițerului de rezervă de la Fălticeni, în marș istovitor (prin Probota, Lespezi, Hârlău) spre tabăra de la Șipote, în nordul Moldovei. Efort fizic istovitor pentru cineva corpolent (103 "chilograme") în uniformă militară. "Marșul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]