21,271 matches
-
lumii actuale este un sport ușor și plin de amuzamente: " creștinism" și "antisemitism"; democrat franco-englez, însuflețit de respectul libertății naționalităților și al demnității umane și, totdeodată, imperialist dincolo de continent; să fii nazist anti-iudaic, și în acelaș timp rasist, însuflețit de mitul "poporului ales", de naționalismul-exclusivist al celor mai vechi evrei. A vorbi de contradicțiile atitudinelor, de viragiile de front, - este cu totul inutil. Evenimentele cele mai uluitoare ne stau sub ochi. Nici o explicație nu-mi pare suficientă. Un lucru doar e
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]
-
nevoită să trăiască din vânzarea lucrurilor din casă, a cărților din bibliotecă, a unor tablouri de mare valoare, de Luchian și Tonitza. în plan cultural și literar, în 1948 "se începe în ŤScânteiať, cum se știe", campania de distrugere a "mitului Arghezi". Cărțile poetului au fost interzise. în genere, situația morală și materială a scriitorilor nu e deloc de invidiat: "Călinescu, deși politicește aparent cu ei (cu diriguitorii comuniști n.m.) este vehement atacat public în presă pentru așa-zisul Ťidealism hegelianť
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
clișeele mortificante privitoare la Eminescu, să refacă figura poetului național prin debarasare de poncife și sentimentalism, cartea aceasta izbutește cu asupra de măsură. E roman, e document istoric și critic, este evocarea complexă a unei lumi. Demitizează reclădind totuși un mit. Unul eliberat din strânsoarea clișeelor și a locurilor comune.
Despre Eminescu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3914_a_5239]
-
un organist faimos: pe Homayer, căruia avui cinstea să-i fiu câtva timp elevă la Conservator. Exprimându-mi dorința mea de a învăța orga cu dânsul, se uită cu un fel de suprindere la statura mea mică, îmi spuse compătimitor: „Mit disen kurzen Beenen wollen Sie Orgel spielen?” (Cu picioarele astea scurte vrei să cânți la orgă?). Lucru ce nu l-a împiedicat după câteva lecțiuni, de a-mi prezice că voi fi o organistă virtuoasă de seamă, și insistă mult
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Verdeș, Bogdan Suceavă, ori, mai recent, un cristian, Dan Coman și Marius Ghilezan. Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri este un roman în care fotbalul devine un fenomen ce absoarbe istoriile mici și mari. Rezultă nu doar mituri ale arenei, ci revelații interioare cu bătaie lungă. Psihologia fenomenului este binecunoscută de Radu Paraschivescu, de aceea reface istoria baladei The Fields of Athenry, devenit imnul recondiționat al formației cormoranilor: The Fields of Anfield Road. Cum ne-a obișnuit în
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
și un simbol pentru abisul confruntării artistului cu creația. În Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri, trei planuri narative acoperă geneza unui cântec (The Fields of Athenry), investirea sensului baladei cu experiența libertății și, în contemporaneitate, reinterpretarea mitului cu efectele unui imn de stadion. În prima parte a cărții, anul 1845 aduce pentru locuitorii din Athenry prevestirea foametei. Irlandezii nu sunt convinși de prorocirea lui Jim Boyle (Nebunul), însă semnele vor confirma. În prim-planul narațiunii se găsesc
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
1973, douăzeci și unu de episoade a câte douăzeci de pagini fiecare, iar ulterior șapte albume de sine stătătoare - fără a socoti, desigur, reluările, grupate cronologic, ale secvențelor din revista trustului Vaillant. În scurtă vreme, Corto Maltese a devenit un erou-cult, iar mitul său pare la fel de solid și astăzi, când i se dedică monografii, cântece, teze de doctorat și se fac filme inspirate de aventurile sale. În 1994, Hugo Pratt a dat la iveală, secondat de Michel Pierre, un somptuos album cu desene
Iubitele lui Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4317_a_5642]
-
România”, drept pentru care USL încearcă limitarea daunelor. De asemenea, Victor Ponta a mai declarat că toate acele ”chițibușării, șmecherii”, prin care ”domnul Băsescu se agață de o funcție care, sigur, îi oferă niște avantaje”, nu fac decât să distrugă ”mitul Traian Băsescu”.
Ponta: Trebuie să protejăm România și pe români de Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/43254_a_44579]
-
cu privire la „bampirii” care sug sângele poporului. La propriu, pentru că vampirii, „sudiști” și conservatori prin vocație, chiar asta fac. Sclavia este privită ca o formă de drenare malefică a resurselor vitale ale națiunii. Sudul sclavagist incorporează mai ușor ceea ce ține de mit, de superstiție și de obscurantism, un Sud care este decretat de către unul dintre personaje drept o sursă a infecției care-și conține remediul, stocul de sânge negru oferit instinctelor primare ale tribului vampiresc. Un astfel de Sud așteaptă să fie
Ultimii „bampiri“, Abe și agheasma constituțională by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4325_a_5650]
-
eternitate ca vampir democrat și erou civic, Abe refuză propunerea în beneficiul eternității care te înscrie în istorie. Propunerea vine cu puțin înainte ca eroul națiunii să fie invitat la un spectacol de teatru care avea să pună piatra tombală mitului.
Ultimii „bampiri“, Abe și agheasma constituțională by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4325_a_5650]
-
care se manifestă ființa divină. Potrivit lui Noica, „unul de-o ființă și trei ca persoană“ reprezintă matricea de origine a sensibilității apusene, un arhetip care se va multiplica apoi în toată istoria Europei. Dogma trinitară e un exemplu de cum un mit poate inspira un mod de gîndire care ulterior se va propaga în teologie, artă, științe și filosofie. Mai mult, spre deosebire de greci, a căror filosofie a crescut în ostilitate față de mitologia elină, europenii își vor dezvolta metafizica în acord cu mitul
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
mit poate inspira un mod de gîndire care ulterior se va propaga în teologie, artă, științe și filosofie. Mai mult, spre deosebire de greci, a căror filosofie a crescut în ostilitate față de mitologia elină, europenii își vor dezvolta metafizica în acord cu mitul creștin. Rezultatul este o „unitate sintetică“ (trei în unul), care e veritabilul Unu-Multiplu pe calapodul căruia se ridică etosul continentului. Europa stă pe trepiedul celor trei persoane ivite din aceeași ființă, iar cine renunță la trepied abdică de la modelul
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
trebui cucerit nu doar subiectul, ci mai ales auditoriul. Așa a fost construită și cartea de la care aceasta conferinta pornește, Amazoanele. O poveste. Cu dublă țintă în față, vor fi împresurate treptat cele mai importante teme legate de povestea amazoanelor. Mitul amazonic creat de vechii greci va fi atacat în cercuri concentrice: de la originea numelui, la genealogie (cine sînt părinții și proteguitorii amazoanelor, ce obîrșii are neamul luptătoarelor) și pînă la tărîmurile aflate la granița dintre mit și realitate unde se
Povestea amazoanelor poposește la Teatrul Național București () [Corola-journal/Journalistic/43423_a_44748]
-
legate de povestea amazoanelor. Mitul amazonic creat de vechii greci va fi atacat în cercuri concentrice: de la originea numelui, la genealogie (cine sînt părinții și proteguitorii amazoanelor, ce obîrșii are neamul luptătoarelor) și pînă la tărîmurile aflate la granița dintre mit și realitate unde se presupune că ar fi trăit femeile războinice. După cum, printr-o încercuire, va fi descris ceea ce s-ar putea numi amazonstyle. Adică felul de a fi, de a lupta, iubi și muri al amazoanelor. Prin toate faptele
Povestea amazoanelor poposește la Teatrul Național București () [Corola-journal/Journalistic/43423_a_44748]
-
Cronicar Mitul Național ? În revista 22 (nr. 39, 25 septembrie - 1 octombrie) ne-a atras atenția comentariul Cristinei Bogdan asupra unei expoziții deschise la mijlocul lunii septembrie la Muzeul Național de Artă al României, cu tema Mitul Național. Contribuția artelor la definirea identității
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4261_a_5586]
-
Cronicar Mitul Național ? În revista 22 (nr. 39, 25 septembrie - 1 octombrie) ne-a atras atenția comentariul Cristinei Bogdan asupra unei expoziții deschise la mijlocul lunii septembrie la Muzeul Național de Artă al României, cu tema Mitul Național. Contribuția artelor la definirea identității românești (1830 - 1930). Expoziția poate fi vizitată până la data de 13 februarie, anul viitor. Merită s-o vedem. Dincolo de calitatea propriu-zisă a operelor expuse (aproximativ 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4261_a_5586]
-
propriu-zisă a operelor expuse (aproximativ 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă ale celor mai importanți artiști români moderni din perioada 1830 - 1930), expoziția poate ne va ajuta să înțelegem și care va fi fost/ care este Mitul Național, cel puțin din perspectiva artiștilor vizuali. Dificilă întrebare, greu de găsit un răspuns care să nu sfârșească în derizoriu. Oricum, deocamdată să reținem o observație a autoarei articolului din 22 - acestor lucrări plastice le lipsește contextualizarea, le lipsește precizarea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4261_a_5586]
-
perspectiva artiștilor vizuali. Dificilă întrebare, greu de găsit un răspuns care să nu sfârșească în derizoriu. Oricum, deocamdată să reținem o observație a autoarei articolului din 22 - acestor lucrări plastice le lipsește contextualizarea, le lipsește precizarea referințelor, ceea ce, evident, deformează mitul în raport de realitatea care-l produce, făcându-l necredibil: „Evident că țăranii lui Grigorescu par «naționali», dacă nu se arată nicăieri că sunt copiați după pictorii de la Barbizon”, scrie Cristina Bogdan. Sau: „... dacă Delacroix făcea portrete romantice la ’48
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4261_a_5586]
-
fost creată prin copiere, prin imitare? De ce să ne temem că însăși ideea de identitate națională a fost copiată?” Acum, avertizați asupra hibelor programatice ale proiectului expozițional, vom fi cu atât mai mult tentați să mergem la muzeu, ca să descoperim Mitul Național, așa cum se configurează el la artiștii noștri, prin imitare. „Reaua-credință, mitocănia, șmecheria...“ Tot din revista 22 (nr. 41, 9 - 15 octombrie) semnalăm interviul pe care Andrei Șerban i-l acordă lui Bogdan Ardeleanu. Reproducem aici, ca o invitație la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4261_a_5586]
-
întrebarea „vorbeați ceva secret?”. I se infirmă, și începe, odată primit în conversație, să toarne la detalii care nu au nici o relevanță pentru comeseni, alta decât aceea că bănuiesc ceva. Secretul, care nu exista, se creează în timp real. Când mitul lui se sfărâmă, moftangiul care le-a deranjat seara este expediat cu un „nu mai ai nici un haz”. Să fi fost Bubico, ar fi zburat peste bord... Așadar, există o victimă, și există o audiență. Jocul, în aparență comic, este
Ceva secret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4269_a_5594]
-
și bascheți, asistentul profesorului, slăbuț și un pic agitat. Acum se îndepărtau de ușă, în întunericul parțial din zona peretelui alăturat. S-a mai uitat o clipă la ei, universitarii, adepții filmului, ai teoriei filmului, ai sintaxei filmului, filmului și mitului, ai dialecticii filmului, ai metafizicii filmului, în timp ce Janet Leigh începea să se dezbrace pentru dușul scăldat în sânge care urma. Când un actor își mișca un mușchi, când ochii clipeau, era o revelație. Fiecare acțiune era descompusă în componente atât
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
dubiu că ideea de marinar, de călător misterios, de ființă neașezată apelează la resursele de romantism ale cititorului. Menținându-se în zona clar-obscurului, Hugo Pratt atinge, cu o singură săgeată, mai multe ținte. Femeile reprezintă un pilon esențial în „întărirea mitului” atent construit al marinarului cinic, ironic și sentimental (Mandel, 2008: 226). Biografia pseudoamoroasă a eroului a suscitat - dacă e să-i dăm crezare lui Hugo Pratt - veritabile atacuri de panică în rândul admiratoarelor. Fiecare nou episod reprezenta o posibilitate ca
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
S-a insistat deja în trecut asupra acestui aspect și nu dorim să revenim aici4. Greșește, de asemenea, fostul asistent al lui G. Călinescu atunci când substituie viziunea steinhardtiană categoriei „ravagiilor fundamentalismului ideologic de dreapta”. E falsă până și existența unui mit „Steinhardt”, după 1990. Chiar dacă au existat câțiva stimuli în acest sens și o oarecare „vogă” a autorului în lumea postdecembristă, mai ales după publicarea Jurnalului fericirii, ca veritabil „director de conștiință” (cum îl crede Marino 5), Steinhardt nu s-a
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
-i fie publicată integrala operei la o editură prestigioasă, precum este astăzi Poliromul. O altă greșeală este suprapunerea gândirii monahului cu aceea a lui Petre Țuțea, care numai tolerantă, relativistă sau ecumenică nu a fost. Altminteri, pentru un demolator al mitului generației ’27 (căreia Steinhardt îi aparține atât direct, cât și indirect), cât și pentru un intelectual deloc pasionat de „utopia” creștinismului 6, așa cum se prezintă pe sine Adrian Marino, aversiunea față de Steinhardt este explicabilă și pare a fi de bună-credință
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
care pândește orice cultură ce refuză reperele clasice, adică înseși bazele culturii și civilizației europene, deopotrivă în sens moral și morfologic. Îl îngrijorează contestația Occidentului, foarte populară, nu doar la noi, după Spengler și după revizitarea, de către Leo Frobenius, a mitului „bunului Sălbatic”. Îl neliniștește profunda neînțelegere a operei lui Pârvan, care, deși a excavat Histria și a descoperit amplitudinea civilizației greco-romane pe teritoriul nostru, era revendicat post mortem de către curentele extremiste, ce contestau tocmai latinitatea spiritului românesc. Susține tenace cercetarea
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]