1,331 matches
-
a mobilizării populare. Aceste cinci aspecte sugerează faptul că, în general, capacitatea populismului de a amenința sau remedia dezvoltarea democratică depinde foarte mult de contextul în care se derulează respectivele acțiuni. Mergând pe acest raționament, populismul nu are un impact moștenit, pozitiv sau negativ, asupra democrației, cu excepția cazului în care deplasează sistemul politic înspre o extremă. Manifestarea populismului sprijină sau stânjenește democrația, de obicei, în funcție de cât de bine funcționează deja democrația. Chestiunea "relațiilor majoritate-minoritate" constituie un exemplu util în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
trebuie remediat prin unificare teoretică. În contrast cu aprecierea făcută de R. Boudon, imaginea contribuțiilor sociologice oferite de sociologii clasici și moderni, ce au avut un cuvânt de spus în edificarea disciplinei, relevă mai curând efortul de reconstrucție pe baza tradițiilor variate moștenite. Însăși sociologia acțiunii, ce constituie obiectul tratatului coordonat de R. Boudon (1992/1997), este o paradigmă ce unifică tradiția durkheimiană a valorilor și reprezentărilor colective cu perspectiva weberiană asupra reconstrucției motivelor acțiunii actorilor sociali, lucru de altfel recunoscut de autor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
categorii ce îndeplinesc funcțiunea de „condiție generală a priori sub care lucrurile pot deveni obiecte ale cunoașterii noastre în general” (Kant). Acestea sunt cadrele voinței sociale: cadrul cosmic (mediul natural geografic), cadrul biologic (factorii biologici, demografici, rasiali), cadrul istoric (cultura moștenită) și psihic (psihologie colectivă, opinie publică). O radiografie a viziunii lui Gusti asupra cauzalității sociologice arată un demers creator de prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
boala de care suferă Occidentul. Gânditorii indieni nu au acel orgoliu al originalității specific filosofilor europeni. Chiar și atunci când sunt originali, ei nu dau prea multă importanță acestui fapt, întrucât se vor doar simpli comentatori ai unui patrimoniu de idei moștenit și care urmează doar să fie lămurit și înfăptuit prin existența umană. Simbioza dintre viața religioasă și gândirea filosofică apare în India ca un fenomen promovat de două împrejurări fundamentale: omul religios nu se teme de erezie, iar filosoful nu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Genetica diabetului zaharat și a complicațiilor sale 1. Genetica diabetului zaharat de tip 1 Argumente pentru condiționarea genetică a T1DM Mai multe argumente vin în sprijinul afirmației că T1DM apare pe un fond de susceptibilitate genetică moștenită. În primul rând este vorba de observația empirică că diabetul de tip 1 prezintă o agregare familială semnificativă [101], adică frecvența bolii este mult mai frecventă în unele familii spre deosebire de altele. Riscul de apariție a T1DM pe parcursul întregii vieți este
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
care duce la modificarea unei bucle dihidrouridinice cu afectarea consecutivă a terminării transcripției de pe ADN-ul mitocondrial. Aceasta poate determina defecte ale sintezei proteinelor mitocondriale [75]. Subiecții purtători ai acestei mutații se caracterizează prin defecte insulinosecretorii, și surditate senzorială, ambele moștenite matern [54,89]. Această triadă diabet, surditate și moștenire maternă a fost codificată MIDD (Maternally Inherited Diabetes and Deafness). Alți autori au arătat că aceeași mutație poate fi asociată uneori cu sindromul MELAS, mult mai sever, caracterizat prin miopatie mitocondrială
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
timpuri democratice"417, unei dispoziții ce repudiază datoria colectivă a moralei pozitive în profitul unei opțiuni etnice aservite căutării fericirii individuale sau angajamentului personal. În 1911, filozoful Georg Simmel afirma că individualismul extrem al societății moderne nu mai tolera valorile moștenite, percepute ca fiind pur formale, aceasta în așteptarea noilor coduri culturale ce întîrziau să se concretizeze 418. De aici rezultă în prezent atracția exclusivă față de cauze umanitare, ecologice și, în plus, de apărare și de ilustrare a acelei categorii particulare
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o creștere a lipidelor intramiocitare poate fi o tulburare precoce în tipul 2 de diabet zaharat însoțit de insulinorezistență. Această creștere a fost înregistrată și la descendenții pacienților cu diabet zaharat de tip 2, demonstrând că tulburarea este o trăsătură moștenită. Evaluarea comparativă prin microscopie electronică a volumului depozitelor de trigliceride și glicogen intramiocitare la subiecți obezi cu și fără diabet zaharat tip 2 (27) a constatat o creștere a cantității de grăsimi și o scădere concomitentă a glicogenului la obezii
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
unei explicite declarații de apartenență, a unor confirmări a descendenței așa cum ne oferă reprezentanții "generației '80"40 în numeroase articole precum Modelul Caragiale 41, semnat de Florin Iaru, O nouă școală a lui Caragiale 42, de Ion Simuț, Moștenitori și moșteniți 43, de Al. Cistelecan, Competiția continuă 44, de Sorin Preda, Vocația succesorală 45, de Vasile Gogea și alte texte de aderență și recunoaștere a datoriei față de tradiția caragialiană. Doar pe criteriul existenței unor documente de paternitate nu se poate da
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
II-a, 1999, pp. 159-162. 42 Ion Simuț, O nouă școală a lui Caragiale, în "Familia", nr. 7, iulie, 1989, reprodus în Gheorghe Crăciun, Competiția continuă (Generația '80 în texte teoretice), ed. cit., pp. 39-45. 43 Al. Cistelecan, Moștenitori și moșteniți, în "Ateneu", nr. 2, februarie, 1989, reprodus în idem. pp. 339-342. 44 Sorin Preda, Competiția continuă, în "Ateneu", nr. 9, septembrie, 1988, reprodus în idem., pp. 368-369. 45 Vasile Gogea, Vocația succesorală, "Ateneu", nr. 11, noiembrie, 1988, reprodus în idem
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
uneori în calcul și posibilitatea ca măcar tatăl biologic să fie necunoscut. în fine, părinții de talie mică nu exclud posibilitatea ca un copil de-al lor să aibă o tulburare organică de creștere sau chiar o tulburare de creștere moștenită care ar putea beneficia de un tratament; este, de exemplu, cazul rarelor familii de nanici hipofizari . Dacă copilul e băiat, se adună 13 cm la suma înălțimii părinților, iar dacă e fată, se scad 13 cm. Prin această metodă se
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
proces decât o stare, este un model de orientare a acțiunii. Majoritatea orașelor pot să-și calibreze ambițiile de reușită metropolitană în funcție de sfera de influență. Chiar dacă strategia lor se rezumă la exploatarea unui atu turistic sau a unei specializări industriale moștenite, toate înțeleg să devină actori ai propriei lor dezvoltări. Este necesar să ținem minte că ambiția de a transforma orașul în "actor economic" apare în momentul în care trecerea de la societatea industrială la societatea comunicării și informației, a înaltelor tehnologii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
presupune o asamblare a valorilor individuale astfel încât să se formeze un sistem care să acționeze în cadrul unei ierarhii a valorilor determinată de necesitățile organizaționale. Acțiunea managementului organizației sportive pentru crearea valorilor colective necesare se bazează pe: determinarea componentelor programării mentale moștenite (ereditare) și impuse de societate în funcție de specificul organizațional; normele societății, care asigură stabilitatea organizațiilor și fundamentul organizării acestora; factorii mediului extern (economici, politico juridici, sociali, tehnologici) care constituie și originea normelor societății; descoperirile științifice, forțele naturii și ale omului care
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
a face descoperirea cea mai formidabilă a tuturor timpurilor: opera perfectă. * Fiindcă știi că nu e sănătos să te dai după inteligențe îmbătrânite. * Fiindcă nu poți afla nimic nou și uimitor folosind canoanele vechi. 1.8. Emanciparea romanului Desperado Inovații moștenite Primele decenii ale secolului XX, anii dintre Henry James (la cumpăna dintre secolul XIX și XX) și Joyce, Woolf, Eliot cu vârful de lance în 1922, când au apărut simultan Ulysses și The Waste Land, au fost o epocă a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Divinități fără numetc "4. Divinități fără nume" Rămâne În orice caz un mister cui Îi erau destinate acele ofrande și acele sacrificii. Multă vreme savanții s-au gândit la o divinitate feminină ce ar fi dominat panteonul relativ modest, divinitate moștenită și derivată din „venerele” nude ale civilizației neolitice care locuise bazinul central-răsăritean al Mediteranei și apropiata Anatolie. Cercetătorii s-au gândit la o „Mare Zeiță” sau o „Zeiță-Mamă”, protectoare și promotoare a fecundității naturii și oamenilor, căreia i se alătura
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de om așa cum a fost (ediția 1972). Introducere de Valeriu Râpeanu, p. XXXV 115 Op. cit., p. VII 116 Șeicaru, op. cit., pp. 81-82 117 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 160. Iorga era furios că "mîndria lui moștenită, căreia îi dăduse mai multă greutate prin erudiție și prin poziția lui de profesor universitar" era considerată "insuportabilă" 118 Op. cit., vol. III, p. 106 119 Op. cit., vol. II, p. 150. Biblioteca critică: Nicolae Iorga, p. 125. Sanielevici nu-l prea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
decizia tacită de a fabrica o identitate de larg consum nouă și măgulitoare - doar că exercițiul a fost mult mai reușit În cazul Austriei. Un partid creștin-democrat cu intenții reformiste, o stângă parlamentară, consensul general că diviziunile ideologice sau culturale moștenite nu trebuiau Împinse până la polarizare sau destabilizare politică, precum și o populație depolitizată - acestea erau trăsăturile distinctive ale stabilității postbelice În Europa de Vest. Modelul italian sau austriac poate fi reperat, În configurații diverse, mai peste tot. Chiar și În Scandinavia mobilizarea politică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În jurul unui program legislativ ce urma să fie aplicat de către stat. Nouă era premisa organizatoare. Până atunci (În Europa), bazele electorale rezultau din afinitățile elective ale unor mase de alegători din aceeași clasă sau profesie, uniți printr-un set comun, moștenit și mai degrabă abstract de principii și obiective. Măsurile politice concrete contau mai puțin decât apartenența la un grup. Dar În anii ’70 atenția a fost monopolizată de măsurile concrete. Au apărut partide și mișcări cu „deziderat unic”, a căror
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ale lui William Forsythe la Frankfurt sau straniile „adaptări” montate ocazional la Opera din Paris nu făceau decât să confirme o presimțire sumbră: mai mult Însemna doar mai rău. Privită din această perspectivă, cultura europeană „Înaltă”, care Înainte răspundea familiarității moștenite a spectatorilor cu un canon comun, exploata acum complexele culturale ale unui public de neofiți - incapabili de distincții argumentate Între „bun” și „prost”, dar urmând entuziaști imperativele modei. Nu era o situație atât de nemaivăzută cum afirmau pesimiștii din cultură
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
scoțiană 644; moralitate și relații personale 349-350; musulmani 676; neguvernabilitate 496; nemulțumirea din industrie 495; neofasciști 679; nostalgia 701-703; Noul Partid Laburist 501, 722-723; opoziția față de extinderea Uniunii Europene 667; optimismul (din anii ’50) 277-278; Orgreave, ca exemplu de industrie moștenită 702; partide comuniste 297; partide conservatoare 493, 495-502; Partidul Comunist al Marii Britanii (CPGB) 195; Partidul Laburist 76, 344-345, 374, 430, 483, 493-494, 496-497, 500-502; Partidul Național Britanic (PNB) 667, 677; Partidul Social-Democrat 500; Partidul Socialist din Marea Britanie (PSMB) 371; performanța
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
189-190, 199-201, 203, 205, 208, 298, 328, 355, 368, 370, 375, 392, 443, 516, 716 satiriști politici 443 Savater, Fernando 716 „Să dăm mâna peste Marea Baltică” 591 sărăcie 721, 723 scandaluri 680-682 Scandinavia; admirația pentru modelul social-democratic 341; avantajele societății moștenite 338; coaliții „roșu-verzi” 340; criză economică istorică 339; dobânzile impozitelor 447-448; ecologie 454; fața Întunecată a modelului social-democrat 341-342; igienă rasială 342; includerea țăranilor În procesul politic 340; musulmani 676; programe de sterilizare 342; rețele politice dedicate unei cauze unice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
post SDC lumenul rezidual este intens gadofil, hematomul intraparietal nu captează SDC. Angio-RMN: evidențierea anevrismului - TOF-3D, angio-RMN post-SDC (fig. 3.48). Recomandări imagistice: angio-RMN post-SDC dinamic sau angio-CT. ANEVRISMUL FUSIFORM NON-ATHEROSCLEROTIC Reprezintă o lărgire fusiformă arterială cauzată de o vasculopatie moștenită sau dobândită. Sistemul vertebro-bazilar este mai afectat decât circulația carotidiană. Pot fi multiple sau solitare și pot varia în mărime de la câțiva mm până la câțiva cm [2]. Recomandări imagistice: examen RMN cerebral și angio-RMN post-SDC. MALFORMAȚIILE ARTERIO-VENOASE Sunt malformații vasculare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
pentru protecție și asistență socială, ci, în mod special, din confuzia de organizare și din deficitul unei politici coerente în domeniu. Am putea menționa doar câteva dintre punctele critice ale sistemului de asistență socială la nivel național, multe din ele moștenite, care pot afecta negativ dezvoltarea ulterioară și reforma sistemului. Acestea pot fi privite ca adevărate provocări în formarea asistentului social: 1. problema subfinanțării serviciilor de asistență socială este una dintre cele mai spinoase • prioritizarea confuză a finanțării serviciilor de asistență
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la condiții de viață improprii, în continuă degradare. Situația s-a agravat și mai mult din cauza dominării personalului necalificat. După 1990, situația din instituții s-a îmbunătățit în ceea ce privește condițiile materiale, dar a continuat să se mențină forma de organizare improprie moștenită. În plus, instituțiile arătau mai degrabă ca niște spitale (medicalizarea instituțiilor), ca niște internate de tip cămine școlare (cu activități exclusiv pedagogice) sau chiar cazarme (unde predomina izolarea și lipsa de comunicare socială). Inexistența asistenților sociali a fost o cauză
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială - singurul personal din instituții era cel medical și școlar, restul personalului fiind nespecializat. Și în prezent instituțiile de asistență socială nu angajează decât foarte puțini asistenți sociali în raport cu personalul administrativ. Probabil acest fapt este efectul unei inerții a personalului moștenit. Desființarea profesiei de asistent social din 1969 a avut efecte profunde în instituțiile publice cu vocație de asistență socială, la toate nivelurile sistemului. Lipsa asistenților sociali în instituțiile specializate a generat un deficit sever de cultură organizațională în domeniul asistenței
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]