2,110 matches
-
unei infrastructuri moderne ce ar fi Înlesnit o mai bună exploatare, acestea s-au lovit de opoziția unei părți a patronatului francez și de lipsa de decizie a liderilor politici. Mai mult, exista printre micii comercianți, agricultori sau industriași din metropolă credința, justificată În parte, că dezvoltarea industriilor și a agriculturii din colonii ar duce la falimentarea acestor ramuri În metropolă. De aceea s-a observat o aderență scăzută a populației la proiectele ce vizau dezvoltarea industrială a coloniilor. Însă eșuarea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
patronatului francez și de lipsa de decizie a liderilor politici. Mai mult, exista printre micii comercianți, agricultori sau industriași din metropolă credința, justificată În parte, că dezvoltarea industriilor și a agriculturii din colonii ar duce la falimentarea acestor ramuri În metropolă. De aceea s-a observat o aderență scăzută a populației la proiectele ce vizau dezvoltarea industrială a coloniilor. Însă eșuarea acestor proiecte a ținut În mod nemijlocit de factorul politic (dar și de influența anumitor grupuri economice asupra oamenilor politici
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
populației la proiectele ce vizau dezvoltarea industrială a coloniilor. Însă eșuarea acestor proiecte a ținut În mod nemijlocit de factorul politic (dar și de influența anumitor grupuri economice asupra oamenilor politici). În epocă era În vogă tema complementarității dintre economia metropolei și colonii, temă susținută printre alții și de Marius Moutet, ministru al Coloniilor În guvernul Frontului Popular. Acesta a susținut deschis tema complementarității relațiilor economice Franțacolonii, respingând orice proiect ce viza industrializarea acestor zone. Observăm faptul că, deși crește importanța
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
care nu ar fi făcut față unei piețe concurențiale, se menține acea reticență În ceea ce privește o „punere În valoare” prin industrializarea coloniilor. Acest fapt este determinat de strategia de putere după care se ghidau liderii francezi, care avea În prim plan metropola și ca spațiu de confruntare Europa. Din punct de vedere militar, participarea trupelor coloniale la apărarea metropolei În timpul primului război mondial a creat În jurul acestora o adevărată legendă ce valorifica devotamentul și jertfa militarilor proveniți din colonii<footnote id=”17
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
valoare” prin industrializarea coloniilor. Acest fapt este determinat de strategia de putere după care se ghidau liderii francezi, care avea În prim plan metropola și ca spațiu de confruntare Europa. Din punct de vedere militar, participarea trupelor coloniale la apărarea metropolei În timpul primului război mondial a creat În jurul acestora o adevărată legendă ce valorifica devotamentul și jertfa militarilor proveniți din colonii<footnote id=”17”><Contribuția trupelor coloniale În primul război mondial s-a cifrat la 600.000 de oameni ce reprezentau
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
perioada interbelică de către propaganda colonială ce dorea să aducă domeniul colonial În atenția opiniei publice franceze. Însă la menținerea În atenția opiniei publice franceze a trupelor coloniale un alt lucru a avut o importanță considerabilă și anume natalitatea scăzută din metropolă ce ducea la creșterea decalajului demografic dintre Franța și Germania. Astfel, constituirea unei armate coloniale numeroase și puternice ar fi atenuat decalajul demografic ce se traducea În termeni militari prin numărul diviziilor disponibile. Pentru a reduce acest decalaj, s-a
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
realizarea unor lucrări pentru apărarea unor zone mai vulnerabile (vezi exemplul liniei de apărare Mareth dintre Tunisia și Libia), numai că În ansamblu nu putem vorbi de un randament crescut al punerii În valoare a coloniilor. Atenția era Îndreptată spre metropolă, cu accent pe construirea sistemului defensiv al acesteia, iar rolul coloniilor era periferic. Toate aceste evenimente au avut loc pe fundalul unei tot mai intense propagande imperiale ce avea drept scop atragerea opiniei publice spre conștientizarea importanței domeniului colonial pentru
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
viitorul Franței. Însă, cu excepția anilor 1930 și 1931, când au avut loc două evenimente de anvergură (sărbătorirea unui secol de la cucerirea Algeriei și Expoziția colonială internațională) care au atras atenția opinie publice spre colonii, se constată o indiferență a locuitorilor metropolei față de problemele coloniale și o aderență scăzută a acestora la proiectele ce vizau „utilarea coloniilor” sau crearea unei comunități imperiale Între Franța și colonii. Sloganuri precum „Franța celor 100 de milioane de locuitori”, „Franța celor cinci părți ale lumii”, sau
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
celor 100 de milioane de locuitori”, „Franța celor cinci părți ale lumii”, sau „Franța totală” lansate de propaganda colonială În perioada interbelică, nu atrăgeau atenția decât În mică măsură, unei populații confruntată cu repercusiunile crizei economice și centrată preponderent spre metropolă. Era departe de a se Îndeplini obiectivul de formare a unei culturi imperiale În Franța. Nici În cadrul partidelor politice nu se poate constata un entuziasm deosebit față de problemele coloniale, cu excepția celor care făceau parte din așa zisul „partid colonial”. Chiar dacă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
chestiunile coloniale, membrii acesteia nu aveau o influență deosebită, astfel Încât nu puteau să-și impună opiniile. Deși Ministerul Coloniilor avea În administrare un teritoriu considerabil ce se Întindea pe mai multe continente, cu o populație aproape dublă față de cea a metropolei, teritoriu cu deosebite resurse, până În ajunul celui de al doilea război mondial acest minister a fost unul secundar ca importanță În cadrul executivului francez. Acest fapt exprimă o tendință vizibilă În epocă și anume aceea că domeniul colonial francez nu reprezenta
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
speciale. În absența lui, la toate ceremoniile asista prefectul Egiptului, căruia i se acordau onoruri deosebite. Spre deosebire de alte provincii, majoritatea orașelor egiptene nu aveau administrație proprie. Numai trei erau considerate orașe cetăți: Alexandria, Naukratis și Ptolemais. Orașele egiptene se numeau metropole. Egiptul era împărțit în nomuri conduse de strategi. În fruntea mai multor nomuri se afla epistrategul. În perioada romană, epistrategii și strategii dețineau numai puterea civilă, puterea militară se găsea în mâna prefectului și a prefecților legiunilor. Începutul dominației romane
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
de drumuri. În plus el era centrul geometric și de greutate al Moldovei istorice. Noi am uitat deja că Moldova cuprindea În aceeași țară vârfurile Carpaților, apa Nistrului și țărmul de la Marea Neagră. Între timp dincolo de Prut a crescut o metropolă de două ori mai mare decât Iașiul. Chișinăul a rămas un oraș necunoscut pentru noi cum necunoscut este faptul că cele două mari centre urbane din zonă sînt În mod fatal complementare În efortul lor de dezvoltare. Este o evidență
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
chineze, japoneze etc. etc.) este negată dintr-un condei... O enormitate. 4. O consecință a acestor convingeri exagerate este proclamarea Europei occidentale și a literaturilor sale drept centrul unic de iradiere și educare al literaturilor lumii. Europa de vest este metropola geniului uman, motorul lumii. Ea a inventat totul în cultură și civilizație. Modelul său se impune cu necesitate lumii întregi care doar copie Europa. Hegemonia Vestului este și rămâne indiscutabilă. Se transferă fenomenul sincronizării civilizației și tehnicii, într adevăr în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
modernitatea, acesta discrepanța este ; ; ; datorată fenomenelor de globalizare și colonizare care au avut loc încă de la sfârșitul secolului XIX. Prin colonizarea spre exemplu a unor teritorii fertile din Africa sau Asia popoarele europene au fructificat resursele locale în folosul marilor metropole, câștigând resurse materiale, forță de muncă mai ieftină sau chiar gratuită Ăla început existența formelor de sclavie) și nu în ultimul rând au beneficiat de o nouă piață de desfacere unde și-au impus voința. Astăzi opinia publică internațională ia
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
URSS* joacă în mod abil - și în competiție cu Statele Unite - cartea susținerii liderilor naționaliști angajați în lupta pentru decolonizare sau aflați deja la putere. PCF și Mișcarea pentru Pace constituie în această privință niște pârghii eficace. Astfel, militanții comuniști, din metropolă sau proveniți din Antile se străduiesc să formeze cadre autohtone în Franța - ca, de exemplu, Sîkou Tourî, din Guineea - sau chiar în țările lor. Această politică va cunoaște și câteva succese. Format la școala francezului Andreî Tollet, Sîkou Tourî ia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
câte puțin la concepția inițială potrivit căreia proletariatul din țările industrializate constituie motorul revoluției, admițând că țărănimea din țările mai puțin dezvoltate reprezintă o forță revoluționară de primă importanță; ei se apropie astfel de tezele lui Mao* asupra încercuirii orașelor (metropolele industrializate) de către țărani (lumea a treia) și asta la nivel mondial. în Asia, succesele lui Ho și Min* confirmă reușita mirajului naționalism/comunism, și sunt considerate ca ilustrând continuitatea dintre războiul de independență anticolonial și lupta pentru o unitate națională
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în considerație Asia, în interpretarea sa generală, chiar dacă Marx* se interesează îndeaproape de „modul de producție asiatic” - al cărui prototip ar fi India - și care, pentru Lenin*, ilustrează exploatarea „sălbatică” a coloniilor de către imperialiști și deci posibilitatea pentru capitalismul din metropole de a-și menaja propriul proletariat. încă de la crearea Internaționalei Comuniste* (IC), Lenin are percepția caracterului exploziv al elementului național în coloniile sau semicoloniile din Asia, și el consideră că forțele comuniste trebuie să se alinieze cu mișcările naționaliste* burghezo-democratice
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fondatorul PC indochinez, în Tailanda, Filipine și în Malaezia. Dar, după niște eșecuri sângeroase, în China înregistrează mișcarea comunistă succesele sale cele mai promițătoare, sub conducerea Mae Tzedun*. Aceste grupuri și PC beneficiază de ajutorul IC de susținere PC din metropolele britanică, franceză și olandeză. Cu excepția PC chinez, ele sunt slabe și cad adesea victime represiunilor, sunt interzise și intră în clandestinitate. Obligate să urmeze consemnele politice ale IC, inadecvate la situația lor națională, ele plătesc prețul politic al acestor erori
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sau Togliatti, au petrecut anii războiului în URSS. Dar primul val de ruptură între comunism și intelectuali datează din 1956. Să amintim, în sfârșit, că în colonii, din anii 1930 și în timpul decolonizării din anii 1950-1960, rolul autohtonilor „instruiți” în metropole s-a dovedit a fi decisivi pentru emergența unei mișcări comuniste. Cazul cel mai tragic va fi, în anii 1970, cel al Cambodgiei, unde șefii khmerilor roșii* formați în universitățile și în școlile pariziene, și-au precipitat propriul popor într-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de pace”, devin aliați obiectivi în lupta antiimperialistă*. Comuniștii susțin războaiele pentru independență sub lozinci ca „Pace în Algeria” care, chiar dacă-i nemulțumesc câteodată pe naționaliștii locali, au avantajul de a fi în ton cu dorința de dezangajare, efectivă în metropolele europene. între 1963 și 1975, cel de-al doilea război din Vietnam* este o nouă ocazie pentru comuniști de a se regrupa în mari fronturi* unite, sub flamura unui antiamericanism care nu mai e stânjenit de nevoia vreunei protecții împotriva
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
această perioadă , Orientul Mijlociu ține deci aproape exclusiv de IC. încet-încet, au apărut și aici partide comuniste, dar ele au mari dificultăți în a se implanta în mod durabil. în țările supuse unei puteri coloniale, ele depind de partidul comunist din metropolă - PCF* sau PC din Marea Britanie - și sunt supuse unei stricte supravegheri și unor represiuni severe. în afară de aceasta, ele sunt mai ales formațiuni înființate de „minoritari” - evrei*, armeni, kurzi, creștini - puțin reprezentativi pentru societatea lor majoritar arabă, musulmană și rurală. Această
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de Prusia, Austria și Rusia. Toate aceste state sunt prinse Într-un joc complex de războaie și de alianțe prin care se Încearcă redistribuirea cărților hegemoniei asupra Europei, dar și asupra restului lumii. Stăpână a mărilor, Marea Britanie perturbă comerțul Între metropolele iberice și coloniile lor. Numeroase sunt și tensiunile dintre Spania și Franța, mai ales după Revoluție, și cu atât mai mult sub Napoleon. În 1808, armatele Imperiului invadează Spania și Portugalia, ceea ce Împiedică aceste state să-și susțină partizanii din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Peru, luptele sociale și rasiale au fost de mai mare amploare decât cele dintre partizanii și adversarii colonizării. Tipologia conflictelor a fost așadar foarte complexă și diferită de la o țară la alta. Elitele creole Încercau să se impună atât În fața metropolelor și partizanilor lor, cât și În fața claselor populare (țărani, mineri, pătura de mijloc) ale viitoarelor state. La toate acestea mai trebuie adăugată și tensiunea care avea să crească o dată cu independența, dar care apăruse deja, mai cu seamă În statele din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ghandi, apoi Nehru, din Indonezia, prin Soekarno, și din Indochina, prin Ho Și Min. A fost urmată apoi, În țările arabe, de activitatea unor partide numite „moderniste”: Wafd În Egipt, Neo-Destour În Tunisia, Acțiunea marocană, precum și Steaua Nord-Africană În Algeria. Metropolele europene au opus rezistență În fața acestor mișcări: francezii au apelat În principal la represiunea armată, În timp ce englezii, mai flexibili, au acordat statute de semi-autonomie (indirect rule) anumitor țări (Irak, Transiordania, Egipt etc.). După al doilea război mondial, lucrurile s-au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
s-a desfășurat sub un relativ arbitraj al ONU, pe căi mai mult sau mai puțin sinuoase, amestecând negocieri și confruntări violente Între părțile interesate: elitele politice interne (adesea divizate ele Înseși, În special din cauza extracției etnice) candidate la putere; metropolele europene care căutau să păstreze cele mai bune relații cu putință cu viitorii conducători ai acestor țări; cele două puteri mondiale, amândouă dornice să atragă noile state În zona proprie de influență. În lumea arabă, francezii s-au retras din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]