1,938 matches
-
le-a dat drumul în curte fiindcă autoritatea lor se oprea la contor. În cele din urmă, i-a permis intrarea în curte doar unuia, mai maleabil și bine crescut, căruia i-a arătat secretul independenței energetice: dieselul din atelier. Mirajul deșertului În 1990, când tocmai începeau cuponiada și patroniada, Adrian Rizeanu, expert în dărăcit lâna, și-a zis că acum e momentul pentru dezvoltare. Numai că pentru aceasta era o mare nevoie de retehnologizare. Și de unde bani dacă nu de la
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
piesele lui Sebastian nu pot fi atinse de cei care le iubesc. Corina din Jocul de-a vacanța e iubită de toți bărbații din jur, dar nici măcar cel pe care îl alege nu va beneficia decît de misterul ei. Ca mirajul să rămînă întreg, Corina fuge la timp. În teatrul românesc se citează istoria apocrifă a unei interprete a Corinei care, în particular și în ciuda lui Sebastian, a procedat cu toți colegii de distribuție exact pe dos decît a indicat autorul
"Amorul e un lucru foarte mare" by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10315_a_11640]
-
și beatitudinile ei. Jurnalul lui Virgil Ierunca are, de aceea, nu doar o acoperire a suprafețelor, o extensie în spațiu, ci și o vocație a profunzimii temporale, căutându-se aici punctul de echilibru între notația descriptivă și fulguranța evocatoare, între mirajul rememorării și presiunea apăsătoare a concretului empiric. Nu mai puțin incitante și revelatoare sunt "aproximațiile" din această carte, în care se încearcă reconsiderarea unor personalități ca Emmanuel Lévinas, Petre Țuțea, Dinu Pillat sau evocarea atmosferei create în jurul revistei Albatros; în
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
văpaia soarelui meridional, care transfigurează totul, făcîndu-l să pară altfel decît este: "Omul din Midi nu minte, se înșală. El nu spune întotdeauna adevărul, dar crede că-l spune... Minciuna lui nu-i o minciună, ci-i un fel de miraj...". împins de la spate de un zvon stîrnit în oraș, Tartarin se decide să plece în Africa. Nu înainte, nota bene, de a fi studiat cu atenție bibliografia aferentă: memorialele lui Mungo Park și René Caillé, ale lui Livingstone și Henri
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
labirinturile cele mai întortocheate ale sîngelui, pentru a zămisli animalul mitologic care avea să pună capăt spiței - dar înainte de a ajunge la versul final, înțelesese deja că nu va mai ieși niciodată din odaia aceasta, căci stătea scris că cetatea mirajelor va fi ștearsă de vînt și alungată din memoria oamenilor în clipa în care Aureliano Babilonia va fi terminat cu descifrarea pergamentelor și că tot ce vedea scris acolo era dintotdeauna și avea să rămînă pe vecie de nerepetat, căci
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
ipocrizie sinceră, care caracterizează pe neuitatul ucigător de lei. Dînsul, după cum spune Daudet, "nu minte, ci se înșeală. El nu spune adevărul și știe că nu-l spune, însă totuși crede că îl spune. Minciunile lui sînt un fel de miraj..." Și primul miraj, a cărui victimă a căzut odrasla plăpîndă a onorabililor zarzavagii din Delea Vechie, a fost credința că el, Bran Popescu, e un mare artist... Ca o consecință neapărată a acestei credinți, el, de cînd încă a căpătat
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
caracterizează pe neuitatul ucigător de lei. Dînsul, după cum spune Daudet, "nu minte, ci se înșeală. El nu spune adevărul și știe că nu-l spune, însă totuși crede că îl spune. Minciunile lui sînt un fel de miraj..." Și primul miraj, a cărui victimă a căzut odrasla plăpîndă a onorabililor zarzavagii din Delea Vechie, a fost credința că el, Bran Popescu, e un mare artist... Ca o consecință neapărată a acestei credinți, el, de cînd încă a căpătat dreptul să-și
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
atîta cruzime de Caragiale în "Moftul român". Însă pe terenul literilor române, nu poți ajunge nici măcar membru în consiliul de administrație așlț vreunei societăți de tramway. Aci a venit în ajutor, în noua fază a vieței sale, un al doilea miraj: Deladorna e orator politic. Necontestabil că dînsul a dovedit un real talent de vorbă, cu atît mai mult că - după H. Taine - de la un "orator de profesiune" nu se cere decît fraza, încolo poate "trata adevărul ca mijloc, nu ca
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
țara cea mai săracă în talente. Dar sub oblăduirea strugglerforlifer-ului, cu toți homunculii, bădăranii boieriți și geanabeții convertiți 12, nu e desprețuit nici talentul sec, talentul de fraze pompoase... Și iatăl pe Deladorna, cufundîndu-se "în apele clare ale conservatorismului"... Ultimul miraj: Deladorna om de stat; cucoanele din saloanele boerești îi zîmbesc grațios, lui, băiat de zarzavagiu din Delea Vechie... .................................................................................... Onorabila firmă de zarzavaturi se poate mîndri însă că ultimile isprăvi ale aceluia care, sub scutul ei, a văzut lumina zilei nu
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
care pricină se precipită, gîfîie, sare cu dezinvoltură de la una la alta. Regnurile, pămîntenii și extratereștrii, personajele aievea și cele scornite de condeiul d-sale cooperează cu voioșie în sfera acelorași comportamente ilogice, în aerul aceleiași năucitoare babilonii, de succesive miraje minore ce uzurpă pretențiile construcției unitare. Asocierile fortuite pornesc de la un pretext oarecare, aglomerîndu-se pe firul unei amplificări fără oprire, articulate în nenumărate construcții abstruse: "Cleo, prin nu știu ce asociere, îmi transmite un nume, Makarenko. Tot legat de acest nume, vrea
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
seară și tot gândindu-se așa la faptele de-odinioară își împletea cununi de spini, și flori de gând, și flori de ceară. Floarea de Lumină În dimineața mângâierii, plutind pe apele tăcerii, biserica de la baraj sticlea în albul ei miraj. Erau în ea din toată țara, din Făgăraș și Hunedoara, De la Brașov și București, creștini veniți să afle vești de Sus în ceea ce-i privește. Stăteau cuminți ca-ntr-o poveste. Nu începuse liturghia, dar sus pe schele era via
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
și să visez. Sunt sigur că te voi visa pe tine.” (13) “Noapte de noapte te visez însă, și visurile parcă sunt aevea. Multă bucurie îmi aduc nopțile. Ca de altfel întotdeauna.” (87) “Luci, eu trăiesc într-un fel de miraj continuu. Nici nu știu cum trec zilele. Nopțile parcă sunt treaz. Visurile parcă sunt aevea, lumea reală pare transfigurată într-un vis uriaș. Și asta numai pentru că te iubesc, și iubirea a devenit atât de adâncă încât uneori, când simt că sunt
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
Deși nu m-am născut în Orașul cu salcâmi, cum a denumit Mihail Sebastian, Brăila, ci într-un sat din apropiere, bântuit de Ciulinii Bărăganului, pe care i-a nemurit Panait Istrati, mă consider integrat în această zonă umană, în mirajul portului de la Dunăre unde am urmat Liceul "Nicolae Bălcescu", de strălucit renume, și unde mi-am înfiripat primele visuri literare. Adevărul despre neamul brăilenilor l-a relevat și N. Iorga, într-un articol publicat în 1931, intitulat Caracteristice ale brăilenilor
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
este, fără îndoială, cel mai montat dramaturg român și, cred, cel mai tradus scriitor de la noi (dacă ne păstrăm încăpățânarea de a-l asimila limbii române). În acest context, cartea Danielei Magiaru, tânăr critic de teatru din Timișoara, Matei Vișniec. Mirajul cuvintelor calde, apărută la Editura Institutului Cultural Român, poate fi începutul unui comentariu critic al unei opere vii, în mișcare și în continuă modificare a receptării ei. „Matei Vișniec este numele unei povești de succes. Ca puțini alții, el definește
Mirajul Matei Vișniec by Cristiana Gavrilă () [Corola-journal/Journalistic/5345_a_6670]
-
anumite rigori academice. Împărțită în două capitole mari (Matei Vișniec și liminalitatea (i/)legală și Dramaturgia lui Matei Vișniec), plus o Anexă (două interviuri cu autorul: Raportul pervers dintre utopie și practică și Rețele textuale, rețele umane. Călătorii în timp), Mirajul cuvintelor calde reușește să fixeze lumea lui Matei Vișniec în repere clar subliniate. Autoarea asimilează limbajul autorului și tipul de emoție pe care îl emană scrisul lui Vișniec, iar într-o mare măsură reușește să le încadreze în termeni teoretici
Mirajul Matei Vișniec by Cristiana Gavrilă () [Corola-journal/Journalistic/5345_a_6670]
-
Matei Vișniec în repere clar subliniate. Autoarea asimilează limbajul autorului și tipul de emoție pe care îl emană scrisul lui Vișniec, iar într-o mare măsură reușește să le încadreze în termeni teoretici, fără a elimina sensibilitatea cititoarei fascinată de mirajul Matei Vișniec. Se plimbă cu siguranță între lumile autorului și pătrunde în mintea personajelor „care funcționează ca mecanisme ale căror creiere sunt trecute printr-un proces continuu de suprimare sau de descompunere în toate formele ei - fizică, spirituală organică, anorganică
Mirajul Matei Vișniec by Cristiana Gavrilă () [Corola-journal/Journalistic/5345_a_6670]
-
trecere în revistă a biografiei artistice a lui Vișniec, dublată de una mai puțin personală, și mai mult istorică, pentru a înțelege anumite determinări ale autorului, Daniela Magiaru pune în discuție noțiuni legate de construcția piesei, estetica operei, personajul specific, mirajul titlurilor (un astfel de capitol se impunea, titlurile lui Matei Vișniec având o poezie conținută, sugerată, specială), trecerile și asumările textuale (intra-textualismul), navetele onirice din poveștile de dragoste. În contextual criticii dramatice de la noi, cartea Danielei Magiaru ocupă de pe
Mirajul Matei Vișniec by Cristiana Gavrilă () [Corola-journal/Journalistic/5345_a_6670]
-
verosimilă a unui polițist corupt de o copilă dornică de tandrețe ca și fratele ei oligofren. Laitmotivul tatuajului ce urmează să-i unească pe cei doi este susținut și muzical de o melodie semnată de Pierre Barouh: O adolescentă/Shoujyo. Mirajul unui nebulos vis american o călăuzește pe Miss Wonton, micuță chinezoaică umilită de consăteni, umilită și de americanul care-i oferă o speranță deșartă. Ecou de pe alt meridian la filmul singaporezului Meng Ong este cinica inițiere în arta sexului fără
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
cea premergătoare săvîrșirii răului), fie ca reciprocitate în virtutea căreia greșeala primește o reacție pe măsură, dreptatea aceasta rămîne un simplu deziderat. Este idealul pe care îl purtăm în fața ochilor din nevoia de a nu ne pierde iluziile despre viață. E mirajul moral iscat de instinctul spontan al reciprocității umane, un instinct care, neputînd să-și găsească satisfacția în această lume, proiectează dreptatea în cealaltă lume, lumea de apoi. E compensația prin care putem să supraviețuim psihic într-o lume în care
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
vieții lui și să urmeze dragostea, însă el ezită, prietenii îi propun o lovitură, iar Max (James Woods) îl cheamă, vocea prieteniei are propriul ei glas de sirenă. Și încă o dată, Noodles se depărtează de fericire care stă ca un miraj în fața lui, la o întindere de braț. Această scindare între dragoste și prietenie este una din temele filmului lui Sergio Leone, un film care unește cruzimea cu sensibilitatea într-un cocteil din care fac parte și decorurile anilor '20, art
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
de familie - Ion, Silvia și Camil Mihăiescu (10-16; sâmbăta-duminica, închis); „Carmen Art“: Expoziție cu vânzare (10-18; sâmbăta, 10-14; duminica, închis); Galeria „Triade“: „In memoriam Doina Almășan Popa“ (se vizitează la ore stabilite prin tel.: 0256 - 182056); Carola’s Art Shop: „Miraj“ - pictură Ciprian Chirileanu (12-19; sâmbăta, 11-15). în librării Lawrence Durrell - Cvartetul din Alexandria. Mountolive (Ed. Polirom, 169 000 lei); Daniela Caraman Fotea, Cristian Nicolau - Rock pop folk... remix (Ed. Humanitas, 300 000 lei); Friedrich Dürennmatt - Pana de automobil (Ed. Humanitas
Agenda2003-16-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280926_a_282255]
-
în viața cotidiană și pașnică a bietelor femei dintr-o comunitate rurală. Costumele, înfățișarea ni le arată ca atare. Sigur că intuiția funcționează, la unele mai mult și mai iute, la altele mai încet sau deloc, și se prind de mirajul puterii pe care ideea de spectacol îl presupune. Personalitatea fiecărui personaj este extrem de clar definită de la numele pe care îl poartă - Madam Gutuie, Nicoleta Fundoianu, Francesca Pițigoi, Scoabă, Nanău, Foamete - ingenioasă traducere! La felul în care descoperă sensurile cuvîntului, la
Homo ludens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6763_a_8088]
-
Pagină realizată de MONICA SĂMÂNȚĂ Aventurile unei românce în lumea modei italiene Hainele realizate de Flavia Rosana Badea îmbracă vedetele de televiziune din peninsulă Flavia Rosana Badea este printre puținii tineri din România care au cunoscut mirajul Occidentului și mai apoi au revenit în țară. A trăit timp de doi ani și jumătate în Italia, unde a urmat mai multe cursuri de design, a lucrat în cadrul unor case de modă vestite, a fost solicitată să mai rămână
Agenda2003-30-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281295_a_282624]
-
modă la nivelul impus în lume de italieni. Acum este în vacanță, dar are numeroase oferte de lucru. A fost o experiență interesantă, un loc în care a avut numai de învățat, un loc în care a fost vrăjită de mirajul Occidentului, fascinată de luxul și de creațiile mai marilor modei, un loc în care s-ar întoarce oricând cu plăcere, dar unde nu ar trăi pentru nimic în lume. Se simțea asemeni prizonierei sale pentru că nicăieri nu-i mai bine
Agenda2003-30-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281295_a_282624]
-
lui Peter Brook, dictatura generalului Velasco, și guvernările lui Belaunde Terry în Peru, lumea afacerilor oneroase dintr-o Japonie în care banul controlează totul, Parisul anilor șaizeci cu boema lui, cu avânturile revoluționare, cu emigranții latino-americani, cu tinerii dezamăgiți de mirajul unei vieți deloc ușor de trăit pe malurile Senei, Madridul unor cartiere dubioase în anii optzeci, cu artiști care vor să-și croiască un drum în lumea artelor scenice, cu lipsa de moralitate și corupția de care te izbești la
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]