4,914 matches
-
rugăm Lui Dumnezeu - Cel în Treime preamărit, să ne ajute și să ne lumineze mințile noastre, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... Câteva surse și referințe bibliografice Bălan, Arhimandrit Ioanichie Convorbiri duhovnicești cu teologi ortodocși din străinătate, Editura. Mitropoliei moldovei și Bucovinei, Iași, 1995. Buga, Pr. Ion, Minipatrologie contemporană, Editura. Simbol, București, 1994. Bria, Pr. Ion, Liturghia după Liturghie misiune apostolică și mărturie creștină azi, Editura. Atena, București, 1996. Drăgulin, Gheorghe, Cuviosul Dionisie Smeritul (Exiguul),în vol. colectiv Sfinți
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
Ludovic de Anjou declanșează, în 1376, o mișcare de rezistență a popoarelor ortodoxe din Peninsula Balcanică, susținute de patriarhatul din Constantinopol. În 1382, lupta este marcată de hotărîrea voievodului Moldovei de a fonda, în colaborare cu Patriarhia din Constantinopol, o mitropolie a Moldovei. Statele Moldova și Țara Românească se nasc în ortodoxie. Ruptura confesională între Țara Românească, Moldova și Ungaria, ruptura socială din Transilvania implică rezistența în fața misiunii catolice. Oricare ar fi alianțele realizate de Ungaria cu ex-vasalii săi, cu acești
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Primii săi pași sînt nesiguri: prințul nu este popular. Legitimitatea lui se afirmă mai tîrziu. Monarhia este proclamată în martie 1881 printr-un vot unanim al Camerelor, iar Carol este încoronat la București pe 22 mai. Ceremonia se desfășoară la Mitropolie, apoi la Palat. Dacă manifestațiile de bucurie adună mulțimile în fața palatului, satele rămîn indiferente. Prințul alege o coroană de oțel făcută din tunurile capturate la Plevna. În 1886, francezul Laveleye consideră că "...regele Carol a înțeles perfect și și-a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Literare. Calmul și naționalismul veliko-rus cad din nou asupra Basarabiei. În 1912, țarul vine să comemoreze centenarul anexării. O mulțime de scrieri jubiliare în limba rusă inundă țara și soclul unui monument în onoarea țarului Alexandru I este așezat în fața Mitropoliei. Biserica oficială, sub conducerea episcopului Serafim, este apropiată de curentul reprezentat de Uniunea Adevăraților Ruși. Această aliniere a instituției explică, fără îndoială, dezvoltarea unei mișcări religioase populare care se manifestă în 1909 în jurul unui călugăr, Inochentie din Bălți. Acesta anunță
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se supună deciziilor Sfîntului Sinod și a Congresului național ecleziastic. Tensiunile unei Basarabii nedispusă să intre sub tutela Bucureștiului contrastează cu mișcarea spre unitate, cum a fost cea a Bisericii ortodoxe din Transilvania; la 23 aprilie 1919, Sinodul episcopal al Mitropoliei Ardealului hotărăște să intre în Sfîntul Sinod de la București, iar Biserica Ardealului, a Crișanei și a Maramureșului devin parte integrală a Bisericii României. La 31 decembrie 1919, episcopul de Caransebeș, Miron Cristea, este numit mitropolit primat. Unitatea identității istorice și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care va fi reorganizat în 1957 în Departament al Cultelor și subordonat Consiliului de Miniștri. În februarie 1949 este promulgat Statutul de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române. Se afirmă principiul unei organizări centralizate în jurul Patriarhiei. Instituția cuprinde cinci Mitropolii de care depind Episcopiile. Comentariul autorităților politice este clar: Scînteia subliniază exemplaritatea Uniunii Sovietice pentru clerul ortodox român și reamintește că partidul nu poate fi indiferent în fața prejudiciilor și credințelor mistice răspîndite în rîndurile clasei muncitoare de către regimul burghez și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
domnia lui, secularizarea averilor închinate s-au operat, deși călugării greci se gerau în supuși ai puterei suzerane, ai Porții, s-au înființat o armată relativ numeroasă și completă, s-au proclamat neatârnarea bisericii naționale pe baza vechilor drepturi ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei, vechii consuli generali deveniră de fapt, deși nu prin titulatură, miniștri diplomatici, relațiunile internaționale ale statului român erau încredințate unui ministru al afacerilor esterioare în regulă, încît întregului aparat al unei depline suveranități interne {EminescuOpXI 21} și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de prestidigitațiune, făcute fiind de un funcționar sau de un particular, ar cădea sub prescripțiunile art. 123-126 din Codicele penal, pe când făcute de Cameră... ar fi rămas a se apreția de factorii constituționali. Locul prestidigitației e, ca și azi, dealul Mitropoliei. Personajele: D. C. A. Rosetti, de profesie prezident de Cameră, actualmente reversibil; I. C. Brătianu, ministru mai cu seamă special în finanțe și lucrări publice, dar nu mai puțin apt la război, instrucțiune, interne și esterne; Vinterhalder, al doilea redactor la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rămas neacordate. {EminescuOpXI 164} Apoi mai zice: De la 1866 până, astăzi, și chiar de la unire până astăzi, n-a fost nici un guvern și nici unele camere cari să facă pentru Iași atât cât a voit să facă guvernul și camerele actuale. Mitropolia zăcea de aproape patruzeci de ani în ruine. Au trecut pe la putere tot felul de guverne și chiar amicii și coreligionarii politici ai consiliarilor comunali de astăzi, dar nimeni nu s-a gândit la reardicarea acestui mare edificiu ș. a. m.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lei noi anual. Până la începerea acestei reedificări subvențiunea de mai sus se va capitaliza. Dar se-nțelege - la toate acestea nu s-a gândit pîn-acum nimenea. Au trebuit să vie d-alde Costinești și Pătărlăgeni ca să-și aducă aminte de mitropolia Moldovei și a Sucevei, precum și de vechiul municipium Dacorum Iassiorum!... [ 8 mai 1880] {EminescuOpXI 166} ["IARĂȘI CESTIUNEA REGATULUI... "] Iarăși cestiunea regatului român. "Corespondența politică" primește din București o scrisoare foarte interesantă în această privință. Foaia oficioasă din Viena, cu toate că știe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
uitat. Aveam acolo niște aripioare verzi, verzi ca elitrele de libelulă, Pablo avea și el elitre la călcîie, mă privea cu ochii lui mari, de fachir, și rîdea, era prima dată cînd îl vedeam rîzînd, ce rîs! Am trecut pe deasupra Mitropoliei (orologiul arăta de-acum opt), am luat-o pe la Teatru, unu' de-acolo, de jos, cred că era Blehan, a strigat la mine: Măăă, dă-te jos, c-ai să cazi! Mai mult ca sigur că mă vedea numai pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de adolescenți, cei care și-au ales, să zicem, calea confesională, cei care, după căderea comunismului, fac parte obișnuită din noul peisaj. Imediat după '89 ca șoc vizual afluența de tineri, unii din ei deja cu bărbi firave, în zona Mitropoliei și mai cu seamă în preajma intrării în fostul hotel pecerist, trecut peste noapte în administrație ecleziastă, a putut să ne surprindă întrucîtva retina atît de opacizată de dictatura anilor, spectacolul părîndu-ni-se oarecum neconvingător, doar ca efect al unei defulări. Din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu pun această infimă formă de toleranță, de permisivitate confesională, alături de vizita Papei în România, ca gest civilizat și mărinimos al Ortodoxiei noastre aflată, din nou, pe un început de făgaș normal. Și astăzi, în trecerile mele prin scuarul dintre Mitropolie și Teatru, continuu să văd tineri care au ales haina preoțească și să le urmăresc mișcările, gesturile, mimica, vocea, dintre cele mai agreabile și mai reconfortante în ordine spirituală. Și estetică. Ce fel de slujitori ai altarului vor deveni ei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sujete de altădată, la fel de freș, de frel, de bril, trece pe la mese și ne întreține galant, alternînd sublimități estete cu picanterii mondene. Pînă în momentul în care... Să fi fost ora două de-acum, trei? (cine mai putea auzi ceasul Mitropoliei!), trecînd, tot așa, pe la mese, se-oprește la a noastră, deocheata, perpetuu-iconoclasta, își sprijină mîinile oratoric, pe marginea ei și, vrînd parcă să ne vorbească doar nouă, de fapt, adresîndu-se sălii, începe un fel de discurs aparent glumeț, dar, iată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fonduri. Dacă scriitori n-am întîlnit în serele de la Savonnière (poate erau), puzderia de pictori de-aici îi recomandă, implicit, și pe primii. Personal, îi prefer pe cei ce expun, la fel de neinhibat (și permanent), pe esplanada ieșeană dintre Teatru și Mitropolie. La tot cîteva minute, cerul e sfîșiat de supersonice negre, în tandem asurzitor, de joasă altitudine, pe cînd în înalturile tăcute, avioane minuscule desenează, pe același cer, dîre albe, duble: senzație ambiguă, de securitate, asigurată de statutul cu atîta greutate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu beneficiile obținute din vânzarea conservelor, ci, în dorința de a le mări, a înființat pe lângă fabrică o cârciumă „i alte de ale mâncării” și o cărămidărie cu două cuptoare, încălcând în felul acesta drepturile posesorului moșiei Țiglina, proprietate a Mitropoliei Moldovei, pe care era instalată fabrica. Întreprinderea lui Goldner sau mașina de „carne murată”, cum o numeau moldovenii, era acționată prin forța aburului, iar drept combustibil era folosit cărbunele, adus din Turcia și din alte părți. În 1853, clădirile fabricii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Lascar Cantacuzino - 10 dugheni, postelnicul Grigore Codreanu - 8 dugheni ș. a. Din cei 82 de proprietari de dugheni de clasa a II-a, aproximativ jumătate erau boieri. La 1841, mănăstirile din Iași posedau în capitală 157 de dugheni și locuri, iar Mitropolia avea în 1852 nouă dugheni de clasa I-a. Este însă neîndoielnic că, în acea epocă, marii boieri proprietari de prăvălii își aveau mai toate prăvăliile arendate, și, mai devreme sau mai târziu, arendașii deveneau și proprietari. Până atunci însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oraș începe a-și schimba straiul oriental”. Prefacerile aveau loc într-un astfel de ritm încât, după 10 ani, W. de Kotzebue aprecia, exagerând, că „Orice urmă de oraș oriental s-a șters, numai turcul care vinde rahat la poarta Mitropoliei și-și linge degetele vânzând a mai rămas”. La jumătatea veacului trecut, tipul ideal al orășanului era burghezul, „un om ca oamenii”, care trebuia să fie, potrivit ,,regulilor obștești”, abonat ,,la un cabinet de lectură”, să bea șampanie, să fie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o colaborare cu polonii, este de observat că starea de spirit a populației era favorabilă cauzei polone, manifestându-se activ, iar unii dintre fruntașii mișcării legau speranța propriei izbânzi de izbucnirea revoluției în Polonia. La 12 iunie, la ieșirea din Mitropolie, domnitorul, miniștrii și consulii puterilor străine la Iași au fost întâmpinați de o masă de oameni care striga, printre altele, și „Trăiască Polonia !”. O lună mai târziu, G. Sion își mărturisea amărăciunea într-o scrisoare către G. Barițiu, adăugând că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1795; Claude Buffier, De obște gheografie, Iași, 1795; [Autor neidentificat], Gramatica de la învățătura fizicii, îngr. și introd. A. I. Babii, Șt. Lupan, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: P. V. Haneș, Scriitorii basarabeni, București, 1920, 58-93; Iustin Șt. Frățiman, Studiu contributiv la istoricul mitropoliei Proilavia (Brăila), Chișinău, 1923, 68-91; Șt. Berechet, Episcopia Hotinului. Activitatea literară a episcopului de Hotin Amfilohie, BOR, 1924, 12, 1925, 1; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 157, 314-316; D. Axinte, Amfilohie Hotiniul. Mormântul de la Zagavia, „Revista critică”, 1930, 3-4; Claudio
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
1922-1929), și Facultatea de Teologie (1929-1933). A audiat și cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Seminarului Pedagogic Universitar (1933-1936). Corector și încasator al ziarului „Glasul Bucovinei”, preot apoi într-o comună cernăuțeană, va lucra din 1937 în cancelaria Mitropoliei Bucovinei. Pe lângă alte însărcinări, a avut și răspunderea redacțională a publicațiilor „Credința” (1937-1949), la care colabora, alături de alți tineri poeți, încă din 1935, și „Foaia oficială” a Mitropoliei (1947, devenită „Cuvântul adevărului”, 1948). A. s-a format ca scriitor în
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
preot apoi într-o comună cernăuțeană, va lucra din 1937 în cancelaria Mitropoliei Bucovinei. Pe lângă alte însărcinări, a avut și răspunderea redacțională a publicațiilor „Credința” (1937-1949), la care colabora, alături de alți tineri poeți, încă din 1935, și „Foaia oficială” a Mitropoliei (1947, devenită „Cuvântul adevărului”, 1948). A. s-a format ca scriitor în ambianța grupării „Iconar”, fiind unul dintre fondatori. Debutase în revista „Junimea literară” (1931), în care va fi prezent, aproape număr de număr, până în 1935. A mai colaborat cu
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
bombastice, pasiunea ce echilibrează toată exacta mașinărie a cazaniei destăinuie un orator excelent și un stilist desăvârșit. Didahiile rămân și azi vii. G. CĂLINESCU SCRIERI: Predice făcute pe la praznice mari, îngr. și pref. I. Bianu, București, 1886; Didahiile ținute în Mitropolia din București, I-II, îngr. și pref. Constantin Erbiceanu, București, 1888-1889; Sfătuiri creștine-politice, tr. Constantin Erbiceanu, București, 1890; Din Didahiile ținute la Mitropolia din București, îngr, I. Cornoi, București, 1895; Predicile ținute la Mitropolia din București, pref. N. Iorga, Vălenii
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
CĂLINESCU SCRIERI: Predice făcute pe la praznice mari, îngr. și pref. I. Bianu, București, 1886; Didahiile ținute în Mitropolia din București, I-II, îngr. și pref. Constantin Erbiceanu, București, 1888-1889; Sfătuiri creștine-politice, tr. Constantin Erbiceanu, București, 1890; Din Didahiile ținute la Mitropolia din București, îngr, I. Cornoi, București, 1895; Predicile ținute la Mitropolia din București, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1911; Predici, pref. P. V. Haneș, București, 1915; Predici, îngr. și pref. Gabriel Ștrempel, București, 1962; Didahii, postfață Florin Faifer, București
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Bianu, București, 1886; Didahiile ținute în Mitropolia din București, I-II, îngr. și pref. Constantin Erbiceanu, București, 1888-1889; Sfătuiri creștine-politice, tr. Constantin Erbiceanu, București, 1890; Din Didahiile ținute la Mitropolia din București, îngr, I. Cornoi, București, 1895; Predicile ținute la Mitropolia din București, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1911; Predici, pref. P. V. Haneș, București, 1915; Predici, îngr. și pref. Gabriel Ștrempel, București, 1962; Didahii, postfață Florin Faifer, București, 1983; Opere, îngr. și introd. Gabriel Ștrempel, București, 1997. Repere bibliografice
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]