1,489 matches
-
nevoie De-o frunte înaltă. O țară scăldată de apele mării Are întotdeauna nevoie De priviri ce străpung depărtările. O țară scăldată de apele mării Are întotdeauna nevoie De-o șir-a spinării ce nu se încovoaie. România, vatra mea milenară. Inima tânără, Fruntea înaltă, Privirile tale pătrunzătoare Poartă numele simplu Moștenit din părinți, Din piatră, din râu, din câmpie, Nume de noi înșine-ales: Nicolae. [...]“ („Inscripție“ - extras din volumul Înalt onor sub flamuri de eroi, București, Editura Militară, 1989) „...iar mândria
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în ultimele două decenii, de când la cârma partidului și statului se află cel mai iubit fiu al națiunii noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu - uriașul bloc de marmură al energiei naționale se arată într-o strălucire neegalată de nici o altă epocă din milenara noastră istorie.“ („Conștiința permanenței“, Scînteia, 24 februarie 1985) „Iată temeiul copleșitor al dragostei și prețuirii cu care națiunea noastră, toți oamenii muncii, o înconjoară pe tovarășa Elena Ceaușescu, al profundului omagiu pe care noi toți, creatori ai unei Românii libere
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și privesc conducerea actuală a țării într-o perspectivă istorică. În actuala conjunctură europeană și mondială, România are de îndeplinit o misiune deosebită. Conducătorii ei au plasat-o pe un piedestal cum niciodată nu s-a întâmplat în istoria sa milenară, dată fiind calitatea excepțională a oamenilor și, în primul rând, a omului care ține în mână destinele țării. Aceasta a creat o admirație în inima românilor de pretutindeni“. (Glasul Patriei, 10 septembrie 1971) „Auita locurile copilăriei, a rămâne surzi la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
la Slatina în ianuarie 1978Ă Loc de istorie contemporană fierbinte, de unde, în urmă cu șaizeci de ani a pornit, ca o lumină mereu urcătoare, drumul vieții președintelui României, Nicolae Ceaușescu. Omul în care cele două dimensiuni ale sufletului nostru - tradiția milenară și modernitatea - se întâlnesc în chipul cel mai fericit.“ (Viața românească, ianuarie- februarie 1978) „În fiecare an, la 26 ianuarie, poporul român omagiază, cu dragoste și respect, ziua de naștere a președintelui Nicolae Ceaușescu, a celui care, alături de soția sa
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
adevărata independență abia în anii socialismului, când au fost înlăturate clasele exploatatoare, a fost instaurată puterea populară și, sub conducerea Partidului Comunist Român, s-a trecut la înfăptuirea revoluției socialiste.“ („Independența și suveranitatea națională - rod de încununare a unei lupte milenare“, Cântarea României, aprilie 1987) MUTAȘCU Dan „În eterna noastră Românie ne numim cu nume de partid și tot ce istoric reînvie stă în jurul nostru ca un zid. În eterna noastră Românie Soarele pe care îl slăvesc, Soarele e-un imn
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
din lucrările recentului congres, din litera și spiritul expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu. În lumina lor, suntem hotărâți să dăm un nou curs și noi valori muncii noastre. Vom face totul ca filmul românesc să devină o oglindă vie a eroismului milenar al poporului nostru în lupta sa pentru independență și unitate națională, a eroismului omului de astăzi, constructor al socialismului, a unei Românii multilateral dezvoltate, a patosului revoluționar ce animă întregul popor pentru îndeplinirea Programului partidului, pentru edificarea omului nou, a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unei afirmări plenare, a unor inegalabile satisfacții artistice, trăite sub cupolele celor mai minunate lăcașe pe care le-a avut vreodată teatrul românesc.“ (România literară, 26 ianuarie 1978) PILIUȚĂ Constantin „Partidul Comunist Român, care a pornit să înfăptuiască dimensiunile visului milenar al acestui popor, a fost mereu în fruntea tuturor acțiunilor, a vegheat cu grijă la toți și la toate, încât astăzi, la 30 de ani de la proclamarea republicii, România Socialistă stă cu demnitate în rândul celorlalte popoare înaintate și libere
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
democrație.“ („Partidul și Statul în sistemul politic al societății noastre socialiste“, Era socialistă, 10 iunie 1989) ANDRONACHE Vasile „Luminați de măreția ta, Noi cu Ceaușescu te zidim, Strălucind prin vreme ca o stea, Geniul tău politic îl iubim.“ („Pentru comunismul milenar“, Luceafărul, 21 august 1982) ANDRONIC Titus „În margine de zariști și destin El ne-a aprins o stea polară - Pădurii românești - stejar Și ram, să sprijine o țară.“ („Stejarul“, Tribuna, 2 februarie 1978) „Ce s-a ales din el? Ce
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
componentă prețioasă a transformării sociale concrete ce vizează edificarea comunismului în România.“ MUREȘEAN Mircea, regizor și scenarist „Născându-se, noua artă cinematografică și-a găsit leagăn și ursitoare în evenimente politice cum nu se întâlnesc multe într-o istorie chiar milenară, a unei țări. Revoluția socialistă nu putea să nu și aștearnă pecetea pe film, iar filmul nu putea - cu imensele posibilități de care dispune - să nu se angajeze, conștient și entuziast, în slujba revoluției. Putea să fie, și a fost
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Pășim încrezători pe drumul nou Pe care visul lui îl germinează.“ („Urcăm spre comunism“, Săptămîna, 21 august 1987) SPIRIDON Gheorghe, pictor „Avem cu toții certitudinea că țara noastră merge pe drumul cel mai bun, cel mai drept și mai luminos din milenara sa istorie. Trăind, muncind, luptând pentru a construi o lume nouă și demnă, liberă și independentă, poporul acestei țări a ajuns astăzi, sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist, pe o treaptă înaltă a evoluției sale. Avem mândria că în fruntea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
2) spațiul mioritic; 3) omul nou.“ (Muzica, noiembrie 1975) VARGA Viorel, poet „Vom trece peste această încercare, Vom birui, viteazul meu popor! Avem un comandant cutezător În patria fără de asemănareă“ („Vom birui!“, Luceafărul, 12 martie 1977) VARTIC Elisabeta „În visul milenar al patriei noastre străbune El e tăria, cugetul clarvăzător și avântul. Cântecul neamului meu, de aceea astăzi răsune: Slăviți fie-i anii, glie română, binecuvintă-L!“ („Celui mai tânăr bărbat“, Cronica, 20 ianuarie 1978) VASILESCU Alexandru „La plecare, tovarășul Nicolae Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prea bogată, mult prea variată pentru un sătuc de munte cum e Cârțișoara noastră, așezarea geografică ce o plasează aproape exact în punctul în care se află marcat centrul geometric al cercului pe care-l reprezintă România după dubla sa milenară luptă, pentru a se vedea odată și odată în granițele ei firești, pentru care fiii satului, așa după cum vom vedea, și-au dat cu mult prisos obolul de sânge atunci când patria le-a cerut-o, firea oamenilor născuți, crescuți și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de mare productivitate pe suprafețe extinse, prin asocieri constituite pe baza unor legi ce le garanta participare cinstită la reparizarea beneficiilor obținute din exploatarea suprafețelor pe care erau acuma stăpâni. A fost o epocă scurtă în istoria de două ori milenară a României, în care s-a simțit o creștere a nivelului de viață pentru aproape întreaga populație a țării, o prosperitate de care beneficia fiece om harnic și cinstit, a fost perioada în care câștigurile erau modeste, dar prețurile bunurilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
zbuciumata dăinuire a poporului român, munca trudnică a fost aceea care i-a asigurat supraviețuirea și statornicia pe aceste meleaguri bântuite de furtunile învârtejite ale istoriei. Truditorii pământului, care își lucrau țarina cu dragoste și sudoare, au învățat din experiența milenară că numai prin muncă se poate asigura rodnicia pământului, că viața nu dă muritorilor nimic fără muncă (Horațiu) și că omul e făcut pentru muncă după cum pasărea e pentru zbor (proverb). Convins de valoarea economică și educativă a muncii, țăranul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
spunea că pe copil să-l bați cât încape să doarmă de-a curmezișul patului, lăsând să se înțeleagă că începând de la o anumită vârstă bătaia nu mai are putere de îndreptare, ba chiar poate avea efecte contrare. Izvorâtă din milenara experiență de viață, această butadă a cărei idee nu o împărtășesc a călăuzit pe mulți dintre înaintașii noștri în creșterea și educația copiilor dar a început să-și piardă din valoare în zilele noastre. Directivele forurilor internaționale privind drepturile copilului
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Viața politică în România (1966-1871), vol I - De la domnia pământeană la prințul străin, Iași, 2001; Viața politică în România (1866-1871), vol II - De la liberalismul radical la conservatorismul autoritar, Iași, 2001. Colaborator la Cuza Vodă in memoriam, Iași, 1973; Independența - luptă milenară a poporului român, Iași, 1977; România în relațiile internaționale: 1699-1939, Iași, 1980; Românii în istoria universală, vol. I-II, Iași, 1986-1987; Republica în România de la idee la faptă, Iași, 1988. Dinlupta opiniei publice românești împotriva instituirii dualismului austro-ungar (18661868), în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
afară să vă lovească furtuna dacă în interior domnește zefirul. Sfînta seninătate calmă a celor ce s-au pocăit după ce-au săvîrșit crime morale!... Tăiem vițelul gras pentru fiul risipitor! Ei bine, am să arunc Biblia cu tot cu învățăturile ei milenare, învechite! Fiul risipitor merită bice, nu carne de vițel! strig eu cu ură, printre dinți. Da, să tăiem vițelul, dar să-l tăiem ca să facem din pielea lui bice pentru fiii risipitori așa văd eu Biblia contemporană! Brîndușa mă învăluie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu ajutorul descântecelor magice <endnote id=" (259, p. 398)"/>. Credințe similare au și ungurii. Un vechi proverb maghiar spune : „Câine roșu, mânz roșu, om roșu, nici unul nu-i bun” <endnote id="(34, p. 25)"/>. De fapt, asemenea superstiții au o vechime milenară, mai ales În Orientul Apropiat. La caldeeni se credea că „templul În care intră un câine roșu este părăsit de zei” <endnote id="(386, p. 5)"/>, iar la evrei „juncana roșie” era menită sacrificării (Numerii 19, 1-3). Conform răspunsurilor la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care au fost supuși evreii În timpul războiului, conchide astfel : „E straniu cum de evreii au rezistat tuturor acestor șicane, urmăriri și Împilări. Nici o răbufnire de revoltă, nici o Împotrivire, nici un act de sabotare, nici un murmur. Într-o resemnare cu soarta lor milenară, Într-o dăruire mistică a tragediei, Își purtau ca niște umbre fugărite de furii destinul lor. În care rezidii umane Își are refugiu suferința va rămâne pururi o enigmă” <endnote id=" (693, II, p. 240)"/>. Și totuși, cum se explică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-adevăr, proverbiala resemnare a evreilor a fost poetul Haim Nahman Bialik. Vizitând Chișinăul după cumplitul pogrom din 1903, el a compus celebrul poem Orașul măcelului. Bialik nu deplângea nici violența oamenilor simpli, nici cinismul politicienilor, nici nepăsarea autorităților, ci milenara pasivitate și resemnare a evreilor, statutul lor de victime eterne <endnote id="(267, pp. 410-411)"/>. „Ce vor de la mine” aceste „umbre pe zid” ?, se Întreabă Dumnezeu În poemul lui Bialik : „De ce Își Întind mâinile către mine ?/ Nu are niciunul un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
efectivă, pe evrei a primit numele de „restratificare”. În documentele cercetate de autorul acestui material sunt sute și mii de dovezi că nu s-a restratificat mai nimeni dintre cei vizați În mod special, acest lucru căzând tot În sarcina milenarilor băștinași români care s-au apucat mintenaș de ridicat baraje, lucrări de artă la drumuri și căi ferate, fabrici, uzine, etc. În hohote de plâns care răzbat peste timp din mucegaiul actelor arhivistice, se aude strigătul de deznădejde al lui
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
corespundea adevărului. c.q. Ascunde crucea, tov. fotograf! Chiar dacă politica oficială a partidului comunist român respingea religia, totuși existau biserici (cu mulți preoți Înscriși pe statele de serviciu ale Securității) care, pe la unele monumente le fuseseră lăsate Însemnele credinței noastre milenare, crucile. Citind rășluirea executată de același nemilos cenzor ideologic Necula, ne-am dat seama imediat de locul unde se desfășuraseră ceremoniile prilejuite de „...aniversarea a 95 de ani de la proclamarea independenței de stat a României” dar și 27 de ani
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sunt În RFG plus trei părți din Berlin, așa că ia să modific io astfel: „Münchenul este azi unul din marile orașe ale RF Germaniei, constituind...”. Și bine a făcut. Ca să știe poporul român că Basarabia și Bucovina de Nord sunt milenare teritorii rusești și sovietice, la fel ca și teritoriul Republicii Democrate Germane! c.ș. Avram Iancu și ungurii tăiați Cum pe atunci le era permis alogenilor de la noi să fie naționaliști dar autohtonilor li se pusese căluș În direcția asta
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Departamentul cultelor”. Asta a Însemnat, desigur, cheltuieli În plus pentru Protoieria Vaslui, deoarece departamentul invocat era la București, la fel ca și tipografia Patriarhiei Române. Și toate aceste șicane numai pentru faptul că partidul comunist voia Îndepărtarea românilor de la credința milenară a strămoșilor lor. Printre „mezelicurile” excluse din ziar ca incompatibile fiind cu dogmele rigide ale religiei leninisto-staliniste dar și cu secretul strașnic pus pe niște lucruri de care știa toată lumea, s-au aflat: „...eliminarea prezentării detaliate a modului cum se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un cadru legislativ care a permis „alinierea” la obiectivele și obligațiile prevăzute În convenție. Cenzurarea presei a fost rodul „gândirii” unor indivizi care s-ar fi vrut a fi la putere pe o mare perioadă de timp, ceva asemănător „Reichului milenar” al lui Hitler. e.l. Fără prostituate În presa socialistă, bocciilor! După cum se știe, una din primele griji ale puterii comuniste bine Înșurubate după alungarea regelui Mihai I din țară, a fost aceea a desființării profitabilei meserii a preacurviei pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]