11,876 matches
-
ea are același rol divinatoriu. Probabil, credința românilor în ursitoare a generat și diferite practici augurale cu scop magic și divinatoriu. Astfel, auguratul este destul de des întâlnit la naștere, la nuntă sau cu ocazia altor sărbători. În cazul nașterii, "alături de moașă, în aceste rituri de început și practici magice augurale un rol aparte îl aveau femeile care veneau cu daruri și cu urări de noroc, sănătate, prosperitate la 2-3 zile după botezul copilului"70. Totuși, cel mai însemnat ritual din tradițiile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
funcțiile preotului s-au sedimentat în timp, funcționând astăzi mai mult sub forma unor exigențe comunitare. De altfel, nu numai preotul se bucură de un asemenea tratament, ci toți cei care au contact direct cu anumite aspecte secrete ale existenței: moașa, ciobanul, fierarul, solomonarul, cunoscătorii de carte etc. Alături de preot, în lumea tradițională mai funcționau și alte persoane care se ocupau cu folosirea cărții în scopul prezicerii: zodierii, păscălierii, solomonarii, prăvilarii. În general, aceștia erau printre puținii cunoscători de carte din
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a vorbi la cea obscen-colocvială: "A! Dumnezeii m... pușlamale și scroafe! Îi văzuși... Crucea m... Mă, frate, mă, îi bag pe amândoi... Porcul cu barba albă a siluit-o pe fie-sa, rămasă de la o preoteasă și a făcut-o moașă. Porcul celălalt trăiește cu nevestele fraților lui, popa Cârnu și popa Blegu". În această secvență, totul (lexicul trivial, sintaxa, procedeele satirice și pamfletare înjurătura, porecla aluziv peiorativă, tema lumii descentrate) trimite la un stil paradigmatic pentru Icoane de lemn și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
convingă lumea în privința caracterului indispensabil al competențelor lor, dar și de intervenția statului. Dacă la începutul secolului al XIX-lea, situația medicilor era fragilă (clienți săraci, onorarii mici, plătite neregulat, cunoștințe și priceperi nerecunoscute, lupta cu "concurența" (practicienii populari, "empiricii", moașele, preoții, ofițerii sănătății instruiți pentru îngrijirea răniților în timpul războaielor etc.), treptat se votează legi care interzic ofițerilor de sănătate să practice medicina pe timp de pace, pedepsesc vindecarea ilegală, recunosc dreptul medicilor de a avea sindicate profesionale etc. "Medicalizarea" societății
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Profesii intermediare ... 5. Funcționari... 7. Pensionarii... 9. 3. militari în termen etc.; durata deplasării de la domiciliu la serviciul de sănătate (se calculează în ore și minute deplasarea până la serviciul de sănătate din localite, zonă, regiune: dispensar, policlinica, spital, spital privat, moașa comunală, vindecător tradițional, farmacie; mijloace de transport utilizate (pe jos, cu calul și căruța, cu motoreta, autoturismul propriu, taxi, autobuz, vecini sau alții cu mașina particulară etc.); tip de locuință: apartament la bloc, casă, vilă (descrierea pe scurt); aprovizionarea cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
vizitează Coburg. La Augustenburg, se întîlnesc cu prințul Wilhelm de Prusia (fratele regelui Friedrich Wilhelm IV) și cu soția lui, Augusta de Saxa Weimar. Vizitează și Bonn-ul, unde a studiat Albert, și apoi Mainz-ul unde o revede pe fosta ei moașă, medicul pediatru și neo-natologul Charlotte Heindereich. // William Tite construiește Bursa din Londra (Royal Exchange). // Charles Dickens publică romanul Martin Chuzzlewit. 1845. Apar primele semne ale marii foamete din Irlanda (Irish famine), cauzată de recolta dezastruoasă de cartofi din Irlanda pînă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
vecine există cuvinte care le sunt bine cunoscute din limba lor. Dacă află că acele cuvinte sunt foarte vechi în română, fiind moștenite din latină (bășică, fecior, plăcintă, a pleca) sau împrumuturi vechi cum sunt cele din substratul traco-dac (măgură, moașă), satisfacția lor este și mai mare, pentru că au certitudinea că respectivele cuvinte sunt pornite din română spre limbile vecine, și nu invers. Am văzut că și francezii au sentimente similare când constată că multe cuvinte din limba lor există și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
totul limba lor dacică? Cred și accept, continuă Cantemir, că dacii și-au putut strica limba și amesteca unele cuvinte latine, dar nu că și le au putut uita până într-atât pe ale lor, încât nici măcar între femeile și moașele de la țară să nu fi rămas fie și cea mai slabă urmă” (DMN, p. 65). Acceptarea, totuși, a existenței în limba română a unor cuvinte „rămase din limba vechii Dacii” este motivată mai întâi prin nevoia coloniilor de romani din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vasalilor, care de la naștere erau aserviți seniorului ca slugi și militari; forma baliatus însemna în latina medievală „cel tutelat”, bailetus „aservit”, iar bajulus, bail, „protector, apărător”, cf. rom. boier. Vezi și bàlia (bàila), la Dante, „femeie care alăptează copiii altora”, „moașă”, vit. balìa (bailìa), vfr. baillie „putere, seniorie, stat”, vit. baliato „provincie guvernată”; alb. vájzë „fată, fiică”, calabr. vajazzu „slugă, țăran”, bajazza „femeie ușoară, servitoare”, vgr. ηλιξ, αλιξ „de aceeași vârstă” etc. Neogramaticii, chiar dacă vorbesc de evoluția limbii, nu pun formarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
alte popoare dispunea de multe rețete de la proceduri magice la prescrierea de plante, dietă, mișcare, izolare, masaj, altele după caz, unguente, igienizare etc. În afară de medici mai erau unii oameni specializați în circumcizie, sângerare, „lăsare de sânge“. Nașterile erau asistate de moașe, când acestea existau. Pentru prevenirea bolilor sau lecuirea lor, evreii purtau amulete. Interpretarea viselor era frecventă. Terapeutica era o îmbinare de practici populare, religioase, sfaturi, tratamente cu substanțe ca infuzii, pudre, unguente, licori, decocturi din plante. În diaspora, evreii aveau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
inserțiuni de observații medicale din epocă în diverse cărți ca Descriptio Moldaviae sau de practici medicale așa ca în Istoria Imperiului Otoman. Nu lipsesc nici observațiile privind cazurile de bolnavi și de terapii naturiste. Se știe că în Transilvania existau moașe pregătite în Apus și angajate oficial. în popor continua să fie practicată prin tradiție medicina populară, bazată pe resurse variate, experimentate curativ și utilizate, după caz și preventiv, ca produsele melifere și lactate. Ca și la Curtea Domnitorului ștefan cel
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Dâmbovița, Preajma - Dolj etc. în care igiena individuală și colectivă se predă, deocamdată, fără manuale speciale. În Transilvania situația e mai diferită. Sub influența Centrului Medical de la Viena, și a medicinei occidentale, apare la Sibiu, după 1750, un Institut de moașe, instruite de maistrul Michael Blasius și în 1775, ia ființă la Cluj un Liceu Regesc Medico-chirurgical în care se formează cadre în arta chirurgiei și altele în cea a moșitului, magister magistrorum fiind Joseph Leffer. însă, în această provincie românească
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Regesc Medico-chirurgical în care se formează cadre în arta chirurgiei și altele în cea a moșitului, magister magistrorum fiind Joseph Leffer. însă, în această provincie românească, încă din sec. XVI și XVII apăruseră la Brașov, Sibiu și Bistrița școli de moașe cu diplomă. Cele fără diplomă sunt supuse, de acum la un examen confirmativ, căci în acest secol luminat, cartea, instrucția, specializarea devin condiții legiferate pentru a reduce avalanșa afaceriștilor, șarlatanilor, practicienilor de ocazie. Cadrul juridic nu întârzie să apară: Generalia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
acest secol luminat, cartea, instrucția, specializarea devin condiții legiferate pentru a reduce avalanșa afaceriștilor, șarlatanilor, practicienilor de ocazie. Cadrul juridic nu întârzie să apară: Generalia Normativum în Re Sanitatis (1770) este legea austriacă la practica obstetricală, un subcapitol impunând examinarea moașelor necalificate și eliberarea de atestat pentru cele cu experiență, cunoștințe, comportament corespunzător. La Liceul Medico-chirurgical din Cluj se remarcă oculistul și eruditul transilvan Ioan Piuariu- Molnar, autor al tratatului de precepte pentru discipolii chirurgiei, în limba latină: Paraensis ad auditores
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fiecare având de câștigat. Se înființează catedra clinică a gravidelor și nașterilor onorată de Jean Louis Beaudeloque (1746 - 1810) care publicase deja L’Art des accouchements (1782). Pe lângă maternitatea spitalului Port Royal, vestitul obstetrician mai creează și o școală de moașe. Chirurgii și ginecologii care se formează ajung și cunoscători ai patologiei interne, toți aflându-se într un continuu schimb de cunoștințe și experiență cu medicii. Napoleon și Imperiul deschid noi orizonturi de atracție și progres medical. Numărul clinicienilor crește ca
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și la anestezii cu alte substanțe ca protoxidul de azot, cloroformul ș.a. Chirurgia preia metoda anesteziei generalizând-o. Valoarea antisepsiei lui Ioseph Lister în chirurgie explică preluarea ei în toate spitalele. Cât privește asepsia ea devine regulă, lege pentru chirurgi, moașe, dar și pentru asigurarea igienei propriu-zise. William Halsted (1852 - 1922) impune folosirea mănușilor de cauciuc sterilizate. În a doua jumătate a sec. XIX se dezvoltă și medicina americană, rusă și a țărilor europene din Est, mai mici între care și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
scop, traduce Manualul pentru îngrijitori și îngrijirea de bolnavi al lui François Fodere (1764 - 1835). Tot în București apare, în 1839 școala de moșit condusă de Iosif Sporer (1780 - 1850). Directorul școlii scrie pentru eleve manualul Meșteșugul moșirii pentru învățarea moașelor la Institutul Maternității din București. în cadru Institutului Gregorian din Iași ia ființă în 1852 o școală de moașe sub conducerea lui Anastasie Fătu. În activitatea lor complexă, am putea spune renascentistă, luministă și de occidentalizare culturală și civică, medicii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în 1839 școala de moșit condusă de Iosif Sporer (1780 - 1850). Directorul școlii scrie pentru eleve manualul Meșteșugul moșirii pentru învățarea moașelor la Institutul Maternității din București. în cadru Institutului Gregorian din Iași ia ființă în 1852 o școală de moașe sub conducerea lui Anastasie Fătu. În activitatea lor complexă, am putea spune renascentistă, luministă și de occidentalizare culturală și civică, medicii gândesc să înființeze reviste, societăți științifice. în această perioadă se scriu cărți, încep relații cu Societăți europene prin participarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fost intern al spitalelor din Paris. În 1912, ocupă Catedra Clinicii Filantropia, până în 1937. El introduce chirurgia în obstetrică, face legătura între aceasta și micropediatrie, asigură asepsia puerperală și aplică spiritul științific în pediatrie. Nicolae Gheorghiu organizează modern școala de moașe, înființează Revista de obstetrică, ginecologie și puericultură și Societatea tot cu acest nume. El organizează și participă la congrese și luptă pentru protecția mamei și copilului. Este continuat de profesorii N. Zaharescu-Karaman, D. Săvulescu și mai târziu, de E. Aburel
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
primit și nam răspuns. Pe a matale o știu toată merçi. Am văzut de la început că ești un om cult.142 Pe de altă parte, furia de "ploieșteancă" a Miței Baston, pare s-o cuprindă și pe Aglăița M. Chistol, moașa cu nume care trimite aluziv și la "superioritatea" corecției în cazul infidelității. În scrisoarea cu savoare dialectală moldovenească pe care primejdioasa Aglae o întocmește pentru "respectivul" ei, același Jenică Dezghețatu, sunt aglomerate multe alte indicii care-i legitimează descendența din
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mei. Ține minte Jenică că dacă faci una ca asta va arunc cu vitriol în biserică și num pasă cea fi să râdă una ca Ioneasca de mine care a și început dealde Lenuța și Frosânica să mă întrebe coană moașa ce mai face domnu Jenică la Bacău. Atâta îț spun Jenică.143 Așa cum precizam, Al. O. Teodoreanu se dovedește astfel un sârguincios "ucenic la clasicul" Caragiale, a cărui lecție de încondeiere și arhivare a vorbirii "moftologice" și-a însușit-o
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
liniuța de unire între muncitor și intelectual". în Chantal Delsol, Michel Maslowski, Joana Nowicki op. cit., p. 516. În 1988, România depășea orice plafon în domeniu, 68% dintre absolvenții formelor de învățământ superior fiind ingineri, mai mult chiar decât în URSS, "moașa" acestui mit și a practicilor aferente. Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, p. 134. De ce să mire, prin urmare, sintagma lui Stalin de la Congresul scriitorilor sovietici din 1934, conform căreia scriitorii nu erau altceva decât "ingineri ai sufletelor"? ibidem, p.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
palidă. Fumul din hogeag, învăluit de vânt, părea să-l bage înapoi în vatră. Înăuntru, în casă era frământare mare... Se lupta pentru viață. - Ha‟di Axinia, hai fata mami... împingi, împingi, fata mămăicăi înc‟olecuță!.., Glasul ostenit al bătrânei moașe, repeta întruna de două zile și două nopți, aceleași vorbe... „hai, mai împingi olecuță...“ În vreme ce tânăra femeie, la prima ei „facere“, deși voinică, sleită de puteri, abia că mai gemea la îndemnurile ei. Anton, pădurarul, umbla bezmetic prin odaie, frământându
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
În colțul dinspre răsărit al odăiței, Maica Domnului, în lumina candelei, se uita la ei cu bunătate pe chip neclintită. Baba Săftica pregătește pelincile și fierturile cu toate buruienile, după tipicul numai de dânsa știut... De când se știe, a fost moașa și vraciul satului. „-I-am moșât pi tăț din satu‟ ista, da‟ șî di pi aiurea, șî i-am cătat șî oblojât di tăti bolili...“, spunea ea, simplu, fără fală. Acum e bătrână... bătrână ca însăși bătrânețea... Dacă o întrebi, câți
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
marcând o noua etapă în istoria relațiilor agrare din Moldova. footnote>“ De altfel, baba era sănătoasă, dar mai ales avea o bună ținere de minte, și cu ea puteai vorbi de toate. În neliniștile lui Anton pentru tânăra lui nevastă, moașa îl liniștea, spunându-i: „- Eh, cii pi paci, măi băiete... atâta vremi cat inima‟i bati în chept, cii făr‟ di grijî...!“ Era foarte sigură pe știința și experiența ei.Totuși, fără să arate, bătrâna era îngrijorată... ea știa bine
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]