2,504 matches
-
independenți după modelul Salonului Independenților de la Paris. Petre Oprea ne atrage atenția asupra unei diferențe care se va adânci cu privire la calitatea lucrărilor expuse la Salonul Oficial și care satisfac convențiile unui academism devenit caduc, ilustrat prin portrete, tablouri cu subiecte mitologice de factură academică, față de libertatea care se face simțită la saloanele "Cercului Artistic", unde predomină peisajul, scena de gen etc. Dirijismul și autoritarismul directorului Școlii de Belle-Arte, Constantin I. Stăncescu, provoacă un scandal de proporții la selecția și organizarea lucrărilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fel, aceste autoportrete contribuie și la misiunea de popularizare nu doar a operelor artiștilor tineri, dar și a lor în spațiul public. A. Séon vine cu un mic medalion, Disperarea Himerei, unde Himera nu are nimic din ceea ce o consacră mitologic ca monstru, ci este antropomorfizată, lansând un țipăt în vid. Doar privirea spectrală o mai poate asocia interregnului monstruos. Sentimental-dulcege, în același stil Art Nouveau, avem schița în peniță a lui N. Vermont la pagina 26 și cea a D-nei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de conținut afectiv, constă într-o inocență a viciului, care face să transpară calitatea sa sacră, rituală. Privirea litificată și cosmetica flamboiantă transformă chipul Salomeei într-o mască a seducției, tematizarea privirii apare ca un reflex al unei alte revalorificări mitologice decadente, a măștii Meduzei 533. Schimarea de registru este numaidecât sesizabilă la un poet precum Jules Laforgue, care abordează tema în Moralități legendare (1887). Salomeea acompaniindu-se de o liră ține un discurs fantast oaspeților. Odată "livrat" capul sfântului Ioan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
baudelairian răului, erotomane mistice etc. Fatalitatea își face apariția odată cu intrarea în scenă a Salomeei. Desenul feminității decadente recapitulează o parte dintre clișeele genului, gura roșie a voluptuoasei atrage atenția asupra caracterului devorant al femeii-felină, originea sa este împinsă spre mitologic cu aluzii la zeități păgâne, galeria de portrete reunește un fel de conciliabul pentru o severă judecată a acestei din urmă cuceriri care echivalează cu un sacrilegiu, precum în gravurile lui Félicien Rops. Ca și în cazul lui Dorian Gray
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în Evul Mediu, Eco identifică zece tipologii medievale pe care le analizează în prezent postmodernitatea. Ceea ce merită semnalat este faptul că multe din ele au generat modele care se regăsesc în forme ale culturii populare actuale. Astfel, există tipologia medievală mitologică ca pretext, imaginată ca o scenă pe care sunt plasate personaje contemporane (în ficțiuni gen thriller); există reinterpretarea ironică, parodierea Evului Mediu (în fanteziile eroice despre America secolului al XIX-lea). Există fațetele barbare și romantice ale Evului Mediu, ilustrate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
menționat este și recenta ecranizare hollywoodiană după Beowulf (2007), o excelentă reprezentare în 3D a mitului într-o interesantă combinare de personaje-actori cu figuri computerizate sau digitale. Este evident o încercare de redare a legendei prin menținerea ei la nivel mitologic (personaje fantastice, efecte inedite), dar și de traducere a ei în cultura populară contemporană (eroii mitici sunt interpretați de figuri iconice ale cinematografiei americane). Posterul filmului Beowulf (2007) Un "urmaș" de seamă al lui Beowulf este "cavalerul" din ciclul legendelor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
înțelepciune și prostie, de curaj și lașitate, de adevăr și înșelăciune. Reprezentările au variat de la imaginea unui om cu pielea verde la un personaj cu trupul acoperit de blană, cu copite și coarne. Personajul ar putea fi și descendentul creaturilor mitologice antropomorfe, ceea ce ar simboliza dorința omului de a se întoarce la natură sau de a se izola de societate. Omul Verde din Sir Gawain poate fi interpretat literal (el este un cavaler preschimbat temporar prin magia ucenicei lui Merlin, Morgan
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
În Grecia dinainte de Homer. În ceea ce privește o origine a mitologiei din țara noastră există trei direcții, după cum arată Romulus Vulcănescu. O primă direcție susține că nu ar fi vorba de o mitologie În sensul clasic al termenului, ci numai un substrat mitologic care reflectă Îndelungul proces de creștinare a daco-romanilor. Susținătorii acestei opinii au mers până la a spune că românii au fost precreștini, adică un popor cu mentalitate creștină, Înainte chiar de recunoașterea istorică a creștinismului, care a găsit totuși În această
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
satului reprezintă spațiul sacru În mijlocul căruia este țăranul român, ancorat În tradițiile și practicile rituale moștenite din străbuni. Alături de moșie, arborele, mormântul, hotarele, răscrucile și tradițiile sunt elemente considerate sacre. La hotarele satelor aveau și mai au loc rituri magico mitologice extrem de diverse: rituri de alungare a demonilor de boli, de apărare Împotriva strigoilor ce bântuiau nopțile, de blestemare a solomonarilor, de invocare a intemperiilor favorabile ogoarelor, de stabilire a legământului solemn al Călușarilor la Rusalii. Aceste practici există și astăzi
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
producere a ploii, precum și problema misteriosului personaj al mitologiei române, Solomonarul, personaj care prin atributele sale duce la unele paralele cu alte personaje. Ultimul capitol urmărește originea unor ritualuri magice și legătura acestora cu unele sărbători creștine. Primele manifestări magico mitologice Își au originea În epoca pietrei, dar nu se prezintă Într-un mod unitar sub raportul concepției și viziunii despre viață și lume. Pescuitul și vânătoarea au generat superstițiile și credințele În forțele supranaturale, iar odată cu construirea primelor mici locuințe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și viziunii despre viață și lume. Pescuitul și vânătoarea au generat superstițiile și credințele În forțele supranaturale, iar odată cu construirea primelor mici locuințe se ivesc practicile magice În unele caverne ce servesc drept incinte sacre. Sporadicele manifestări de artă magico mitologică se Întrevăd În figurine, picturi rupestre, semne: soare, brad, mână În peștera Gura Chindiei. Se dezvoltă o viață spirituală oglindită În artă: desene, gravuri, figurine din lut care reprezintă femei. „ O practică magică În legătură cu procesul producției vânătorești s-a Întâlnit
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
urși, capre. Eliade consideră că nașterea poporului român s-a realizat sub Însemnul zeului-lup dac și al lupoaicei mitice a lui Romulus și Remus, adică al fuziunii a două popoare ce Își trag obârșia mitică din lupi. În ceea ce privește rolul magico mitologic al lupului În tradiția mitică română actuală există mai multe substraturi mitice: cel al lupului dac, cel al lupului latin Îngemănat cu cel dac și substratul creștin care a preluat și a dat un alt sens lupului, unul anticreștin legat
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
vegetale, expresie plastică a puterii mirifice a vegetației și daimonologiei vegetale. Arborele acesta apare ca simbol al comuniunii omului cu lumea vegetală, el devenind un substitut al omului În cadrul unei ceremonii de Înmormântare. Bradul prezintă mai multe semnificații În cadrul tradiției mitologice de dendrolatrie. Astfel, arborele apare ca simbol sacru al ecosistemului fitogonic românesc, ca metaforă a tinereții perene a munților acoperiți de podoaba lor verde și ca alegorie a forței telurice a pământului românesc În ascensiunea spre cer. Ceea ce reprezintă mătrăguna
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sau nu erau lumiți. Semnificația acestei suliți sau săgeți de brad, reprezentând, de fapt, trei rânduri de ramuri Încetinate În vârf care au fost lăsate după ce copacul a fost curățat, nu este clară. Unele ipoteze se referă la niște speculații mitologice, după care această săgeată de brad „ar fi sulița cu care dacii trăgeau În nori În zeul intemperiilor care era și al morții; ar fi Însemnul războinic al dacilor, dar mai probabil sunt simulacre iconografice ale coloanei cerului.” Stâlpii funerari
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
trecea/ unde dorul Îl ducea/ Marea fără nume/ L-aielaltă lume>>.” Toate aceste funcții magico-mitice rituale și ceremoniale fac ca bradul să fie prezent În toate sectoarele literaturii populare: legende, balade, colinde și În toate creațiile spirituale legate de străvechiul fond mitologice al poporului român. Un alt arbore considerat sacru este și paltinul. Tema favorită a legendelor românești legate de Întemeierea de mănăstiri sau sate este tema copacului arătat În vis. Un asemenea arbore are și valențe magicoapotropaice, căci simpla prezență a
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cele străine consacrate Călușarilor, concluzionează că ar fi vorba de un „spectacol complex, de origine străveche, probabil din comuna primitivă, iar raportarea lui este foarte controversată”. Pentru noi, românii, nu este vorba doar de un spectacol, ci de o datină mitologică complexă reflectând mai mult decât ne poate oferi dansul lor ritualic. În esență, Călușarii fac parte dintr-un ciclu de datini consacrate sărbătorilor solstițiale și echinocțiale, având ca temă caii solari. Datina Călușarilor deschide și Închide zilele consacrate Rusaliilor, una
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
coerciție implacabilă a administrației sale, a poliției sale, a armatei sale, ci și de întreaga măreție a Sacrului, a Ritului, a Tabuului. Din acest moment, individul regăsește temelia identității sale deopotrivă în mediul său familial, etnic, regional și în filiația mitologică / reală care îl leagă de Națiunea sa. Această identitate, înrădăcinată într-o Glie-Mamă, se nutrește dintr-o Istorie foarte bogată în Încercări și Biruințe, care provoacă suferințe și bucurii mimetice ce întăresc identificarea cu Patria. În același timp, amenințarea istorică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
leagă existența Națiunii de cea a cetățeanului în chestiuni de viață, de moarte, de libertate, de înrobire. Astfel, așa cum observa Arnold Toynbee 11, Națiunea a devenit Religie transferînd asupră-și devotamentul față de Creștinătate și, am adăuga noi, amplificînd în mod mitologic devotamentul față de familie, în așa fel încît religia națională a devenit religia dominantă a Europei occidentale, înainte de a se extinde asupra Universului. Formula exemplară a statului-națiune este rodul istoriei unice a Franței. Însă acest rod al unei evoluții începute în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Progresul) și religia sa secundă (mîntuirea pămîntească). Umanismul este de asemenea tipic european deoarece a lucrat fără încetare prin contradicție internă, între principiul său manifest, rațional și laic, care îl determină să critice miturile și religiile, și principiul său tainic, mitologic și religios. Această contradicție va deveni din ce în ce mai puternică pe măsură ce progresele științelor vor micșora dimensiunea și locul omului în Univers, iar determinismul și obiectivitatea științifice, negînd orice libertate și orice subiect, vor submina fundamentele Umanismului. Umanismul se va vedea nevoit să
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în cele mai arhaice, o gîndire empirică / logică / tehnică ce permite elaborarea de strategii de cunoaștere și acțiune, fabricarea de unelte și arme, practicarea vînătorii etc. Este vorba despre ceea ce am putea numi exercițiul rațional al inteligenței. Practicile magice, concepțiile mitologice și religioase nu împiedică în nici un fel aceste societăți să producă raționalitate. Însă raționalitatea este aici doar difuză, dispersată, impregnată de neraționa-litate, fiind doar instrumentală, adică adaptată finalităților practice în slujba cărora se află. În schimb, în Grecia s-a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
niște paraziți, sfîrșind uneori prin a pune stăpînire pe rațiune chiar în clipa în care aceasta își închipuia că le nimicește. Putem admite așadar că rațiunea nu este doar o sursă de gîndire critică, ci și o sursă de gîndire mitologică. Dacă nu facem aceste distincții și opoziții, nu avem de ales decît între a pune sub acuzare tot ceea ce poartă numele de rațiune și a continua în toate situațiile să sanctificăm acest Nume. Din fericire, rațiunea critică nu a fost
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
iraționalizatul, ci și cu iraționalizabilul. În acest schimb desfășurat la granițe, unde iraționa-lizatul și iraționalizabilul sînt indistincte (microfizica, cosmofizica), progresează cunoașterea științifică a zilelor noastre. Există și un alt schimb care trebuie să se petreacă în noi înșine, cu partea mitologică ce se află în noi. Țesutul mitologic face parte din ființa noastră mentală așa cum țesutul conjunctiv face parte din ființa noastră corporală. Raționalitatea nu înseamnă să-ți închipui că poți trăi rațional, ci să știi că sensul vieții tale scapă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
schimb desfășurat la granițe, unde iraționa-lizatul și iraționalizabilul sînt indistincte (microfizica, cosmofizica), progresează cunoașterea științifică a zilelor noastre. Există și un alt schimb care trebuie să se petreacă în noi înșine, cu partea mitologică ce se află în noi. Țesutul mitologic face parte din ființa noastră mentală așa cum țesutul conjunctiv face parte din ființa noastră corporală. Raționalitatea nu înseamnă să-ți închipui că poți trăi rațional, ci să știi că sensul vieții tale scapă raționalității și că există o parte a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ci să știi că sensul vieții tale scapă raționalității și că există o parte a vieții tale care îi este străină. Nu se poate trăi fără afectivitate, fără valori sau mituri. Raționalitatea nu ne cere nicidecum să exorcizăm partea afectivă, mitologică, religioasă din noi înșine, ci ne cere să o înțelegem și să dialogăm cu ea. Spiritul rațional a fost și este universal. Grecia a creat discursul rațional. Europa a produs rațiunea dialogică, deopotrivă critică, constructivă și mitologică. În cuvîntul rațiune
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
exorcizăm partea afectivă, mitologică, religioasă din noi înșine, ci ne cere să o înțelegem și să dialogăm cu ea. Spiritul rațional a fost și este universal. Grecia a creat discursul rațional. Europa a produs rațiunea dialogică, deopotrivă critică, constructivă și mitologică. În cuvîntul rațiune se regăsește partea cea mai bună și partea cea mai rea a culturii europene. Sub egida rațiunii s-au desfășurat dominația dezlănțuită și disprețul orb față de culturile neeuropene. Însă exercițiul raționalității este cel care ne permite să
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]