1,364 matches
-
halucinogene ale Veronicăi Micle despre care, este locul să amintim aici, se spune că s-ar fi sinucis dar se mențin și aceste coincidențe: „Veronica moare în ziua de 4 august 1889, adică în aceeași lună în care murise Ștefan Micle (5 august 1879, n.n.), și după cincizeci de zile de la moartea lui Eminescu” (Idem, Ibidem, p. 97 informație curentă în epocă, oarecum de ghid turistic la Văratec). Amintiri din Casa poeziei, sau cum se stâlcește și poezia, nu numai viața
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Mihai Eminescu și pentru renovarea căreia se duce, actualmente, o campanie de presă. Mai sus de această casă cu larga, cuprinzătoarea ei livadă începe pădurea - și imediat între copaci se deschide locul numit Poiana Țigăncii, atât de frecventat de către Veronica Micle. Ca să ajungă în această poiană, ea trecea, așadar, zilnic pe lângă casa poetului. E foarte ciudat că Octav Minar nu spune nimic, în 1924, despre această casă - deși amintește de poiana de deasupra ei. Să nu fi fost la fața locului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi ascuns călugărițele taina (pe care o va descifra, de altfel, abia Zoe Dumitrescu-Bușulenga, călugărindu-se aici, la Văratic, în anii ‚90 ai secolului trecut)?! De altfel, astăzi nu-ți spune nimeni care a fost casa în care locuia Veronica Micle. Sunt amintiri că ar fi ars, ori ar fi fost dărâmată. Moartea ei este învăluită în mister, biograful de la 1924 consemnând sec: „în seara de 3 august 1889 - mi-a spus maica Fevronia - Veronica a invitat ca niciodată pe toți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ele, a fost chemat în ajutor Mihail Sadoveanu, care era Președintele Marii Adunări Naționale. Acesta s-a sfătuit îndelung cu înaltele fețe bisericești - și au hotărât să amenajeze întreg locul ca punct de interes cultural, făcând un monument pentru Veronica Micle și punându-l aproape de intrarea în biserică, și argumentând către conducere că mulți alți scriitori români își petreceau timpul în tihna acestor ziduri vechi. Iată cum poeta a salvat mănăstirea, zic cei care ți împărtășesc asemenea taine. Vreau să spun
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
chip feminin într-o odaie a unei case cu cerdac. Desigur, ne referim la Sonetul cerdacului, postumă eminesciană descifrată și editată prima dată de Nerva Hodoș în 1902. Fiind un text ce trimite către misterul relației dintre poet și Veronica Micle, merită să-l recitim. Iată-l, în editarea lui Perpessicius : Stau în cerdacul tău...Noaptea-i senină. / Deasupra-mi crengi de arbori se întind, / Crengi mari în flori de umbră mă cuprind / Și vântul mișcă arborii ’n grădină. // Dar prin
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
reveni, desigur, asupra lumânării - care este tot luminare și aici. Deocamdată să rezolvăm (adică: să punem!) problema cronologiei. În albumul pe care și l-a confecționat la Văratic în vara lui 1889 din poeziile ei și ale lui Eminescu, Veronica Micle preia acest sonet și-l adnotează astfel: „M-ai rugat să-ți cânt din Schumann. Cât de mult îți place muzica. Este o noapte de mai din acelea ce nu se pot uita... Tu priveai în grădină, iar eu, la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de tine”. Iubitorii de confluențe între arte vor putea să verifice dacă în „Sonetul cerdacului” se resimte muzica lui Schumann. Care să fie, însă, casa cu cerdac și grădină din acest sonet? Cea din Iași, strada Butului 4, domiciliul soților Micle? Drept este că în anumite perioade ei închiriau această casă, pentru că aveau la dispoziție și locuința de serviciu a lui Ștefan Micle, Rectorul Universității. La un moment dat, în 27 octombrie 1877, citim într-o scrisoare către poet a Veronicăi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fie, însă, casa cu cerdac și grădină din acest sonet? Cea din Iași, strada Butului 4, domiciliul soților Micle? Drept este că în anumite perioade ei închiriau această casă, pentru că aveau la dispoziție și locuința de serviciu a lui Ștefan Micle, Rectorul Universității. La un moment dat, în 27 octombrie 1877, citim într-o scrisoare către poet a Veronicăi: „...scrisoarea aceasta am scris-o pe afară, într-atât sunt de spionată de oamenii din jur, unul pleacă, altul vine, sunt mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Veronicăi: „...scrisoarea aceasta am scris-o pe afară, într-atât sunt de spionată de oamenii din jur, unul pleacă, altul vine, sunt mai rău ca la un hotel.” - Aceasta pare a fi forfota din casa universității. În mai 1879 Ștefan Micle era încă în putere (va muri în august al acestui an, în urma unei congestii pulmonare sau a unei răceli grave contractate la o partidă de vânătoare de rațe sălbatice), aceeași lume multă îi înconjura familia. Situația nu se confirmă nicicum
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a unei răceli grave contractate la o partidă de vânătoare de rațe sălbatice), aceeași lume multă îi înconjura familia. Situația nu se confirmă nicicum pentru primăvara lui 1879 (că e primăvară, vedem după copacii înfloriți), casele din Iași ale soților Micle erau aglomerate, nu e loc aici de stat poetul în cerdac și cântat poeta la pian. Nici măcar nu știm, apoi, dacă aceste case ieșene aveau grădină. Desigur, e oțios să faci istorie literară după un text poetic. Faptul, însă, că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poetic. Faptul, însă, că sonetul este databil 1879 - deci trimite în zona vieții cronometrice; apoi faptul că Veronica oferă mărturia de mai sus, întărind impresia timpului real - iată ce ne face să insistăm. Până în august 1879, la moartea lui Ștefan Micle, este din principiu extrem de puțin probabil ca Eminescu și Veronica să se fi întâlnit în intimitate la ea acasă. Uneori - deși foarte rar - ea este cea care vine în odaia lui, ca în poemul Singurătate. Alte întâlniri sunt realmente de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să se fi întâlnit în intimitate la ea acasă. Uneori - deși foarte rar - ea este cea care vine în odaia lui, ca în poemul Singurătate. Alte întâlniri sunt realmente de taină, n-avem cum le proba. Știm, însă, că Veronica Micle mai avea două locuri, două case unde se retrăgea - una numai a ei, la Târgu Neamț, și alta a familiei, la Ungheni, lângă Iași. Aici, la Ungheni, a primit vestea că soțul ei este pe moarte. Casa din Târgu Neamț
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
când se știe pozitiv că ei au fost despărțiți. Octav Minar descrie fugar locul, prin 1924: „într-o casă cu două etaje, din care cel de sus are un cerdac, locuiește bătrâna maică Fevronia Sârboaica, care a găzduit pe Veronica Micle și în casa căreia poeta și-a dat duhul.” în epocă, prin casă cu două etaje se înțelege casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea însăși: „în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea însăși: „în fiecare vară, pe la începutul lui iulie, știam că voi găzdui o lună pe Veronica, soția profesorului universitar Ștefan Micle.” în zilele acestea din iulie 1889, când s-a retras la Văratec, poeta se plimba, își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Este vorba, material vorbind, de o lampă - una destul de arătoasă chiar - iar spiritual nu putem vorbi în nici un caz de bărbatul care privește pe furiș, de pe cerdac, femeia dezbrăcându-se, etc.: este o scenă casnică, așa cum sugerează și înscrisul Veronicăi Micle. Această confuzie între lampă și lumânare observ că se face mai ales începând de pe la mijlocul secolului al XX-lea (Perpessicius, 1956) - și nu pot să trec cu vederea că acum începe, cu aproximație, și epoca electrificării: lumina cea nouă, a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fost la capătul cronologiei inverse pe care o parcurgem, ce s-a întâmplat cu adevărat atunci și acolo - ci trecem, în drum spre ceea ce credem a fi adevăr, pe la Perpessicius, pe la Mihail Sadoveanu, Octav Minar, Eduard Gruber, Ion Creangă, Veronica Micle, pe lângă ruinele de azi, printre oamenii de azi - și chiar prin noi înșine, prin noianul informațiilor care s-au stratificat în fișe, de pildă - și că această trecere însăși pare a fi adevărul, pentru că îi convocăm pe toți la un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ceea ce nu știe ori vrea să ascundă. Știe Octav Minar, la 1924, că Eminescu avea o casă la Văratic, lângă Poiana Țigăncii? Dacă știe, de ce ascunde? Dacă nu știe, de ce nu știe? Știe Mihail Sadoveanu, în 1948, că moartea Veronicăi Micle survenită la 4 august 1889 a fost un gest de sinucidere cu scopul - oarecum științific pentru ea, privind lucrurile dinspre psihologia experimentală practicată de amicul și sfătuitorul ei Eduard Gruber - de a se regăsi cu Mihai Eminescu sau de a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a-l regăsi așa cum îi apare în viziunile din Poiana Țigăncii, așa cum îl regăsește în poemul scris de ea, etc.? Ea însăși, știe că viața i se curmă la cincizeci de zile după Eminescu - și la zece ani după Ștefan Micle? Este ea o Didonă care-și pune vipere în sân după fuga lui Eneas - și pe care, mai apoi, același Eneas coborât în Infern o regăsește, ca umbră, alăturată de umbra fostului ei soț? Faptele acestea nici nu țin strict
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
M./icle/ să se căsătorească împreună; și atât era de învăpăiat Eminescu, că hotărâse să se facă catolic spre a nu se mai putea despărți niciodată.” Sunt simple supoziții ori afirmațiile cine știe cui; întreg romanul de dragoste dintre Eminescu și Veronica Micle se desfășoară, după Nicolae Pătrașcu, sub ochii „bătrânului domn M.”, al cărui nume îl ține în prima literă; singurul lucru serios de luat în seamă de aici este afirmația, sau zvonul, că cei doi poeți se cunoșteau de la vârsta de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
noastre de mai sus, la scrisoarea Hanrietei prin care-i explică Emiliancei că Eminescu s-a fotografiat pentru Veronica la 18 ani, apoi la schița lui Eminescu din 1876 intitulată „La aniversară” și, în fine, la albumul confecționat de Veronica Micle în Mânăstirea Agapia, după moartea poetului, cu poezii de tinerețe de-ale lui dedicate ei poezii care nu se regăsesc în manuscrisele actuale din Biblioteca Academiei. „(Lai Iași, în 1885 1886)...senzualitatea și vițiul se manifestară în el în plină
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
așeze între victimele lui G.Călinescu. Poeta Cornelia din Moldova (1866-1933), pe numele adevărat Cornelia Kernbach-Tatușescu, era botoșeneancă, fratele ei, poetul Gheorghe din Moldova (1863-1909), fiind căsătorit cu Ana Conta, sora filosofului. Ne aflăm, așadar,. În cercul strâmt din jurul Veronicăi Micle (un timp, Ana Conta i-a fost prietenă dar după moartea Veronicăi nu i-a păstrat o amintire prea frumoasă). Cornelia din Moldova a fost mult timp medic secundar al Eforiei Spitalelor civile din București (a absolvit Facultatea de medicină
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
avea cum să nu fie medic... Poeta Cornelia din Moldova (1866-1933), pe numele adevărat Cornelia Kernbach-Tatușescu, era botoșeneancă, fratele ei, poetul Gheorghe din Moldova (1863-1909), fiind căsătorit cu Ana Conta, sora filosofului. Ne aflăm, așadar, în cercul strâmt din jurul Veronicăi Micle (a publicat poezii în revistele lui Gheorghe din Mnoldova; un timp Ana Conta i-a fost prietenă dar după moartea Veronicăi nu i-a păstrat o amintire prea frumoasă). Cornelia din Moldova a fost mult timp medic secundar al Eforiei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Matei știa unde se află. Tatăl lor decedase pe 7 ianuarie, exact cu 60 de zile înainte, iar intervalul nu cred că are vreo importanță mistică (la 40 de zile ar fi avut un asemenea sens; amintesc de sinuciderea Veronicăi Micle, premeditată de ea la 5o de zile după moartea lui Eminescu, „cinzecimea” însemnând, cred, ceva în această ordine, de n-ar fi să amintesc decât sărbătoarea teilor în Bucovina care se suprapune peste sărbătoarea creștină a Pogorârii Sfântului Duh, la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai de timpuriu o căsuță cu chirie, căci de la Sf. Gheorghe suntem siliți a ne muta aiurea.” Și alte scrisori fac referire la această casă pe care, dacă nu pleca la București în aprilie 1888 dus de mână de Veronica Micle pentru a-și prelua pensia guvernamentală (n-o va apuca, de fapt...), cei doi frați ar fi avut-o sigur. Și mai puțină lume știe, cred, despre episodul din 1886, când, abia ajuns la Mânăstirea Neamț (8 noiembrie, de Sfinții
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
naturală pe patul spitalului, într-o noapte, după ce a cerut un pahar de lapte etc. Ce mai putea să nu convină, încât această amintire n-a pătruns în textele dedicate temei morții lui Eminescu? Poate faptul că este amintită Veronica Micle (într-un context din care ea este în mod tradițional exclusă)? Că și Titu Maiorescu a vorbit la catafalcul poetului (când se știa că nu a luat cuvântul)? Iată: am enumerat patru motive posibile. Redau textul, care le evidențiază. Personal
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]