8,023 matches
-
halatul, sarafanul, pe umeraș, atârnate de o conductă. Coșul de rufe, o sacoșă de in mereu ascunsă în alt loc și mereu răvășită erau prea mici pentru a înțelege că nu baba răscolea printre chiloții. Despre plăcerea unora de a mirosi viața umezită în lenjeriile intime a aflat mai târziu. Viața, o erecție între două stații de troleibuz, o excitare fluidă a nervilor, o fantezie decupată din imaginarul păpușilor. Viața ca un fetiș continuu; cel care nu ești în cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vie prin podgoriile Dobrogei. Pe ăl mare l-a făcut sub un butuc; ciorchinii erau verzi și acri, boabele de struguri ca niște lacrimi înșirate pe sfoară. Cel mijlociu a venit pe lume într-o casă nouă cu trei odăi, mirosind a pământ proaspăt și a bălegar de cal. Mezinul s-a născut în verandă lumina, ca o hemoragie albă, prin ochiuri de geam fără sticlă, inunda prispa, o altă hemoragie, ca un fir de izvor izgonit în rădăcini, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Cristian, după 6 luni, nu s-a lăsat pierdut. Eugenia a mutat mobila, până când fătul s-a rupt din pântece ca un fulger de pe un cer cu furtună. Vasile avea o slujbă bună, împărțea banii, darurile și veștile satului. Coletele miroseau frumos: a drojdie, detergent, biscuiți, rahat, bomboane, marmeladă, țigări, parfum... Cam atât puteau trimite tinerii de la oraș. Părinții le expediau în aceleași desage, scrise cu creion chimic, făină, zahăr, ulei, vin, țuică, carne, ouă, fructe. Petru mirosea cutiile de carton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
veștile satului. Coletele miroseau frumos: a drojdie, detergent, biscuiți, rahat, bomboane, marmeladă, țigări, parfum... Cam atât puteau trimite tinerii de la oraș. Părinții le expediau în aceleași desage, scrise cu creion chimic, făină, zahăr, ulei, vin, țuică, carne, ouă, fructe. Petru mirosea cutiile de carton, bine sigilate cu bandă P.T.T.R., unul câte unul, și le așeza piramidă în tindă. Vasile era venetic în comună. Oamenii îl respectau, știa cum să-i împace pe toți, dar mai mult decât atât știa să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Eu o să vă înverzesc, mă! Cu mine veți face muguri până la toamnă, muguri și frunze pe patul puștii vor crește. Doi ani eu vă sunt tată și mamă, pe tovarășul sergent și în gând o să-l pronunțați cu majuscule. Arma mirosea a cadavru în descompunere, ghinturile săpate-n oțelul țevii puroiau rugină, Petru înfășura pe vergea fâșii albe, ungea rănile cu ulei, apoi, cu grijă, asambla moartea ca pe un puzzle. 30. La 4 dimineața, somnul este un fel de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
țării a înfipt adânc fălcile în carnea cetății; peste ruine medievale creștea industria ca din apă: escavatoare, macarale, basculante. Cimitir de cărămidă sub muntele Cibinului. Deasupra mormintelor, hale de beton, oțel, sticlă, fabrici de textile, covoare, ceramică. Pietrele nu mai miroseau a copite de cai, brazii își lingeau bubele rășinoase precum ciumații izgoniți din cetate, fântânile respirau ca niște canalizări înfundate, felinarele duhneau a seu rânced de înger comunist. Cisnădie. Cântau plozii în maternități internaționala socialistă, pulbere de stea roșie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
adormi încă un ceas, o noapte sau chiar o viață pentru a-ți continua visul, dar visul este o prelungire a absenței și nimeni nu-ți spune asta. Cristale înghețate sparte în palmă. Trezirea primul instantaneu vegetal al zilei, apa miroase a iarbă de munte. Gustul ierbii resuscită primăvara-n oglindă. La 4 dimineața, Petru, fără ordin de servici, abandona cazarma, deschidea fereastră în icoană și trecea dincolo. Adevăratele dezertări se fac fără "de acord", "rog aprobați"; în colțul din dreapta, sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cimitir ambulant, cărai în spate o raniță cu oase de pește atât cât să visezi valuri; astăzi privești lacul din curtea spitalului și simți cum îți cresc corăbii în vene. Libertatea nu se identifică după codul de bare: vezi, guști, miroși, pipăi, tragi cu urechea; ambalajele împăturesc impresii și le vând la bucată. Libertatea se întâmplă acolo unde gândul se rostogolește după bunul plac al memoriei. Gândurile nu lasă urme-n zăpadă. Nebunia este compatibilă cu orice formă de libertate. Terapeutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-ți permite să învinuiești marea de incest când în burțile scoicilor abia că se mai aude furtuna? Încerci sa resuscitezi fotografiile, imagini descompuse sub o grindă! La dracu cu toate actualizările tale, nu mă regăsesc în nici un ungher, poveștile acestea miros a biserică de lemn putred. Au îmbătrânit hainele pe tine. Despre ce tinerețe vorbești? Gata, ajunge! Nu observi, pe partea nevăzută a lunii răsar brusturi? Domnule doctor, nostalgia este o oală cu lapte pusă la fiert: crește, crește și, brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
rochie strâmtă, cineva retușează în dreptul inimii, altcineva sigilează tâmplele, binecuvântează, părinte! Nimic mai confortabil decât o moarte în care le primești pe toate de-a gata: Într-un tablou alb-negru, bunica se lasă îmbrățișată pe marginea mormântului, fotografia încă mai miroase a seu ars și tămâie. De 8 ani, bunica înrourează tufa de liliac. Ar fi trebuit să se simtă învingător, l-a scos pe doctor din luptă cu propriile arme; mâine, cine știe ce terapii din Evul Mediu va trebui să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
stewardesă, curvă de lux, poetă. Ana, dacă mai greșești o singură dată, te pun în zid, glumea doctorul făcându-i cu ochiul. Biroul era mic: trei scaune, un ficus în două frunze, o oglindă ciobită, o reproducere după Luchian (florile miroseau a diazepam), un registru de consultații cu marginile flendurite, un portdocument, trusa de rechizite, un cuier cu vreo 6 halate jegoase, două din monton gri, celelalte din pânză de in nealbită. Ana stătea la masă aproape de terapeut, respirau cu același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mare: "Lasă-mă, dragă, să ți-o trag ca să-ți spun cine ești!" Petru a ales luna plină și scara coșarului. În oglindă, pace ca după războiul de 100 de ani, fără tratate, fără armistițiu, fără granițe. În oglindă, doliul mirosea a sală de așteptare, la capătul peronului iluzia flutura o eșarfă verde. Petru, înveșmântat într-o pace festivă, sfida decorul, partea umbrită a obrazului înmugurea cucuta. Lehamete, lașitate, frică, nepăsare, nesimțire, prostie, indolență, etichete atribuite, dispoziții exclusiviste, pădure de lozinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
liliecii ronțăiau întunericul ca pe o turtă arsă. Noaptea, îngustă cât să încapă greierul într-o coajă de nucă. Spitalul, un cimitir de insecte, îngerii trăgeau obloanele; până dimineață fiecare își descompune propriul nimic. Oasele erau verzi pe nevăzute, carnea mirosea a pelin, sângele rușina obrajii panseluțelor. Conturul încăpea culoare atât cât să nu-l eclipseze pe Dumnezeu, bătrânul suferea de strabism cosmic. Verdele din perfuzia de 0,500 un decupaj al edenului. La marginea întunericului, puțini se încumetau să bată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pentru părinți cuminți, în cutii de carton îmbrăcate cu pânză albă. Eu nu am primit niciodată un colet scris pe două coloane cu creion chimic. Mă trezeam noaptea, în tindă misterul cubului legat cu sfoară de cânepă ispitea simțirile. Le miroseam pe toate. Aroma drojdiei desfunda cuptorul cu pâine (Crăciunul venea în tingirea de cozonac), Paștele înroșea cerul (o pasăre uriașă și-a făcut cuib deasupra norilor, Dumnezeu vopsea ouă), ciocolata topită imprima ambalajele (gustul de cacao ieftină, zahărul și romul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a lovit cu vâna de cauciuc mogâldeața cu cizme sparte, ghemotocul de haine se mișca ca un pendul de ceas în care Dumnezeu a dat arc în zori... Bătrânul portar atârnă ca o limbă de clopot de bolta cerului, pufoaica mirosea a om liber. Nene Matei, te rog, hai să ieșim din această fotografie înrămată! 46. Spânzurat de tocul ușii, rece, livid, rigid, vânăt, lignificat, o ultimă explozie de sânge în orbite. Altfel ar fi trebuit să se întâmple. Însă paznicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
urma să se întâmple în cer. Nenea Matei i-a rupt gâtul, l-a legat cu o funie, l-a ridicat scripete, l-a slobozit ca pe o găleată plină în fântână. Tocul ușii trăda orice înscenare de suicid. Pufoaica mirosea a secetă. Tratamentul începea la 6. Diazepamul colora visele. O clipire de geană schimba scenariul. Porția de reverie două capsule 0,500 slobozea curelele. Cămășile de forță încorsetau pieptul haiducilor. Ultimele două șireturi pe degetele lui Dumnezeu. Păpușarul strunea funiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o grădină suspendată de cer). Dimineața, asamblați scenariile ca pe niște piese de puzzle; când ați lipit și ultima piesa, visul și-a început proiecția în ceașca de cafea. Iarba are miros de primăvară. Femeia are miros de dragoste. Mama miroase a lapte. Tata miroase a șantier. Fetița, miros de păpușă tristă. Băiatul miroase a camion plin cu ciocolată. Bunicul miroase a lagăr. Bunica, a fântână neîncepută. Tanti Didina miroase a curvă. Nebunul miroase a vis. Diazepamul slobozea curelele. În vis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cer). Dimineața, asamblați scenariile ca pe niște piese de puzzle; când ați lipit și ultima piesa, visul și-a început proiecția în ceașca de cafea. Iarba are miros de primăvară. Femeia are miros de dragoste. Mama miroase a lapte. Tata miroase a șantier. Fetița, miros de păpușă tristă. Băiatul miroase a camion plin cu ciocolată. Bunicul miroase a lagăr. Bunica, a fântână neîncepută. Tanti Didina miroase a curvă. Nebunul miroase a vis. Diazepamul slobozea curelele. În vis nu există timp ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
puzzle; când ați lipit și ultima piesa, visul și-a început proiecția în ceașca de cafea. Iarba are miros de primăvară. Femeia are miros de dragoste. Mama miroase a lapte. Tata miroase a șantier. Fetița, miros de păpușă tristă. Băiatul miroase a camion plin cu ciocolată. Bunicul miroase a lagăr. Bunica, a fântână neîncepută. Tanti Didina miroase a curvă. Nebunul miroase a vis. Diazepamul slobozea curelele. În vis nu există timp ca în realitate. Șarpele nu este doar o ispitire a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
visul și-a început proiecția în ceașca de cafea. Iarba are miros de primăvară. Femeia are miros de dragoste. Mama miroase a lapte. Tata miroase a șantier. Fetița, miros de păpușă tristă. Băiatul miroase a camion plin cu ciocolată. Bunicul miroase a lagăr. Bunica, a fântână neîncepută. Tanti Didina miroase a curvă. Nebunul miroase a vis. Diazepamul slobozea curelele. În vis nu există timp ca în realitate. Șarpele nu este doar o ispitire a minții, ci și a ceasului din inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Iarba are miros de primăvară. Femeia are miros de dragoste. Mama miroase a lapte. Tata miroase a șantier. Fetița, miros de păpușă tristă. Băiatul miroase a camion plin cu ciocolată. Bunicul miroase a lagăr. Bunica, a fântână neîncepută. Tanti Didina miroase a curvă. Nebunul miroase a vis. Diazepamul slobozea curelele. În vis nu există timp ca în realitate. Șarpele nu este doar o ispitire a minții, ci și a ceasului din inima celui ispitit. Vezi mărul? Gustă-l! Acum îți este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
primăvară. Femeia are miros de dragoste. Mama miroase a lapte. Tata miroase a șantier. Fetița, miros de păpușă tristă. Băiatul miroase a camion plin cu ciocolată. Bunicul miroase a lagăr. Bunica, a fântână neîncepută. Tanti Didina miroase a curvă. Nebunul miroase a vis. Diazepamul slobozea curelele. În vis nu există timp ca în realitate. Șarpele nu este doar o ispitire a minții, ci și a ceasului din inima celui ispitit. Vezi mărul? Gustă-l! Acum îți este frică, mâine vei fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
inima celui ispitit. Vezi mărul? Gustă-l! Acum îți este frică, mâine vei fi fericit că te-ai înfruptat din el. Mereu mâine; viitorul, o concesionare a vieții. Simplu: ce nu îndrăznești să atingi, ce nu îți este îngăduit să miroși, ce nu ești ispitit să guști mâine îți va aburi pe masă. Imaginația deschide ferestre în iluzii. Nu este nevoie de amăgire, visul este o realitate neinflu-ențabilă, se deschide ca o oglindă, se consumă ca o lumânare, se înalță ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o alcoolică acasă, îmi ajunge. La 5 dimineața, paznicul atârna de tocul ușii ca o păpușă din cârpe. În jurul lui, fluturi, precum niște așchii de lună, dansau a grădină părăsită, zorii subțiau zborul, noaptea se ascundea în buzunarul cămășii. Pufoaica mirosea a pământ neînceput. 47. Era într-o zi de octombrie, când Petru, evadatul de la balamuc, a bătut la poarta schitului "Piatra Fântânele" și i s-a deschis. Puțini pelerini ajungeau acolo, în vârful Tihuței, la 200 metri mai jos de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
tot mai proaspete erau mormintele însemnate în inimă. La miezonoptică, moartea ascuțea săgeți din lemn de paltin în clopotnița bisericii, așchii de oțel spintecau liniștea. Noaptea era ca un cadavru, avea culoarea pământului, vorbea numai prin glasul corbilor, vedea, auzea, mirosea, pipăia, gusta cerul odată cu păsările care-i ciuguleau întunericul. Despre viețuirea de obște, Petru nu avea știință. Rugăciunea, Tatăl Nostru, Crezul, Psalmul 50, bagajul său sumar de sfințenie teoretică repetat alături de bunica, seara, pe prispa casei, sub cer. Rugăciunea, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]