1,615 matches
-
Cîntece de ospiciu) un joc pur, cu efecte comice, pe baza insanităților alienaților, exemplu această parodie după Jean Richepin: Tralalali, tralalala, Am mai ucis un gardian. Tralalali, tralalala, Acum sunt liber - castelan. LUCIA MANTU Lucia Mantu caragializează și ea în "miniaturi", "instantanee", scoțând din barocul adreselor oficiale și al anonimelor, folosit cu o discreție feminină, mici observațiuni de psihologie provincială, adesea delicate. Cucoana Olimpia e un soi de monografie a existenței unei gospodine ducând o viață stereotipă (deretecat, tabieturi, sindrofii, joc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un puf Unde-am mai văzut și când, Bălăior de lână moale. Eu mă uit din colț la el, În văpaia din fereastră Ce icoană florentină Cu un cerc de aur blând Pe un creștet de lumină? Copilul e o miniatură grotescă și cheală, în jurul căreia se strâng fluturii, un mamifer nechezător, care a avut însă aripi, un pui știrb cu scutece ude către care coboară totuși zmeii, în țipătul cocoșilor, și Făt-Frumos, un țânc îndărătnic căruia tatăl îi răcnește ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fost înțelese perfect de către cei dintâi reprezentanți ai școlii de care vorbim. I. Ionescu 2, în 1855, însărcinat cu "cronica" generală a revistei școalei critice moldovenești, România literară, spune: " Am vrea ca Hronica noastră să fie ca o zugrăvire în miniatură a mărețelor întîmplări ale timpului nostru. Cercul privirilor noastre este mărginit prin chiar hotarele orizontului politic de față. Tot ce se atinge de românimea Principatelor este al nostru de a cerne și de a cerceta în cât poate să fie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
predomină dulgherii: Brâncă Ion, Condurat Ștefan, Bițoi Neculai, Bițoi Vasile, Romașcu Dumitru, Bontea Costache, Plopan Georgel, Plopan Ionuț, care confecționează butoaie, căruțe, mobilă. Romașcu Gheorghe îmbină meseria de dulgher cu cea de fierar, confecționând, pe lângă obiectele menționate mai sus, diferite miniaturi din lemn sau metal, în primul rând cruci. Alți lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în confecționarea obiectelor folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pur artistice, la care s-au adăugat cele creștine, tot mai cultivate în contemporaneitate. Prelucrarea artistică a lemnului, așa cum o realizează Ticu Ungureanu din Epureni de Huși, se înscrie perfect în coordonatele de mai sus. El execută toate tipurile de miniaturi, linguri ornamentale și alte obiecte de gospodărie, având predilecție pentru reprezentările de ordin creștin. Troițele ridicate de el sunt apreciate în zona Hușilor, inclusiv de Episcopie. Participă frecvent la târguri și expoziții, fiind distins cu premii și diplome la Vaslui
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din Republica Moldova (1993, 2003), Premiul revistei „Poesis” (1994, 2000), Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni (2001), Premiul de Excelență al Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu” (2003). T. cultivă, în formule tradiționale, adesea de sorginte folclorică, o „poezie necesară, simplă, în formele miniaturii, crochiului, sonetului și rugii, cuvintele sunând tare, patetic, agitatoric chiar, sau stingându-se în murmure susurate și în frăgezimi de otavă” (Mihai Cimpoi). Permanenta afirmare a apartenenței naționale, patosul atitudinii sociale nutresc fiorul liric. Motive constante sunt înstrăinarea, casa părintească
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
a deconspira automatismele, convenționalul, conformismul social și psihologic. În parodii T. adoptă rolul de critic literar care ironizează clișeele, pozele meditative, ticurile stilistice, ca în textele care pleacă de la Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Aureliu Busuioc ș.a. Epigramele și miniaturile lui valorizează paradoxul, surpriza comică, poanta și caricarea absurdă a viciilor, în spiritul unei tradiții bine însușite: „La izvoarele cu ape/ Vii, ca limba strămoșească,/ Cerbii vin să se adape,/ Porcii... să se bălăcească” (La izvoare); „Despre călăi, mă prind
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
care consimte să îndure prihana și josnicia unei nașteri umane; această mirare îi servește ca pretext lui Buddha pentru a explica în ce condiții și-a petrecut gestația. La porunca lui, Brahmă aduce din cerul zeilor Trăyastriṃśas un palat în miniatură, păstrat cu pietate, un receptacol prețios (ratnavyūha), care-i va servi lui Buddha de adăpost și de sălaș în chiar sânul Măyei. Coborât din locuința zeilor Tuśita, el rămâne așezat cu picioarele încrucișate în această raclă (kūțăgăra); căci corpul unui
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
l-a luat, cam peste tot, insul care rasolește, fără remușcări, treburile. Nervii noștri s-au subțiat, nu mai avem răbdare. În literatură, m-a întrebat ea, simțindu-mi rezistența la unele din aprecierile sale, cine mai stă să compună „miniaturi”, să-și pigulească textul, să șteargă trei din patru cuvinte scrise, să asude la a douăsprezecea variantă? Cîți mai disperă că n-au găsit „cuvîntul ce exprimă adevărul”? *Șezătoarea literară de aseară mi-a dovedit, o dată în plus, că aluziile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
critice, îmi apăr sărăcia disociind (pentru uzul meu) între „mare” și „masiv”, „gros”, „compact”. Cea mai bună lecție de economia creației e Biblia, unde cărțile și capitolele sînt scurte. Pe mine, ca să nu lungesc vorba, gustul mă împinge către fragment, miniatură, figurină. *Inițial, am crezut că are (ca să mă exprim în felul ei) une sorte de malaise, într-o formă recurentă. S-a oferit să mă conducă o porțiune de drum prin parc. Era complet fanată, cu o mască a suferinței
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și, pentru a pune spectatorul contemporan În cunoștință, am inventat un nou personaj, Nebunul, care are dreptul să vorbească tot ce crede și să fie actual sau decând Îi lumea. V-am mai amintit că vreau să includ și niște miniaturi de palidă dar adâncă realitate și ele mi-au dat și titlul: „Convorbiri cu veacul”. Lămurindu-mi-se toate, urmează să-mi caut editorul, cu banii mei bineînțeles, pe care i-am adunat din ce mi-au dat copiii și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mici documente pe care le-am primit din București. La Ateneul Român, este (sau a fost) expoziția intitulată (Cei mai buni) pe țară; În care am existat și eu, cu 9 lucrări. Președintele Asoc. m-a felicitat personal, adăugând o miniatură lucrată de el; am fost În patru expoziții În Capitală, ultima la Ateneu. Voi primi o plachetă, document, ceva ce Încă nu este gata, pe care o primesc primii 10 din cei de la Ateneul Român. Am amănunte pe care le
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mâna și am pus-o în fața lui Pitic. A scăpărat bricheta, a tras un fum, a mijit ochii și a dat încet drumul fumului. Avea ceva ciudat în gesturi. Fața, mâinile, picioarele lui erau mici. Semăna cu o copie în miniatură a unui individ normal. Poate din pricina asta mi s-au părut țigările de mărimea unor creioane colorate. Privea cum arde țigara, fără să scoată un cuvânt. Îmi amintea de replica „Și-și privea țigara arzând“, din filmul lui Jean-Luc Godard
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Ahmed, păstrează ceva din duhul scrisorilor lui Ion Ghica. Câteva Amintiri din teatru nu puteau, desigur, să lipsească. În tușe repezi, sunt creionate portretele unora Dintre cei răposați (Paul Verlaine, V. Alecsandri, I.L.Caragiale ș.a.). Sunt, între lacrimă și surâs, miniaturi în care se exteriorizează un anume complex afectiv. „Anecdotele”, de fapt mărunte evocări, au câteodată haz, mai mult în orice caz decât „snoavele”, niște „mucalituri” cam nesărate. Înzestrat cu bun gust, D. e un intuitiv care își valorifică în speculații
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
pornesc, ce-i drept, din stări similare sau înrudite, dar acestea sunt transpuse în imagini mai puțin șocante, cu excepția uneia, a adorării „sclipirii putrezitelor organe”, din Poză, cu un contur mai puțin precis, lăsând câmp mai larg sugestiei. Propensiunea spre miniatură și ornament, vizibilă aici în câteva Arabescuri, e valorizată complet abia mai târziu, în versurile din volumul Leagăn de cântece. În cele 122 de catrene duble, simbolismul de suprafață este părăsit pentru un lirism mai decantat, în care adorarea eternului
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
din Crișana, Timișoara, 1986; Avram Iancu în tradiția poporului român, Oradea, 1989; Memoria vechilor cărți românești, Oradea, 1990; Însemnări pe bătrâne cărți de cult, Oradea, 1992; Vasile Sturza Moldoveanu, peregrinul transilvan, Oradea, 1993; Oradea în epoca Luminilor, Oradea, 1996; Misterioasa miniatură „Madona română” din Biblioteca Vaticanului, Oradea, 1997; Cărturari și artiști din Muntenia și Moldova, peregrini în Crișana (sec. XIV-XVIII), Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Eugen Pavel, Florian Dudaș, „Cazania lui Varlaam în Transilvania”, CLG, 1985, 2; Dan Simonescu, Eveniment editorial bihorean
DUDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286891_a_288220]
-
Frederic Martel scrie că este „un roman care Încearcă să depașească orice determinare sexuată”. În aceiași ani, Tony Duvert, romancier client al editurii Minuit ca și Monique Wittig, scrie ficțiuni de o extrem de diversă tipologie, oscilînd Însă de la romane În miniatură infuzate de cel mai senin umor - În Băiatul cu un inel de argint În ureche - la texte dense unde dezancrajul referențial și specularitatea excesivă permit desfășuarea unui limbaj greu, scatologic, al unui erotism cu atît mai violent cu cît e
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la nevoie cu umor și cu o filosofie de viață proprie. Oricum fiecare, orice persoană umană e unică și irepetabilă. De aceea, psihologia persoanei a lui Allport a mai fost numită și „psihologie a individualului”. Ea sugerează o antropologie în miniatură, nefiind centrată pe un câmp doctrinar bine definit. Poziția lui Allport este importantă ca încercare eclectică între ceea ce se realizase până la mijlocul secolului XX și ceea ce se anunța ca nou, pe atunci, în domeniul psihologiei persoanei. 2.2. Psihanaliza clasică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unde, sub pretextul analizei unui caz clinic și a prezentării unui ospiciu, se construiește parabola regimului totalitar. În urma unui accident, Cristian Filiti își pierde memoria, este dus într-un ospiciu, unde doctorul Voch, în care autorul proiectează un dictator în miniatură, încearcă să-l facă să-și găsească identitatea. În prezentarea cazului Filiti, G. alternează flash-back-uri din existența anterioară a eroului cu descrierea mediului ospiciului. Viața îi fusese plină de întâmplări capitale: copil, asistase la ororile războiului, trecuse și pe la Canal
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
Imaginarul epocii lui Cantemir s-a format, nu doar în spațiul românesc, ci și în cel european, profitând de aportul esențial al iconografiei creștine, în special. Dar și al altor domenii în care imaginea s-a manifestat: ilustațiile unor manuscrise, miniaturile, picturile murale ale mănăstirilor (cu un rol esențial în cultura noastră ortodoxă și având handicapul unei imense rate a analfabetismului). Ioan Damaschin este autorul unei formule care sintetizează perfect audiența sporită a imaginii, vreme de secole, în dauna cuvântului scris
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este atitudinea refractară față de el a lui Cantemir. În concluzie, reprezentările animaliere aveau, în spațiul românesc, o recurență intensă, atât în pictura murală bisericească 34 sau în sculptura bisericească 35, cât și în arta heraldicii 36 sau în cea a miniaturilor brâncovenești 37, care au cunoscut o perioadă de înflorire chiar în epoca lui Cantemir. Mai mult decât atât, figurația iconografică a simbolurilor animaliere pare să o fi luat înaintea traducerilor surselor textuale, observă Maria Golescu: "Este interesant de notat că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bine spus, simbol al autorității Împărăției peștilor. Cea dintâi ipostază a sa este cea de fiară feroce, obișnuită să înhațe; nu e lipsit de importanță că prima sa victimă este Hameleonul, descris, nu doar de Cantemir, ca un crocodil în miniatură: "Iară povestea Hameleonului într-acesta chip era: odinăoară, Hameleonul, prin prundișul apei aceiia îmblând, apa poate fi Nilul era, căci din apă un crocodil mare groznic ieșind, pre becisnicul Hameleon, pentru că să-l înghită, în fălci îl luă"6. Fiara
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele XIV-XVIII), pp. 136-157 și Constantin Itu, Steme ardelene din secolele XVI-XVIII cu mobile heraldice luate din lumea animală, pp. 158-163. 37 Violeta Barbu, Simboluri și embleme: reprezentări animaliere în miniatura brâncovenească, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), pp. 95-110. Autoarea avansează o ipoteză foarte interesantă, care marchează începuturile unei schimbări de atitudine, a unei contestări discrete, deocamdată, a gândirii religioase specifice perioadei medievale, în spațiul cultural
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Das Einhorn als Bedeutungstdiger in Literatur und Kunst des Mittelalters, Wilhelm Fink Verlag, ed. a II-a, München, 1998, care conține peste 200 de reproduceri ale unor imagini din manuscrise, din iconografia creștină sau pur și simplu din pictură, sculptură, miniatură ș.a.m.d. Autorul german îl pomenește și pe Cantemir, însă doar în treacăt, fără să dea semne că ar ști foarte multe despre bestiarul acestuia. Cine l-ar putea învinovăți? 53 Elvira Sorohan, Cantemir în cartea hieroglifelor, p. 253
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele XIV-XVIII), pp. 136-157 și Constantin Itu, Steme ardelene din secolele XVI-XVIII cu mobile heraldice luate din lumea animală, p. 158-163. 105 Violeta Barbu, Simboluri și embleme: reprezentări animaliere în miniatura brâncovenească, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), p. 95-110. Autoarea avansează o ipoteză foarte interesantă, care marchează începuturile unei schimbări de atitudine, a unei contestări discrete, deocamdată, a gândirii religioase specifice perioadei medievale, în spațiul cultural
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]