6,883 matches
-
parcă înfloriră a tinerețe netrăită degeaba. Rămăsei între linii, ca un semn de mirare, până ce începui a mă arcui ca o seceră, deși nu venise timpul întrebărilor!" Nu poate să nu-l atingă pe cititor frumusețea și curățenia valorilor morale moștenite din bătrâni, dragostea autorului pentru pământul țării sale, dorinta lui de a trăi în spiritul, obiceiurile și tradițiile neamului nostru. Sunt pagini scrise cu pana muiată în sufletul său, pagini scrise cu dragoste pentru limba română pe care o mânuiește
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
care mă purta pe o scară în urcare. Îmi amintesc de primul ghiozdan, de degetele pline de cerneală și nu o pot uita pe prima mea învățătoare, cea care mi-a pus creionul în mână, al cărei scris l-am moștenit, și nici pe frumoasa mea dirigintă, pe care de mică am admirat-o și o admir, ea mi-a fost primul model, ea și interesantele ore de dirigenție, care mi-au fost de mare folos în viață. Când am urmat
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
Magia cuvântului, în scris și oral, am moștenit-o de la tatăl meu -avocatul Valentin Saxone - pentru care, în profesiunea lui juridică, pledoariile erau o demonstrație de talent oratoric. Dacă ai acest talent, trebuie să-l „cizelezi”, ceea ce eu am făcut, urmând un curs la Universitatea din Haifa, având
TAINA SCRISULUI (33) – MAGIA CUVÂTULUI: „SĂ FACI CE ŞTII MAI BINE!” de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355142_a_356471]
-
III. LIANA SAXONE-HORODI - TAINA SCRISULUI (33) - MAGIA CUVÂTULUI: „SĂ FACI CE ȘTII MAI BINE!”, de Liana Saxone Horodi, publicat în Ediția nr. 601 din 23 august 2012. Magia cuvântului, în scris și oral, am moștenit-o de la tatăl meu -avocatul Valentin Saxone - pentru care, în profesiunea lui juridică, pledoariile erau o demonstrație de talent oratoric. Dacă ai acest talent, trebuie să-l „cizelezi”, ceea ce eu am făcut, urmând un curs la Universitatea din Haifa, având
LIANA SAXONE HORODI [Corola-blog/BlogPost/355168_a_356497]
-
garnisit” cu nota 3 la limba română (notele erau până la 5 și învățam atunci numai 10 clase ca în Rusia) pentru că, am făcut „sacrilegiul” de a „încurca borcanele”, spunând la ... Citește mai mult Magia cuvântului, în scris și oral, am moștenit-o de la tatăl meu -avocatul Valentin Saxone - pentru care, în profesiunea lui juridică, pledoariile erau o demonstrație de talent oratoric. Dacă ai acest talent, trebuie să-l „cizelezi”, ceea ce eu am făcut, urmând un curs la Universitatea din Haifa, având
LIANA SAXONE HORODI [Corola-blog/BlogPost/355168_a_356497]
-
care nu avea copita despicată în două. Încălcarea acestei legii o supuneau dorinței de a avea hrană. De aceea, au apărut superstițiile, care nu făceau altceva decât să producă interdicții în a se consuma carnea de porc, cum s-au moștenit, de-a lungul vremii, zicerile: când porcul este negru, se adună sânge într-o farfurie sau strachină cu mei. După ce se usucă, femeia aprinde meiul și afumă cu el copiii ca să-i scape de sperieturi. Și pentru că porcul era un
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
pe de o parte destul de avansată, cu cercetări și rezultate bine cunoscute, apreciate și în țară și în străinătate, iar pe de altă parte, parcă s-a rupt din matca ei, s-a înstrăinat într-un fel de principiile naturale, moștenite odată cu viața și, care îl mențineau pe om sănătos. Îmbrăcăminte din fibre sintetice, lenjeria la fel, covoarele asemenea și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii. Lăsați-i pe ăia mulți să poarte nădragi de plastic, exagerez
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
Alexandru Philippide ( 1858-1933), fost profesor al Universității din Iași și membru al Academiei române, autor al unor studii filologice și literare cunoscute și peste hotare-Al.A.Philippide s-a născut la Iași în anul 1900. De la tatăl lui a moștenit pasiunea ideilor precise și clare, iar de la mama înclinația spre meditație și o sensibilitate ascuțită. La vârsta de 22 de ani își face debutul editorial, el având o profundă și temeinică pregătire clasică. George Călinescu scria despre Al.A. Philippide
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? AL. A. PHILIPPIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355648_a_356977]
-
și în interiorul acestora!... Luciditatea, spiritul său de echipă, respectul față de colaboratori și dreapta lui socoteală ar fi fost de mare folos acum dar, am convingerea că felul său de a fi și, mai ales, de a vedea lucrurile a fost moștenit de către mulți dintre ucenicii și colaboratorii săi, avându-l astfel, între noi și mai cu seamă întru noi, pentru care fapt mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
civilizați. Mă simt foarte bine când merg acolo”. Doina Nicula a învățat engleza și franceza la nivel de conversație. Poliglotul familiei era însă soțul ei: “Emilian vorbea cursiv germana, italiana și spaniola, dar nu vorbea engleza. Fiul meu l-a moștenit - zice Doina -, el are o pasiune exacerbată pentru limbile străine. Vorbește perfect franceza, neerlandeza (limba care se vorbește în Flandra și zona Bruxelles), engleza și italiana”. Cu toată drama petrecută în familia preotului Gheorghe Tatu din Sebeșul de Sus în
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
împlinit, trăiește la Cluj, împărțindu-și timpul liber între Cluj, orașul care a adoptat-o cu mulți ani în urmă, Sibiu și Sebeșul de Sus, pe care nu uită să-l viziteze atunci când timpul îi permite. Casa pe care a moștenit-o de la familie în satul natal a vândut-o acum câțiva ani, unei familii sărmane... Acum, doamna Luciana este pensionară și se bucură de fiecare moment, încercând sentimentul împlinirii la porțile senectuții. S-a născut în Sebeșul de Sus la
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
în revistele „Povestea Vorbei” și „Argeș”. Cu George Țărnea am participat la mai multe spectacole de poezie și i-am admirat excelenta-i memorie. Avea ușurința versificației... așa cum o aveau creatorii populari. El venind din comună Șirineasa, județul Vâlcea a moștenit acel „filon” al talentului de la mama sa (care era soră cu mama lui Mugur Isărescu). În perioada 1970-1971 am lucrat la ziarul de șantier „Lumina de pe Lotru”. Acolo am cunoscut oameni, fapte și drame care s-au coagulat în romanul
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
noua generație de boieri Olteni ce se ridică în timpul lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu și continuă să țină sus tradiția boierească națională și propensia românească în epoca fanariotă și apoi, în prima jumătate a secolului XIX 12. Toți aceștia moșteneau de la înaintașul lor nu numai dârzenia, tenacitatea și destoinicia în a se ridica, prin forțe proprii și vitejie, de la o condiție modestă, de moșnean sau mic boier, la mari demnități și averi, dar și cultivându-și suflul patriotic de apărare
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
Oravița, într-o familie de oameni simpli, dar cu suflet mare și plin de poezie și înțelepciune străbuna. De la bunica face cunoștință cu povești și întâmplări spuse în versuri uneori, căci bunica-i avea un suflet de poet. De la tata moștenește dorința de a afla, de a cunoaște cât mai mult și, în același timp, inclinațiile lui spre lumea scrisului. Primele încercări literare i-au fost călăuzite de profesorul de limbă română din școala primară, viitorul profesor universitar Vasile Cretu, fiind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346191_a_347520]
-
Oravița, într-o familie de oameni simpli, dar cu suflet mare și plin de poezie și înțelepciune străbuna. De la bunica face cunoștință cu povești și întâmplări spuse în versuri uneori, căci bunica-i avea un suflet de poet. De la tata moștenește dorința de a afla, de a cunoaște cât mai mult și, în același timp, inclinațiile lui spre lumea scrisului.Primele încercări literare i-au fost călăuzite de profesorul de limbă română din școala primară, viitorul profesor universitar Vasile Cretu, fiind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346191_a_347520]
-
ovale... Sandaua argintie cu toc înalt întregea tabloul minunatei femei blonde din oglinda din hol...era încă tânără, deși împlinise 55 de ani...Subțirică, cu talia de adolescentă, se privea cu ochii aceia albaștri cu gene lungi pe care îi moștenise de la bunicul ei ... -Ești încă frumoasă, doamnă, gândi Gențianne admirându-și picioarele albe, fără vinișoare sparte, cu pielea fină de catifea... Se rupse din momentul de narcisism care o euforizase și plecă în fugă pe scări...urcă în mașina proaspăt
FUNDUL DE OCHI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356071_a_357400]
-
totul apare idilic iar ce a fost rău se estompează, dispare. Spun din fericire, pentru că au existat și părți care puteau pune o amprentă negativă în dezvoltarea mea dar, dragostea de natură, de om, de tot ce-i frumos, am moștenit-o de la tatăl meu și asta m-a ajutat de foarte multe ori să nu sezizez lucrurile negative, sau să cred că „așa trebuie să fie”. George ROCA: Tatăl dumneavoastră, avocatul Valentin Saxone, politician, poet, om de cultură, a fost
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
în Cooperativă erau „foști” și ca să se mențină umblau des la „cadre” să dea informații despre unul sau celălalt. Deseori eram chemată (și eu) la „cadre” pentru a face o „completare la autobiografie”. Nu reușeau să mă sperie - probabil că moștenisem de la tatăl meu curajul. Ba, mai mult, într-o zi de iarnă, în curtea atelierului de pe strada Bacovia, l-am prins de reverul hainei pe to'așul Doiciu de la Serviciu Cadre, care mereu mă amenința că o să mă învețe minte
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
ROCA: Să discutăm puțin despre condiția dumneavoastră de scriitoare. De ce scrieți? Ce fel de literatură va place mai mult? Liana SAXONE-HORODI: Văd că m-ai ridicat la gradul de scriitoare. Departe de mine! Magia cuvântului în scris și oral am moștenit-o de la tatăl meu, pentru care, în meseria lui de avocat, pledoariile erau o demonstrație de talent oratoric. Dacă ai acest talent, trebuie „cizelat”, ceea ce am și făcut, urmând un curs la Universitatea din Haifa, având ca temă „Retorica, puterea
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
la Radio Delta, Radio România Cultural, Radio România Actualități, Antenă 1, B1 TV, Prima, Goodlife Channel și a scris articole de specialitate la numeroase reviste.Cristiana Levitchi s-a nascut pe 12 decembrie 1973 la București. De la părinții săi a moștenit simțul frumosului, simțul critic, plăcerea de a se instrui și a citi, instinctul în situații critice, curajul de a merge mai departe, perseverența, energia, însă și sensibilitatea care o ajută în munca pe care o face. Cristiana Levitchi este căsătorită
PSIHOTERAPIA – O SOLUŢIE PENTRU STRESUL OMULUI MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356116_a_357445]
-
de acte sunt scrise în sat și în limba română, unele chiar înainte de înființarea școlii dela Câmpulung. Din alte documente rezultă, hotărârea moșnenilor rucăreni de a trece de la forma de stăpânire în devălmășie absolută - asupra a 35 (treizecișicinci) de munți moșteniți de la primii voievozi - la o stăpânire devălmașe, în care munții au fost repartizați pe moși, pe cete de neamuri și pe dramuri. Momentul ales în acest scop a fost ziua de 30 noiembrie (Sf.Andrei) 1797, când adunați în curtea
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
era tânără, nu avea insomnii și nici boală aia afurisita de piele, doar speranțe avea și câțiva pistrui aruncați pe vârful nasului. ************************************************************ Îndată ce și-a luat doctoratul în Istoria Artei, Mărțina Herseni și-a vândut partea de pământ pe care moștenit la Glodoasa, într-un sat cu contigente după contigente de țânci fără noroc și podgorii cu vinuri medaliate, interbelic, la Expoziția de la Paris. De Glodoasa o leagă încă amintiri vagi că fotografiile vechi și uitate într-un scrin cu secrete
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
când se referă la el, face imediat o asociere a evreilor cu banii! „De mii de ani, evreii au descoperit că fiecare om are un preț, iar prețul omului este banul! De la o generație la alta, acest concept s-a moștenit, devenind oarecum leit-motivul existenței lor: trebuie să faci cât mai mulți bani, pentru că niciodată nu se știe când e nevoie de un om valoros, care să aibă și un preț cât mai mare!” Interesant mod de a gândi, nu? Pragmatici
„DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370915_a_372244]
-
înapoi această simțire, această limbă atât de frumoasă... Pentru ce nu-i bine să spui „doamnă Ana”? ,”Poi, dacă așa ne-am învățat?”, ”Dar, de ce nu vă învățați și invers?”. Da, nu se poate așa, că noi ar trebui să moștenim niște tezaure incomensurabile de la străbunii noștri... Mă supără chiar, de parcă-mi taie urechile aceaste sunete ”Ana Ivanovna” aci. De aia, nu pot face parte dintr-o comunitate care se află în aceste meleaguri, poate că mai mult de atât nu
MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU UN INTERVIU ! (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371018_a_372347]
-
de noi în 1981-1983. Pentru alte limbi actuale se acceptă moștenirea din acest fond (rusă, engleză, latină, baltice) ca să cităm numai câteva la întâmplare: „obșceindoevropeiskii plast slov russkogo iazyka“, (Mangu, Vascenco, Oiță, LRLC, B., 1963, p. 45) „vocabularul latin era moștenit în bună parte, din i.e.“ (Al. Graur, Tendințe, p. 272), „common word stock“ (E. Iarovici, A. History, p. 7), „Stratul cel mai vechi a fost moștenit de limbile baltice ca material structural primar din i.e. comună: mamă, frate, ochi, inimă
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]