1,337 matches
-
pe temelia unei biserici năruite, care, se pare că, fusese durată în timpul domniei lui Radu I (cca. 1377-cca. 1383), din care nu ar mai fi "rămas decât o cruce de piatră, marcând locul altarului" susține un profesor de lb. română, metamorfozat după decembrie 1989 în gazetar și apoi muzeograf la Muzeul de Biologie umană Ploiești . Numai că, iată, istoria crucii din curtea bisericii din Jercălăi (și ea monument memorial) este cu totul alta... Crucea este durată în granit (cu inscripție slavonă
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
mai aproape de noi - tot în sfera literarului - dupa al aceluia dedicat de Leonardo Bruni, la începutul secolului al xv-lea , Florenței. Dar lucrul cel mai uimitor era recontextualizarea realizată de Bogdan Vladuta, în acest omagiu al său, mergând până la a metamorfoza alchemic cetatea într-o „altă” Romă: Romă devenită Bizanț, tocmai prin acel tip de „synkresis” între antică și nouă Romă, pe care artistul reușește să îl realizeze transformând extraordinară confruntare dintre prima Romă și cea de-a doua - înțeleasă în
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
ateu, [...] toate acestea în perioade diferite ale dezvoltării sale sau, uneori, chiar simultan ». Marthe Robert identifică unele personaje hibrid care simbolizează sentimentul scindării lui Kafka sau căutarea unei noi identități, indefinibile: miel-pisică ("O îngemănare"), om-piatră ("Prometeu"), viu-mort ("Vânătorul Gracchus"), om-animal ("Metamorfoza", "O dare de seamă către o academie" etc.). Gerhard Rieck interpretează toată opera lui Kafka pornind de la scena traumatizantă din copilăria scriitorului, când tatăl l-a scos afară pe balcon ("scena balconului" sau "die Pawlatschenszene"). Rieck inventariază și comentează motive
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
în care personajele principale devin victime ale unui monstruos aparat birocratic ("Procesul", "America", "Colonia penitenciară"), nu reușesc să descifreze sensul propriei existențe civice ("Castelul", "Marele zid chinezesc", "Un medic de țară", "În fața legii") sau asistă neputincioase la dezintegrarea relațiilor interumane ("Metamorfoza", "Verdictul"). Impresia de coșmar și tensiune dramatică este sugerată de invazia absurdului în lumea logicului, abundența fantasticului, a paradoxurilor și a răsturnărilor de situație, precum și de perspectiva naratorului impersonal unită indisolubil de cea a eroului-victimă. Forma predilectă este parabola, o
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
ale lui Kafka sunt bărbați care trăiesc în celibat. În fragmentul "Nefericirea burlacului", Kafka detaliază ce înseamnă o astfel de existență neîmplinită, condamnată ratării: Câțiva protagoniști reflectă, mai mult sau mai puțin, condiția artistului: neputincioasă ("Un doctor de țară"), parazitară ("Metamorfoza"), perfecționistă ("Prima durere"), capabilă de sacrificiul suprem ("Un artist al foamei"), dirijată de o forță viscerală să creeze ("Vizuina"). Multe personaje ale lui Kafka își definesc identitatea prin funcția pe care o ocupă. În "Colonia penitenciară", "Marele zid chinezesc", "Prima
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
incestuoasă a Mirrhei pentru tatăl ei, Cyniras. Legenda lui Adonis simbolizează cel mai bine trecerea la alt anotimp. S-a născut în împrejurări dramatice, mama sa fugind până în Arabia de blestemul tatălui ei. Acolo, zeii, înduioșați de situația ei, au metamorfozat-o în arbustul numit mirt. Or, la capătul gestației, arborele s-a întredeschis și nimfele pădurii au adoptat copilul și l-au ascuns în peșterile din vecinătate. Acesta și-a petrecut deci toată tinerețea vânând prin păduri și a ajuns
Adonis () [Corola-website/Science/298354_a_299683]
-
prevenit-o pe Afrodita care, îngrijorată, a vrut să-l împiedice pe Adonis s-o părăsească pentru a se duce la vînătoare. Dar, pe cînd aceasta dormea, Adonis a plecat și l-a întâlnit în drumul său pe Ares, care, metamorfozat în mistreț, l-a rănit la coapsă. Trezindu-se, Afrodita constată dispariția lui Adonis, pornește în căutarea lui și îl găsește orientându-se după urmele de sânge. Nu îl poate readuce la viață, dar transpune, cel puțin, culorile lui Adonis
Adonis () [Corola-website/Science/298354_a_299683]
-
Kogaion), trece prin Gura de Rai („andreonul“ zalmoxian), unde-i Creierul Muntelui, de-aici înălțându-se (grație "Bradului / Axis Mundi", ori păsărilor psihopompe, "Măiastrele - Privighetoarea, Ciocârlia, Pajura" etc.) în Lună "(Sora Soarelui / Spuma Laptelui)", pe fața-i nevăzută, putându-se metamorfoza și în Vârcolac (cf. Romulus Vulcănescu, "Mitologie română," București, Editura Academiei Române, 1985, p. 303). În poemul - ce dă titlul primului ciclu din volumul publicat de Radu Gyr în 1943 -, "Fuga lupului", făptura mitică din steagul strămoșilor cu știința de a
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
în care se alegeau vieți noi, umane și animale. A văzut sufletul lui Orfeu transformându-se într-o lebădă, Thamyras devenind o privighetoare, păsări muzicale alegând să devină oameni, sufletul lui Atalanta alegând onorurile unui atlet. Oamenii puteau fi văzuți metamorfozându-se în animale și animale sălbatice și de casă interschimbandu-se. După alegerea făcută, sufletele beau din Lethe și săgetau ca niște stele către nașterea lor. Sunt mituri și teorii de aceeași factură în alte dialoguri, cum ar fi „Phaedrus”, „Meno
Metempsihoză () [Corola-website/Science/317762_a_319091]
-
Cobră. În alte părți, aparatele Cobră au rămas în avangardă forțelor expediționare conduse de pușcașii marini. Ulterior, elicopterele AH-1W au fost implicate activ în serviciu în diverse locuri cum ar fi Somalia, Bosnia, Haiti și Liberia. Treptat, ele se vor metamorfoza la standardul AH-1Z și, cel puțin până în prezent, se știe că pe viitor în toate punctele fierbinți din lume se va auzi șuieratul elicopterelor Cobră. Ele au fost deplasate în Afganistan în 2008, fiind angajate în unele dintre cele mai
AH-1 Cobra () [Corola-website/Science/315839_a_317168]
-
poate, de exemplu, să fie însoțită de o identificare, identificarea poate fi combinată cu o luptă directă iar fiecare scenă în dramă este „o luptă în sine”. Privită din această perspectivă mai amplă, până la începutul secolului XX, structura dramatică se metamorfozează în cadrul reperelor aristotelice ale dezvoltării conflictului, acțiunii scenice și personajului. Căci dacă Aristotel consideră că sufletul tragediei este intrigă, personajul fiindu-i secundar, odată cu romantismul și personajul romantic, structura piesei de teatru își schimbă centrul de echilibru. Nu mai avem
Structura textului dramatic () [Corola-website/Science/322438_a_323767]
-
Kikyo să îl sigileze de Copacul Vremurilor. Giuvaerul Sacru este urmărit de numeroși demoni sau ființe diverse, care își doresc putere din partea acestuia; Stăpâna Miriapod are aspectul unei femei cu partea inferioară a corpului asemănătoare cu un miriapod, însă se metamorfozează complet când înghite Giuvaerul. Demonul-corb Shibugarasu de asemenea suferă transformări fizice în contact cu nestemata fermecată. Demonul lup, Koga, poate atinge viteze mult mai mari datorită fragmentelor de Giuvaer care sunt aflate în picioarele sale. Totodată, are puteri magice asupra
Shikon no Tama () [Corola-website/Science/325927_a_327256]
-
și prin urmare, strănepot al lui Amyklas). În fine, Amyklas a mai avut și alte câteva fiice: Laodamia (sau Laneira, căsătorită cu Arcas, regele eponim al Arcadiei), Hegesandra și (într-o opinie cu totul izolată) Daphne / Pasiphae, iubita lui Apollo metamorfozată în dafin. În genealogia mitică a poporului grec, prezentată în cartea I a "Bibliotecii" lui Apollodor, Diomede a fost fiica lui Xouthos (Xuthus). Xouthos a fost unul dintre cei trei fii ai regelui mitic Hellen (alături de Aiolos / Aeolus și Doros
Diomede (nume feminin) () [Corola-website/Science/327447_a_328776]
-
de misionari ai civilizației pe care o reprezintă. Dar, în timp ce Tiberius poartă mantii cu șireturi și ornamente strălucitoare ce simbolizează măreția, marele preot dac este îmbrăcat în straie albe semănând cu un profet ce „plutește parcă peste timp și se metamorfozează, devenind fie homeric, fie mioritic, fie viziune fata morgana”. Premiera absolută a filmului a avut loc la 24 octombrie 1968, în cadrul Festivalului Internațional al Filmului de la San Francisco. Premiera versiunii germane a fost organizată în 1 noiembrie 1968, la Viena
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
Kurt Wolff. Frază de început a nuvelei, care confruntă subit cititorul cu un eveniment șocant și suprarealist, a rămas celebra: "„Într-o bună dimineață, cînd Gregor Samsa se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, se pomeni metamorfozat într-o gânganie înspăimântătoare.”" La nivel stilistic, Stanley Corngold consideră lucrarea o literalizare a unei metafore, deoarece Kafka transforma limbajul figurat (de exemplu, expresia "„a se simți că un parazit”") în limbaj propriu. Nuvelă a rămas una din cele mai
Metamorfoza (nuvelă) () [Corola-website/Science/330375_a_331704]
-
Barbee încearcă să descâlcească ițele misterioasei povești și ajunge sub controlul frumoasei ziariste April Bell. De la aceasta, el află că în trecut a avut loc un război în care "Homo sapiens" a învins vârcolacii ("Homo lycanthropus") - persoane care se pot metamorfoza într-o sumedenie de animale. Vârcolacii care au supraviețuit s-au ascuns printre oameni și au așteptat nașterea Fiului Nopții, cel profețit să-i aducă din nou la conducerea lumii. Aflat sub controlul lui April, Will descoperă că și el
Mai întunecat decât crezi () [Corola-website/Science/329277_a_330606]
-
sumedenie de animale. Vârcolacii care au supraviețuit s-au ascuns printre oameni și au așteptat nașterea Fiului Nopții, cel profețit să-i aducă din nou la conducerea lumii. Aflat sub controlul lui April, Will descoperă că și el se poate metamorfoza în animale, iar ziarista se folosește de acest lucru pentru a-l determina să-i elimine, pe rând, pe membrii supraviețuitori ai expediției din Mongolia. Scopul final este distrugerea conținutului lăzii aduse de aceștia, care poartă în ea cea mai
Mai întunecat decât crezi () [Corola-website/Science/329277_a_330606]
-
plus au și benzi de spicule situate pe corp. Larvele muștelor "Sarcophaga" sunt practic imposibil de distins de cele ale speciilor "Wohlfahrtia". Dezvoltarea larvară în vreme caldă durează doar 3-4 zile, după care larvele se îngropa în sol și se metamorfozează în nimfă. Stadiul de pupă durează circa 7-12 zile. În toată lumea, "Sarcophaga" este asociată cu omul și animalele, multe specii fiind incriminate ca agenți miazigeni facultativi. Douăzeci dintre acestea afectează omul, mai ales prin pseudomiaza tractului digestiv și, uneori, prin
Sarcophaga () [Corola-website/Science/328809_a_330138]
-
dinainte) este axilar. Brotăceii sunt lipsiți de organe de acuplație și fecundația la ei este externă. Ponta este depusă noaptea, în decurs de câteva ore, și constă din grămezi mici de ouă. Larvele, care înoată tot atât de rapid ca peștii, se metamorfozează în iulie-august. După perioada de reproducere, brotăceii se îndepărtează de apă, urcându-se pe stuf, apoi trec în pădure, pe arbori și arbuști.
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
finele lui aprilie și în mai și chiar de 2-3 ori pe an; ouăle sunt depuse izolat sau în grămezi mici pe fundul apei sau lipite de plante acvatice sau de ramuri submerse. O pontă cuprinde 80-100 ouă. Larvele se metamorfozează toamna prin septembrie.
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
În Europa s-au format: Extinderea inițială a sistemului hercinic a trecut și peste actualul areal carpatic, din Transilvania până în Dobrogea, prelungindu-se la est în spațiul Mării Negre.. Astfel, pe teritoriul României s-au format Munții Măcin și s-au metamorfozat depozitele sedimentare din geosinclinalul carpatic, găsite astăzi sub formă de zone cristaline afectate de cutările alpine și regenerate. Acestea se întâlnesc cu caracter insular în Carpații Orientali și Carpații de Curbură, dominante în Carpații Meridionali și Munții Banatului și amestecate
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
de jīn (aproximativ 8 tone) pe care îl poate manevra cu dexteritate și este extrem de rapid, având posibilitatea de a merge pe nori sau de a parcurge 108.000 de Li (54.000 km) dintr-un singur salt. Se poate metamorfoza deasemeni în 72 animale și obiecte diferite, totuși, transformarea în alte forme este dificilă datorită metamorfozei incomplete a cozii sale. Fiind un luptător abil, este capabil să reziste atât celor mai buni luptători din cer cât și unei armate întregi
Regele Maimuță () [Corola-website/Science/335178_a_336507]
-
de la ieșirea, prin evoluția capriciilor sale, din dimensiunea spiritualizată, tradițională și tandră, care îi salvează încă naturalețea firii. Astfel, suprapunerea simbolurilor și descompunerea unui simbol într-o succesiune de simboluri fără elemente comune cu simbolul de la care s-a pornit, metamorfoza ca tehnică a procedeelor adică, îl va aduce pe pictor la mari performanțe artistice, dar și în pragul nebuniei. Redarea cu tandrețe a prospețimilor lumii, suavitatea unor chipuri luminate sau iluminate compus dau încă savoare liniilor trupului în general, deosebindu
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
mitic central al narațiunii, în care elementele mitologice din basme pătrund în proza obișnuită. Ca și inginerul Cucoaneș, macrantropul din „Un om mare”, Oana pare a fi urmașa unei rase de uriași care a trăit pe pământ în timpul întâmplărilor biblice, metamorfozată în urma unui blestem. Un alt element mitologic prezent în nuvelă este puterea magică a întineririi biologice pe care o posedă Marina și care va mai apărea în nuvelele „Les trois Grâces” și „Tinerețe fără tinerețe”. Povestirile lui Fărâmă au un
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
foarte greu, și numai în anumite clipe, să spună adevărul. Scenografia este realizată de Alexandra Constantin și propune un spațiu ne-realist, ce redă o atmosferă apăsătoare, vastă și anostă. Decorul funcțional se compune din butoaie metalice ce se vor metamorfoza în diverse obiecte în funcție de succesiunea intensă și concentrată a scenelor.
Musicaluri și spectacole-lectură la Departamentul de Artă Teatrală Sibiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105817_a_107109]