2,515 matches
-
de o superbie sălbatică, este agresivă, feroce, agilă, calină etc., precum o leoaică tânără. Considerată o figură de stil fondatoare, cu o puternică încărcătură semantică, metafora are forme multiple: - metafora explicită (in praesentia) presupune prezența termenului propriu și a termenului metaforic. Acest construct este esențial pentru metafora modernă, numită de L. Blaga metaforă revelatorie, fiindcă absența termenului propriu din context ar duce la ermetism, la imposibilitatea decodării semnului. Textual, metafora explicită se realizează prin: construcție apozitivă: Zburător cu negre plete, umbră
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lume de jivine. (L. Blaga); Sub arginții muntelui orbit. (I. Barbu); MARIA: Între inima ta și inima mea simt mereu, mereu, lama rece a minții tale (Camil Petrescu) construcție predicativă (definiție poetică, în care termenul propriu este subiect, iar termenul metaforic este numele predicativ): Tu ești o noapte, eu sunt o stea / Iubita mea. (M. Emi nescu); Măînchin la soareleînțelept, / Că sufletui fântână în piept (I. Barbu); Tăcerea se face vânt albăstrui (N. Stănescu); Poezia este ochiul care plânge (N. Stănescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nu știi ce mai amâni / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu); I am spus Daimonului: tu nu știi că / vorba arde, / verbul putrezește / iar cuvântul / nu se întrupează ci se destrupează? (N. Stănescu) metafora adjectivală este echivalată cu epitetul metaforic: Toamnă de suflet (T. Arghezi); și mă dezmierzi cu frunzați jucăușă (L. Blaga). Printrun proces de maximă ambiguizare a relației dintre cuvântul metaforic și contextul stilistic ia ființă metafora închisă/totală/ermetică. Aceasta nu stabilește niciun raport de asemănare cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
putrezește / iar cuvântul / nu se întrupează ci se destrupează? (N. Stănescu) metafora adjectivală este echivalată cu epitetul metaforic: Toamnă de suflet (T. Arghezi); și mă dezmierzi cu frunzați jucăușă (L. Blaga). Printrun proces de maximă ambiguizare a relației dintre cuvântul metaforic și contextul stilistic ia ființă metafora închisă/totală/ermetică. Aceasta nu stabilește niciun raport de asemănare cu un referent real, semnificațiile ei putând fi aproximate, de cele mai multe ori, numai prin relaționare cu alte poezii (poezia modernistă - autoreferențială; poezia avangardistă; poezia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mult. (I. Creangă); Așas de negri ochii tăi, / lumina mea (L. Blaga). Superlativul stilistic operează o substituire a construcției obișnuite de superlativ absolut cu o expresie inedită prin care se exprimă în grad maxim însușirea/calitatea (frec vent, printro perifrază metaforică): ... în ochiii ucigător de dulci (M. Eminescu); ...era frumoasă de mama focului. (I. Creangă); Carbonizate flori, noian de negru.../ [...] / Negru profund, noian de negru. (G. Bacovia) Paradoxul evidențiază o idee aparent absurdă, dar care se încarcă de o semnificație logică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și relatarea întâmplărilor, sunt realizate din perspectiva obiectivă a unui narator omniscient: „Rebreanu este neîndoielnic un artist obiectiv. [...] Un observator omniscient desigur, dar lipsit de voce proprie.“ (N. Manolescu, Arca lui Noe) Cele două părți (însumând 13 capitole) au titluri metaforice, Glasul pământului, Glasul iubirii, punând în opoziție „vocea“ rațiunii și cea a pasiunii (conflict psihologic). Spațiul paradigmatic al lumii lui Ion este satul Pripas, construit ca un cronotop arhetipal, funcționând ca un spațiu închis, cu un tipar de existență și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prin creațiile sale neomodernismul și anticipează curentul postmodernist. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întro perioadă, întrun curent cultural/literar sau întro orientare tematică Încă din prima etapă (etapa metaforică/„luciferică“), lirica stănesciană își etalează noutatea limbajului poetic și a formelor de expresie artistică, viziunea poetică inedită, discursul conceptualizat, ambiguu și reflexiv. Această înnoire la toate nivelurile textului liric - care va deveni emblematică pentru neomodernism - este definitorie și pentru poezia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poezia în sfera liricii reflexive. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat În opinia criticului Ion Pop (Nichita Stănescu - spațiul și măștile poeziei) leoaica tânără este „expresia metaforică a iubirii [...], transformată întro prezență palpabilă cu rol definit în economia poemului“. Consider că această aserțiune este susținută de cele trei secvențe poetice, fiindcă acestea surprind, progresiv, metamorfoza realului, ieșirea din inerție a ființei și a universului sub „mușcătura“ agresivă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Crăciun, îngerul etc. 6. Prin metafora verbală din structura (scaunul) ar înflori deodată se sugerează ideea că, prin miracol, lemnul devenit obiect de mobilier ar prinde din nou viață, ar redeveni co pac ce înflorește. În contextul stilistic dat, enunțul metaforic ilustrează, printrun paradox, ideea de miracol în care numai copiii mai cred. În relație directă cu această metaforă apare personificarea pomilor, numiți frații din livadă. Personificați, pomii apar ca niște ființe care au conștiința înrudirii lor cu toți copacii vii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se sugerează ideea frumuseții nepământene a creației ce reunește - întro formă perfectă - culorile diverse ale univer sului. În același timp, simbolul arcului celest figurează sublimarea în imaterial, reflec tarea în ficțiune, a realului. Versul final reprezintă, așadar, o definiție poetică, metaforică a poeziei, care reunește frumusețea și neființa, adică ficțiunea. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul activităților de voluntariat în viața personală și în existența comunității Spațiul public contemporan acordă o atenție din ce în ce mai mare implicării sociale și, mai ales, voluntariatului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
foamea lui de ardere până la mistuire. Secvența a treia readuce eul creator în centrul discursului, surprinzând actul trudnic al creației. Noul mod de a scrie presupune fronda, răzvrătirea împotriva stilului clasic, „ca lofil“. Acesta este sugerat prin metonimia și epitetul metaforic, unghia îngerească, simbolizând scriitura serafică, delicată, turnată în tiparul frumuseții și al perfecțiunii poetice. Metafora „tocirii“ unghiei îngerești exprimă ideea neputinței limbajului poetic tra dițional de a exprima dilemele omului modern și absurdul lumii contemporane. Scrii tura anticalofilă, voit „stângace
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Textul propriu zis este un dialog dramatic, alcătuit din replici ale celor două personaje, Marcello Mariani (Cellino) și comandantul flotei venețiene, Pietro Gralla. 9. Replica lui Pietro schițează un portret ideal al tânărului venețian. Primele două afirmații reliefează, prin conotații metaforice, caracterul inflexibil, tăria de caracter și cute zanța care definesc, în concepția sa, un tânăr aristocrat. Următoarele enunțuri punctează valorile morale și sociale - adevărul, dreptatea - pe care trebuie să le apere un tânăr responsabil. Secvența finală pune ființa juvenilă în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poate fi obținută fără explorarea straturilor de adâncime ale textului, fără aplicarea unor concepte din sfera lingvisticii, a teoriei literare, a stilisticii. O realitate incontestabilă este faptul că limbajul poetic, esențial ambiguu, operează prin sugestie și simbol, prin sensuri conotative, metaforice, așadar, pentru ai descoperi mecanismele semnificării, se impune un demers analitic ce apelează la noțiuni de semantică și stilistică. Procedăm astfel cu simbolul bacovian al plumbului, de exemplu. Pentru a descoperi semnificațiile multiple ale acestui semn artistic, comparăm secvențele ocurente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a fost niciodată menită să ducă la depersonalizarea celui care le urmează, ci, dimpotrivă, la crearea unor opere noi, originale, dar care beneficiază pe deplin de experiența trecutului. Este o idee pe care și Swift o reia sub o formă metaforică în Carte povățuitoare către un tânăr poet dimpreună cu cererea ca poeziei să-i fie asigurat în acest regat cuvenitul sprijin un text oarecum asemănător Artei poetice a lui Horațiu, dar scris în proză: "...socot că-mi pot foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în locurile comune care-și ascund frumusețea doar pentru a fi dezvăluită prin versuri: "Așezați un loc comun pe ceva stabil, spălați-l, frecați-l, clătiți-l în așa măsură încât să surprindă prin prospețimea sa."260 De observat maniera metaforică și ludică de a vehicula principii literare ceea ce contribuie la senzația de libertate pe care o lasă discursul. Textul devine o însumare de gânduri, anecdote, idei, care ascund de fapt opinii critice, ferindu-se însă de solemnitatea și gravitatea tratatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
e comun, nu dai o explicație când spui că asemănarea lor constă în aceea că ceva le este comun.“12a Wittgenstein nu ar fi contestat că există cuvinte ca mamă, tată, tutore care au o singură folosire ce nu este metaforică. Și că există contexte în care precizarea folosirii cuvintelor este extrem de utilă, de exemplu, contexte juridice. Ceea ce nu justifică deloc concluzia că, în general, o cuprindere cu privirea a tuturor folosirilor posibile ale ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 263
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
determinism discursiv explică, pe de o parte, existența solidarităților lexicale între componentele vocabularului limbii 90 (în speță, între cuvinte) și, pe de altă parte, valorificarea posibilităților oferite de aceste solidarități în alcătuirea discursului (și a textului). Depășirea acestor posibilități produce metaforicul, prezent în general în folosirea limbii și valorificat în mod special în alcătuirea discursului literar. O serie de alte reguli de alcătuire a discursului decurg din exigențele comunicării prin limbaj și din norma limbii antrenate în comunicare. Exigențele limbajului vizează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de idei (creată cu ajutorul rațiunii) cere o nouă lume de conținuturi lingvistice, care reorganizează și forma lingvistică. Este adevărat că, uneori, și discursul filozofic (și oricare alt tip de discurs) poate uza de folosirea deviantă a limbii, îndeosebi prin sintagme metaforice, dar aceasta nu este ceva specific. Expresivitatea artistică presupune de fapt un alt statut conferit semnului lingvistic, discursului și limbii în general. În mod obișnuit, folosită ca mijloc de comunicare interumană, limba presupune realizarea unor acte de vorbire și manifestarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
socială și) culturală nu înlătură, în consecință, necesitatea ca limba să fie ceva și să se creeze din ceva, căci perspectiva unei existențe ce se creează mereu și nu există niciodată, măcar într-o formă imperfectă, este mai degrabă una metaforică. După Bertil M a l m b e r g, este normal ca limba să se schimbe, precum se schimbă și condițiile sociale, fără ca acest lucru să implice întotdeauna și anumite probleme, care apar însă cînd sînt alterate sau modificate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cel al științei. Dintr-o altă perspectivă, Paul R i c o e u r urmărește să demonstreze inoportunitatea conceperii unei distanțe mari între discursul speculativ (al filozofiei) și discursul poetic (al poeziei) care nu ar ține cont de prezența metaforicului (de tip analogic) în orice construcție ontologică, deși rămîne diferența dintre metafora filozofică și metafora poetică 348. Posibilitatea de a crea lumea cum ar trebui să fie înseamnă, de fapt, altă lume (sau alte lumi) decît cea care este și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al ei prevalența creativității. Fiind dominat de personalitatea autorului, textul filozofic poate fi scris frumos, antrenînd elemente care se adresează sentimentului și imaginației, iar nu numai rațiunii, sau, mai exact, se adresează rațiunii indirect (și) prin intermediul sentimentului și imaginației (Construcția metaforică sau structurile terminologice sintagmatice sînt cele mai evidente în acest sens.). Un asemenea text poate fi apreciat deci ca fiind literatură, dar el nu ilustrează arta literară ca atare 350, fiindcă sînt împrumutate numai o parte dintre trăsăturile artei literare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și, de aceea, s-ar părea că, în asemenea condiții, el încearcă mai degrabă să reconstituie unitatea armonică a limbii, opunîn-du-se unei distanțări prea mari între stilurile funcționale. În multe situații, Mihai Eminescu uzează chiar, în textele filozofice, de valorile metaforice ce reies din combinări-le de cuvinte și tot el surprinde aspecte ce s-ar putea constitui în trăsături specifice ale limbii sau în indicii asupra modului de a gîndi și asupra spiritualității conservate în limbă și relevate prin limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau a originii cuvintelor, iar în limbajul poetic ca cercetare a impulsului poietic (formativ, inițiator) originar, care a dus la nașterea limbii și a reprezentărilor. La Eminescu, figurile de stil sînt mai întîi structuri de gîndire, prin manifestarea organică a metaforicului, și numai după aceea aspecte fenomenale, cînd sînt privite ca tropi. Preeminența categoriei substantivului în creația poetică duce la concluzia că, în cazul său, ne aflăm în situația unei lumi construite poetic (unei substanțialități poetice), iar nu a unei lumi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de a antrena în structura textului filozofic, alături de împrumuturi neologice, un mare număr de cuvinte vechi și populare, deseori în structuri sintagmatice care le conferă nuanțe conotative. Deși poet și deși opera sa filozofică lasă impresia unei frecvente utilizări a metaforicului, teoretic el constată (și susține) necesitatea unei depline delimitări între artă și filozofie sub aspectul alcătuirii discursului. După Blaga, gînditorii cu înclinații artistice au încercat de obicei să asimileze filozofiei numeroase procedee specifice artei. Asemenea gînditori sînt însă dominați mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de a o prelucra în vreun fel, încît împrumutul neologic reprezintă latura determinantă. Dar, atunci cînd creează termeni (de obicei de factură sintagmatică) pentru a denumi noțiuni structurate în propriul său sistem de gîndire, recurge la unele îmbinări cu aspect metaforic, precum cenzura transcendentă, cunoaștere luciferică, cunoaștere paradisiacă, Marele Anonim, timpul havuz, timpul cascadă, timpul fluviu etc. Procedeul nu este nou și nici neobișnuit în secolul al XX-lea (el este cultivat în parte de gînditori precum Jacques Derrida și Hans-Georg
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]