2,036 matches
-
375. Ceea ce nu menționa Brătianu în scrisoarea trimisă către tatăl viitorului domnitor al României era participarea sa la una din manifestările ce avusese loc pe Câmpia Libertății. Aici, în cadrul unei ceremonii marcată de elemente religioase (tribuna sfințită de un episcop, moaștele sfântului Dumitru erau luate de la Mitropolie și arătate participanților), I.C. Brătianu susținuse un discurs în care insista asupra motivelor pentru care trebuia ales Carol în fruntea statului român, printre care, nu în ultimul rând, sprijinul de care beneficia din partea lui
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
care au studiat în ultimele decenii pelerinajele din spațiul islamic, existând precupări solide în domeniu. La ei am găsit tulburătoare asemănări și promițătoare puncte de reper, în ciuda faptului că în Islam cultul sfinților ignoră în general resturile corporale ale sfinților (moaștele, relicvele propriu-zise), cultivând în schimb pre zența lor imaterială, resimțită ca „vie”, efectivă, adresându-se pelerinului fără intermediari. La fel ca și pelerinul ortodox, cel musulman este prea puțin tulburat de motivația teologică a gestului de venerare a spațiului din jurul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerină care încearcă să depună pe raclă o bucată mare de pânză albă. Pânza, moștenitoarea acelui lințoliu din in, denumit brandeum, cu care se acopereau în Antichitatea Târzie relicvele, este îndepărtată cu un gest expert de către preotul de veghe de lângă moaște. Un alt preot are gestiunea acatistelor și a containerului metalic sigilat conținând banii introduși de pelerini, aflat chiar la urcarea pe scenă. După ce ies din acest tunel al întâlnirii cu sacrul, oamenii par amețiți și fericiți. Slăbiți chiar, unii dintre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
curative și principiile sănătoase ale postului. Îmi spune că numărul de pelerini pare să fi crescut de la an la an, din 1990 încoace. Pentru ea, numărul de pelerini din Iași este proporțional cu vremea de afară și cu numărul de moaște „invitate”. Cu cât sunt mai multe racle, cu atât, mai mulți pelerini. Îmi vorbește despre prieteni de-ai ei, medici, care au „experimentat pelerinajul”. Mă întreabă de ce sunt atât de interesat de acest subiect. „La urma urmei, pelerinajul nu se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
accentul pe organizare, prezența forțelor de ordine, pe timpul de așteptare redus. Sunt arătați chiar și soldați din regimentul de gardă, îmbrăcați în ținută de ceremonie, încremeniți în poziție de drepți și plasați lângă baldachinul în care sunt expuse raclele cu moaște. Îmi aduc aminte de ceea ce îmi spunea cu puțină vreme în urmă un prieten, legător de cărți și bucureștean get-beget : „pelerinaje erau berechet și pe timpul lui Ceaușescu, doar că nu vorbea nimeni despre ele. Erau pomenite doar așa, în cerc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
blocat din cauze necunoscute, nu se mai înaintează chiar deloc. O altă voce, feminină de astă dată, spune suficient de puternic pentru a fi auzită de cei din jur: „Să mă văd eu acolo în vale, la doi metri de moaște, și uit tot”. O tânără din apropiere, studentă la medicină, am aflat ulterior că a fost voluntară a Crucii Roșii la mai multe pelerinaje, vrea să ne liniștească spunând: „Aici este o singură raclă, rândul trebuie să meargă repede. Eu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dimensiuni destul de mari. Ea a înlocuit vechiul „relicvariu” din argint pe care-l cunoșteam de mai multă vreme, sub forma unei mâini cu degetele întinse, destul de asemănător cu „relicvariile” de extracție catolică din Europa Occidentală. Au câștigat astfel în „prestanță” moaștele, în spațiu și dimensiune ? Tipul acesta de raclă, mult mai „ortodoxă” ca prezentare, este oare mai bine acceptat de pelerini ? Este vorba de o donație individuală sau de un efort colectiv al parohiei? Ultima etapă a ritualului, înainte de atingerea raclei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ca aceștia, pare a fi foarte pătruns și conștient de importanța misiunii sale. La final, fiecare pelerin este miruit pe frunte de preot, primind în dar și o iconiță-calendar pe anul 2010 și o minusculă bucățică de vată „dată” pe la moaște, impregnată deci de sacru și de virtuți terapeutice latente. Timpul de așteptare a fost de circa trei ore. Replici din rând, observație directă, dialoguri. „Răbdarea este un canon”, femeie, 50 de ani, casnică. „Politica mă enervează. Mă enervez când văd
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
publice de mare anvergură, ele asigură un transfer de putere sau, mai nuanțat, pun în scenă de o manieră simbolică și mențin coeziunea și identitatea unei comunități sau ale unui întreg popor (Bozóky, 2006 : 252). Note de tereN 51 icoanele, moaștele, alte obiecte de cult ! Să le atingă evlavios cu fruntea, da, se poate. Cele mai întâlnite incidente la pelerinaj sunt provocate de bolnavii de inimă, de hipotermie și de oboseala extremă”, o studentă la medicină, voluntară de la Crucea Roșie. Am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lângă rând este tolerat la limită, niciodată acceptat pe deplin. Apoi îmi spune cu un glas cântat, ciupit de prea mult fum de tutun : „Domnu’, că vă văd băiat învățat (sic !), batistele se ia de oameni ca să le dea pe la moaște, să ia de acolo, este bune să vă ungeți. Sunt batiste bune, curate, noi. Da’ să fiți atent, să nu le dați înainte sau după pe la nas sau pe la altă mizerie. Asta este cu batista. Câte vreți ? Oamenii iau mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la o parte, pentru a-mi spune încă o dată că „doi oameni de la mine din sat au fost vindecați după ce s-a rugat și Părintele la Sfântul pentru ei”. Reintru în rând. Ce se mai întâmplă în curtea mănăstirii. Atingerea moaștelor. Vremea a devenit schimbătoare, soarele apare și dispare, un vânticel subțire, înghețat se face din ce în ce mai simțit. Starea de spirit a celor din rând pare să varieze în funcție de episoadele cald-rece ale capriciosului soare de primăvară. Se aud din ce în ce mai des în jur
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
făra să-i taie niște degete, iarna era iarnă, ce, ca acum ?”. Același bărbat cuprins de nostalgia serviciului militar și a zăpezilor de altădată încheie discuția spunând : „Dacă aveam noi acuma și o Catedrală a Neamului, una mare cu toate moaștele în ea, mai stăteam noi la rând în frig și ploaie ? Nu intram noi cu toții acolo ?”. Este ora 11.30, rândul a atins cea mai mare lungime, etalându-se de-a lungul aleii asfaltate ce duce către cimitirul mănăstirii, apropiindu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
urechile sau alte locuri vătămate de boală și suferință de către pelerini. Pe capacul desfăcut al raclei, pe un colț al acesteia mai exact, se află un prosop de plastic roz, depozitat acolo pentru a se îmbiba de mana vindecătoare a moaștelor. Particularitatea expunerii raclei în acest pelerinaj este că accesul la capacul desfăcut al acesteia este oarecum liber, neîngrădit de forțe de ordine, ceea ce face ca în „spatele” raclei să se afle o mulțime de persoane doritoare să o atingă cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de credincioși cu gesturi rapide, dar măsurate. Mărturisesc că pe moment sunt destul de bulversat de acest gest. Curățenie fizică, dar și rituală ? Oricum, ca toate celelalte acțiuni ale sale, gestul se înscrie bine în contextul general de „venerare continuă” a moaștelor. Comportamentul, gestul ritualic al celor care se închină la raclă, diferă în mod radical de cele practicate în timpul marelui pelerinaj din 14 octombrie. Oamenii zăbovesc în fața raclei mai multă vreme, contactul cu moaștele este mai îndelungat, mai profund și „personalizat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în contextul general de „venerare continuă” a moaștelor. Comportamentul, gestul ritualic al celor care se închină la raclă, diferă în mod radical de cele practicate în timpul marelui pelerinaj din 14 octombrie. Oamenii zăbovesc în fața raclei mai multă vreme, contactul cu moaștele este mai îndelungat, mai profund și „personalizat”, aș zice. Unii dintre ei își pleacă fruntea, apoi capul pe pieptul Sfintei, ca și cum s-ar întâlni cu o mamă iubitoare, alții cuprind cu mâinile, făcute căuș, mâinile Sfintei Parascheva, singura parte accesibilă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Iar versatilitatea personajelor din „zona gri” a locului acesta de cult, așa cum este această femeie, este oricum una absolută, încep să am experiența terenului, învăț din mers lecțiile acestuia. 10 iunie 2010 „Cutia cu minuni”. Călugărul charismatic. Puterea vindecătoare a moaștelor. Arheologie urbană : resturile de la zidul cu lumânări. Geografia reală și simbolică a rândului. Lucrătoarele de la Baia Publică. Dialog cu riveranii : pelerinul bun, pelerinul rău. Am remarcat-o încă de ieri-dimineață : o cutie înaltă din lemn lăcuit, plasată mai degrabă discret
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ce se întâmplă acum, săracie, foamete, inundații, cutremure” și numărul de participanți la pelerinaje. O echipă de la televiziune face eforturi disperate pentru a se apropia neobservată de un bărbat care tocmai a trecut pe sub baldachin și s-a închinat la moaște. Are căciulă de blană de oaie pe cap (cușmă), bocanci grei în picioare, desagă bicoloră alb-negru de lână aruncată pe umăr - pe scurt, se înscrie perfect în stereotipul „pelerin de la țară”, pelerin „tradițional”. Reușesc până la urmă să prindă câteva cadre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mai înainte, prin 1990, am pus mâna pe mâna ei, vă rog să mă credeți pe cuvânt !” Pe de altă parte, aprobă măsura Mitropoliei de „a pune plastic peste ea, pentru că tot timpul ciupea cineva din ea, să aibă lumea moaște acasă, știți doar cum sunt oamenii”. O afirmație pe care am întâlnit-o apoi mai tot timpul pe teren, și la celelalte pelerinaje. Oroarea sacră versus dorința de a poseda „moaște acasă”. Ofițerul de jandarmerie. Circa 40 de ani, căpitan
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tot timpul ciupea cineva din ea, să aibă lumea moaște acasă, știți doar cum sunt oamenii”. O afirmație pe care am întâlnit-o apoi mai tot timpul pe teren, și la celelalte pelerinaje. Oroarea sacră versus dorința de a poseda „moaște acasă”. Ofițerul de jandarmerie. Circa 40 de ani, căpitan, în ținută de teren, bine protejat împotriva ploii și a frigului. Însoțit de un plutonier, supraveghează încruntat accesul pe una dintre ușile laterale de acces ale Catedralei. Intrăm foarte repede în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
noi, el chiar părea convins de Adevăr. După ce ascultă scurta lui povestire, provocată de mine, cei din jur își feresc privirile, înspăimântați și increduli. Eu unul l-am crezut. Ajungem la piciorul baldachinului, la întâlnirea atât de dorită cu sacrul. Moaștele „invitate” ale Sfântului Maxim Mărturisitorul se găsesc amplasate oarecum la „picioarele” raclei Sfintei Parascheva. De altfel, o studentă din ASCOR responsabilă cu evacuarea muntelui de flori ce se adună neîntrerupt ne roagă blând, dar cu fermitate, atenție, „să nu neglijăm
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
întâlni „fete bune, cuminți, creștine”. Ceea ce, la urma urmei, nu este complet lipsit de adevăr. Lângă clopotnița construită de Constantin Brâncoveanu staționează mai multe grupuri de pelerini. Sunt calmi, liniștiți, mănâncă - cu alte cuvinte, se vede că „au trecut pe la moaște”, fiind în stare de detentă emoțională și fizică. Grupul de femei din Iași, apropiate de tiparul pelerinului clasic : vârsta medie de 65 de ani, îmbrăcate sărăcăcios, cu haine second-hand, dar rezistente, călduroase, se vede că au căpătat experiență în timp
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cazare ? Dormim și noi pe unde apucăm, avem pături, avem haine groase. Cum să plecăm de aici ?”. Organizatorii pelerinajelor nu vor sau nu pot să înțeleagă faptul că adevărații pelerini nu se îndepărtează de „punctul zero” al ceremoniei, baldachinul cu moaștele sfinților, căutându-i instinctiv prezența sacrului din jur. Plusez și o întreb pe femeia care citește „Acatistul Sfântului Valeriu Gafencu” dacă a fost în pelerinaj la Prislop, la mormântul Părintelui Arsenie Boca. „Nu am fost la Prislop, nu cunoaș tem
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spune neutru da, fotografiați, dar să nu-l murdăriți”. La fel ca și în zilele precedente, în zona din imediata apropiere a raclei sunt persoane care nu au stat la rând, dar care vor să beneficieze de efectele „curative” ale moaștelor. Ele țin în mână diverse obiecte de îmbrăcăminte lejere, tricouri, eșarfe, hăinuțe de copii, pe care le întind peste gardul de fier unor elevi de seminar teologic, pentru a fi „date pe la raclă” și a se impregna astfel de sacru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pasiv”, format din cei care stau pe margine și nu doresc sau nu au „curajul” de a asuma timpii de așteptare aferenți. Printre ei se mai găsesc și pelerini care au fost deja în rând, s-au închinat (venerat) la moaște, și acum fie se odihnesc, fie mai vor să se impregneze cu atmosfera de sărbătoare și sacrul din jur. Dar marea majoritate dintre privitorii pasivi este formată totuși din turiști, curioși, trecători ocazionali, ce se învârt efectiv în cerc în jurul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
religiozitate, îmi amintesc de jandarmii de la Iași, sunt la fel de sceptici față de forma aceasta de religiozitate : „Domnule, eu chiar nu înțeleg uneori de ce vine lumea aici ! Sunt și eu credincios ortodox, să nu credeți altceva, dar toate ploconelile, pupăturile astea de moaște... hai să fim serioși ! Unde-i credința aici, îmi spuneți și mie, mă lămuriți ?”. Confirmă la unison faptul că vin mulți țărani din zonă, mai puțin din alte părți din țară. Numărul de pelerini se menține constant, dar depinde în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]