46,957 matches
-
Vasile Vasilache, Florentin Delmar, Nicolae Kirculescu, Ionel Fernic, Mia Braia, Gheorghe Zamfir, Guilelm Șorban, Nelu Danielescu, Vespasian Vasilescu, Aurel Maxiny sînt doar cîțiva dintre compozitorii readuși în memoria afectivă a publicului prin creațiile lor inspirate într-un concert cu adevărat excepțional găzduit de eleganta sală a teatrului din Deva (unde cîndva ființa teatrul de revistă, din păcate azi instituția la care au cîntat Ovidiu Komornyik, Irina Soroiu, Florin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
acceptăm ideile occidentale cu brațele deschise? De ce acceptăm ca bărbații noștri să fie carne de tun pentru NATO, dar nu suntem în stare să ne recuperăm Moldova de peste Prut, după atâția ani de la căderea comunismului? De ce acceptăm ca, în continuare, memoria luptătorilor anticomuniști să fie călcată în picioare și, la 22 de ani de la aparenta schimbare a regimului, încă nu le sunt recunoscute meritele? De ce ești drogată, scumpă Românie, cu iluzii occidentale? In Occident, unde pleacă bieții români să facă o
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]
-
pe cercetătorul bucovinean Vasile Ilica, veteran de război și “persona non grata” în Ucraina, acum plecat dintre noi fără a-și fi mai vazut plaiurile natale, pentru că anul trecut să-l premiem pe istoricul și jurnalistul basarabean Alexandru Moraru. În memoria lui Mile Cărpenișan reamintim una din ultimele sale dorințe, scrise în eter:“Va provoc să fiți oameni! În fiecare zi, vă provoc să faceți câte o faptă bună”. Să nu uităm nicicând această “provocare”. Doamne, ajută! Victor Roncea
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
deosebită. De această dată, graficianul de serviciu este Radu Roșian, binecunoscutul pictor, ilustrator de carte, restaurator muzeistic de la Castelul Corvinilor. La capitolul Scriitori hunedoreni, Noua ProVincia Corvina ni-l propune pe Marcel Petrișor și cartea ,,Fortul 13. Convorbiri de detenție (Memorii I), sau îl trece cu ochi critic prin furcile caudine ale unei analize minuțioase pe scriitorul și publicistul din Orăștie, Dan Orghici, expus exegezei Marianei Pândaru-Bârgău, analizei Prof. Maria Tomagău și al ,,nemilosului’’ Eugen Evu în persoană, sau ne prezintă
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
din belșug cu bere. Ultima parte a programului a fost participarea la vernisajul expoziției de fotografie a artistei-fotograf Claudia Henzler, inițiatoarea proiectului de pace „Friedens-Kunstprojekt” cu titlul „A fi OM”,care a realizat un portret imens (5m x 4m.), în memoria unei mame din Bosnia „die alte Hava” (bătrâna Hava), ai cărei fii au murit, alături de alți 8.000 de bosniaci, în luptele de acum 20 de ani din Srebrenica, după destrămarea vechii Jugoslavii, portret ce a fost instalat pe peretele
Jurnaliştii vizitează oraşul lui Mozart, Salzburg [Corola-blog/BlogPost/94000_a_95292]
-
în acel sens tradițional-ardelenesc, suntem! Extremiști nu! Naționaliști suntem, cum sunt, și francezii, și nemții, și grecii, și spaniolii, și americanii, și ungurii. A-ți iubi țara, pământul moșilor și al strămoșilor, casa și vatra părintească, tradițiile, credința strămoșească și memoria identitară înseamnă patriotism, o calitate a românului, nu extremism! Am luptat (și luptăm) cu hungaromania, cu hungaro-secuimea și cu lăcomia ei, ca să nu se lățească, precum o obrăznicie de neiertat, în numele așa-zisului Ținut Secuiesc. Nu vrem sfintele locuri ale
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
europene, acordându-i-se doar câteva rânduri într-un manual de istorie. Iar „Istoria românilor” unii au asudat să devină doar „Istorie”, fără acea identitate națională, iar Limba română să fie numită doar „Limbă de comunicare”. Ce se urmărește? Pierderea memoriei identitare! Pentru că un popor fără memorie identitară este pierdut. Este un zero! Cam asta ne-ar dori-o unii, aici, la Porțile Răsăritului, unde, ca neam, am stat împotriva tuturor răutăților și a devălmășiilor. Ce bine intuia R. Poincaré, în
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
rânduri într-un manual de istorie. Iar „Istoria românilor” unii au asudat să devină doar „Istorie”, fără acea identitate națională, iar Limba română să fie numită doar „Limbă de comunicare”. Ce se urmărește? Pierderea memoriei identitare! Pentru că un popor fără memorie identitară este pierdut. Este un zero! Cam asta ne-ar dori-o unii, aici, la Porțile Răsăritului, unde, ca neam, am stat împotriva tuturor răutăților și a devălmășiilor. Ce bine intuia R. Poincaré, în acel motto la „Craii de Curtea
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
din Intrarea Sticlari nr. 17-19 cunoscut sub numele de Sinagoga rusă, a fost construit în 1904 pe locul unei sinagogi mai vechi din 1870. A fost demolat în 1987. Despre aceste sinagogi demolate (Cahal Grande, Sinagoga Malbim) și locurile fără memorie care au devenit (pe locul magazinului Unirea si respectiv pe traseul bulevardului Unirii) sau sinagogi afectate de demolările din jurul lor (Sinagoga Mare, Templul Unirea Sfântă, Sinagoga Credința) va vorbi Anca Tudorancea - Ciuciu. Anca Tudorancea - Ciuciu este cercetător în istorie la
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
materialul tematic în mod ciclic și dezvăluie o adaptare la teoriile dezvoltării tematice care aparținea lui Franz Liszt. De altfel el a dedicat simfonia prietenului sau, Liszt, dar cum în același an, 1886, acesta a murit, dedicația a devenit: în memoria lui Franz Liszt. Premieră a avut loc la Londra, la 9 mai 1886, sub baghetă compozitorului. Vineri seară partitura de orgă va fi susținută de Anca Lupu. Dirijorul concertului simfonic va fi maestrul Radu Popa. Mircea Tătaru
Avancronica de concert Filarmonica BANATUL [Corola-blog/BlogPost/94045_a_95337]
-
urmașilor, pe pământ. Personal, încerc multe și diverse sentimente. Am amintirile mele despre ilustrul profesor. Discuțiile și corespondența purtate sunt mereu vii. Când am primit vestea cea tristă, într-o unitate scurtă de timp, toate mi s-au rederulat prin memorie. Chiar și fapte pe care nu mi le mai reamintisem de multă vreme. În aceste momente triste, încerc să fac un scurt inventar a ceea ce lasă Gheorghe Buzatu urmașilor. După părerea mea, desigur, opera istorică este pe primul plan. Gheorghe
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
despre plecarea forțată dintre noi a unui martir. Nu doar opera maestrului este mărturia peste timp a dăinuirii sale ci sacrificiul sinelui pentru dobândirea adevărului națiunii române, adesea deposedată de drepturile sale istorice. Maestrul Gheorghe Buzatu, cumintele Om din Iașul memoriei culturii românilor, a plecat în Timpul Înălțării, luând cu el propria-i Cruce. Mulți își spun istorici doar pentru că au căpătat o diplomă în facultate și reproduc, repetitiv, datele manualelor sau, în cel mai fericit caz, spusele vreunui cercetător autentic.Pentru
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
veac a căror prezență nu o mai poate ignora nimeni. Acolo, în Altarul studiilor sale din Centrul de studii Europene, nu a căutat nimic pentru sine. A trudit la Istoria secretă a celui de Al Doilea Război Mondial, a refăcut memoria Mareșalului, a descris sensul devenirii noastre geopolitice prin proprie și sănătoasă viziune. Nu s-a sinchisit de blamul activiștilor simbriași și și-a continuat dramaticul destin chiar în spațiul public politic, alături de alte mari personalități, pe axa consolidării ideii naționale
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
senzație că cel trecut dintre noi mă privește. Mă consolează gândul că voi rămâne vrednic de mărturia sa de prietenie, de dialogurile noastre la obiect, de moștenirea crezului său filosofic și mai ales de împlinirea datoriei de a-L restitui memoriei colective prin dreaptă lucrare publică. A plecat Maestrul la locul hărăzit, lângă cei ce-L așteptau să întregească constelația academică. Dar Spiritul Lui a rămas aici și ne obligă să întregim Oastea iubitoare de Neam și Adevăr. Pentru că numai Adevărul
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
morman de ruine fumegânde, în timp ce, pe linia curentă dintre stațiile Ploiești Sud și Teleajen, un alt avion a percutat vagoanele unui tren german încărcat cu muniție, făcând ca întreaga garnitură să devină o uriașă minge de foc. Adânc întipărit în memoria celor ce s-au numărat printre protagoniștii săi a rămas și duelul inegal cu „Omida” - trenul militar german de pe ale cărui vagoane platformă tunurile antiaeriene de toate calibrele au revărsat o adevărată „pânză de foc” asupra celor 58 de bombardiere
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
Ion Chichere Steaua polară Iubire mi-ai risipit memoria în lumină trupul tău subțire de iarbă m-a încolăcit răzbunător în iertare tot ce părea despărțit s-a despărțit și mai tare unindu-se fulgerător în afara ființei am atins limitele conștiinței locul unde totul stă lipit de nimic steaua
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
obicei, cu proverbe și zicători populare ce deveneau un fel de concluzie aforistică, având un înțeles pe deplin luminat în context. Cipariu apelează la sentințe biblice sau citate din clasicii greci și latini. Scrise în al cincizecilea an al vieții, memoriile cuprind și asemenea exclamații amare, dar de înțeleaptă resemnare, cu vibrația tânguitoare a unui stih din psaltire: "Așa trece frumusețea lumii și toate sunt deșertăciune". Poetul Cipariu este o surpriză chiar pentru cunoscătorii operei marelui învățat ardelean, pentru că despre activitatea
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
care în concepția sa "cere dezinteresare și sacrificii pentru patria întreagă, chiar dacă aceasta stă din mai multe naționalități, pentru binele tuturor, fără distincțiune de naționalitate, de confesiune și de alte câteva diviziuni ce se pot afla într-însa". Râvna sa, memoria fenomenală, ușurința extraordinară în însușirea celor mai diverse limbi i-au conferit o aură legendară, inspirând opere literare și memorialistice. Odobescu descrie în culori vii manifestația de simpatie și respect a tinerimii studioase din Blaj față de marele învățat, iar Iorga
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
atît și liniștea noastră a tuturor un roșu covor (și adînc ca să-ți poți lua cîmpii în voie) pe care ni-l tot întind la picioare și treceți batalioane prin liniștea care-i roșu covor ca-n ultimul capitol din memoriile unui călău și memoria e un cîine care se tolănește pe unde-i vineri și tolănite-n memorie mitteleuropa și coana liberty pot în voie de-acum să-l jupoaie pînă la os pe Stilist (oh, cum se-ncăpățînează el să
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
a tuturor un roșu covor (și adînc ca să-ți poți lua cîmpii în voie) pe care ni-l tot întind la picioare și treceți batalioane prin liniștea care-i roșu covor ca-n ultimul capitol din memoriile unui călău și memoria e un cîine care se tolănește pe unde-i vineri și tolănite-n memorie mitteleuropa și coana liberty pot în voie de-acum să-l jupoaie pînă la os pe Stilist (oh, cum se-ncăpățînează el să producă libri valachici) chiar
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
pe care ni-l tot întind la picioare și treceți batalioane prin liniștea care-i roșu covor ca-n ultimul capitol din memoriile unui călău și memoria e un cîine care se tolănește pe unde-i vineri și tolănite-n memorie mitteleuropa și coana liberty pot în voie de-acum să-l jupoaie pînă la os pe Stilist (oh, cum se-ncăpățînează el să producă libri valachici) chiar așa tot mai mult în poemele mele sînt sindicul străduței întortocheate dintr-un oraș
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
fante deschise spre trecut) un secol de istorie românească ("O dimineață Ťpierdutăť, dar un veac cîștigat", scrie Valeriu Cristea în Fereastra criticului, București, Cartea Românească, 1987, p. 204) și întrețese, în urzeala de vorbe a unor femei, trei teme majore: memoria, istoria și destinul. Cum se mai vede astăzi, după 30 de ani de la apariție și în spațiul unei opere care cuprinde un atît de înalt vîrf estetic, romanul de debut al autoarei? Desigur, din perspectiva operei de pînă astăzi, Drumul
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
dumnezeu? Și-au cosit deja de trei ori iarba peste martiri, peste clopotarul alungat, deasupra un avion plombînd în uruire văzduhul cînd cu adîncă încredințare fie ce-o fi te desprinzi de punctul zero, singura vamă reîntoarcerea nebănuită în reîntoarcere - memoria fiind văduva vorbelor, frumusețea mersul divin peste întinderi - iată, pe buzele fiecărui muribund transpare încet sîrma ghimpată Nu te pot zări încă nu te pot zări. de-a lungul coridoarelor prelungind o răceala aseptică halate albe foșnind a bancnotă în
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
prietenul meu. Avea cultul prieteniei, al onoarei, al loialității. A avut și mulți prieteni minunați în România. Spiritual revenise în România, simțea că aparținea cu adevărat spiritualității românești. Iubea România și limba română, o vorbea cu bucurie. Apelez la fidelitatea memoriei, îl caut și îl găsesc alături de Liviu Călin, soțul meu, și recapăt certitudinea că niciodată soarta nu a lucrat mai nerăbdător și mai vizibil în favoarea unui autor și-a unei cărți ce trebuia să iasă la lumină, pentru a ne
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
Iordan Chimet Poate nu e o simplă întâmplare evocarea de astăzi - Ajunul Crăciunului 2004 - a unei cărți, Antologia Inocenței, apărută în Ajunul altui Crăciun, în urmă cu un sfert de veac, în 1972: din nefericire, an de tristă memorie pentru vulnerabila societate de atunci, încolonată, încă o dată, pentru a traversa fără voia sa un alt tunel întunecat al istoriei sale. Ar fi minunat să existe un sens - pe care l-am putea defini, cândva - care să lege cele două
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]