14,651 matches
-
actuală transformă un enunț narativ în replica - rămasă subînțeleasă în mesajul publicitar - a interlocutorului care îl aprobă ironic: "Da, da...". La prima vedere e ciudat ca o replică atît de lungă și nefirească să devină clișeu lingvistic și formulă la modă. De fapt, ea se grefează pe tipare deja existente: alături de exclamații familiare (ei, aș!, sanchi! aiurea!) și de expresii figurate argotice (las-o jos că măcăne! ), poate fi amintită formula ironică "uite-așa o barbă-avea, și-uite-așa și-o pieptăna", în
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
ca niște cronici literare în sine, fără nici o legătură cu aprioric enunțata idee a relației dintre un autor mai mult sau mai puțin camuflat și scriitură. Aceasta nu le diminuează însă cu nimic valoarea. Dan Cristea este un critic de modă veche. El știe cum trebuie analizată o carte, care sînt zonele sale de interes și mizele ce trebuie puse în lumină. Chiar dacă nu au nimic teribilist (sau, poate, tocmai de aceea) cronicile sale literare se citesc cu plăcere și interes
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
hermeneutului de Carmen Firan, ultimii doi scriitori, ce-i drept, publicând constant în ultimii ani atât poezie cât și proză. Nu știu dacă e vorba de o părăsire a poeziei în contextul audienței mai scăzute de după �89, despre o simplă modă sau chiar o fascinație a prozei resimțită din plin în cultura momentului, cred însă că e absolut normal ca scriitorii (buni) să facă literatură în toate formele ei. Cum am spus deja, Tălpi. Șotronul este doar prima parte a romanului
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
mai vechi nu par învechite; dimpotrivă, raportate la contextul apariției lor, frapează prin modernitate. Pornind de la datele tradiționale ale dialectologiei, Magdalena Vulpe s-a ocupat de limba vorbită, sociolingvistică, dialog, domenii care urmau să devină tot mai actuale, mai "la modă". Recitind aceste texte, îți dai seama că Magdalena Vulpe reușea de fiecare dată nu numai să comunice ceva nou în planul datelor sau al interpretării, ci și să repună în discuție clișee, paradigme, inerții de gîndire. E o perspectivă proaspătă
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
majuscula ne ajută să-l recunoaștem aici, desigur, pe atât de controversatul dead white male). Lui i se datorează, în fond, perpetuarea acelor formule-șablon de tipul inefabilul/ eternul feminin sau misterul feminității care a făcut ca, dincolo de epoci, timp și mode, stereotipurile feminine să varieze, practic, foarte puțin. E de-ajuns să recitim, prin această grilă, literatura română de până la cel de-al doilea război și nu de foarte multă subtilitate va fi nevoie pentru a descoperi că este greu (aproape
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
Dar eu nu cred într-un conținut fără formă. Nu le-ajung banii? Dar parcă de bani e vorba? Cow-boy-ul american nu era nici el bogat. Se mai și întreabă cu toții de ce rușii "n-au trecere" în Occident, de ce, după moda efemeră a perestroikăi, toți ne-au întors spatele, nu mai cumpără "arta" noastră. Păi, pentru că arătăm caraghios. Și mizerele excursii rusești - sunt de râsul curcilor. Și rușii noi, în sacourile lor zmeurii - și ei sunt de râsul curcilor. Unii sunt
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
Marina Constantinescu Aveam o relație privilegiată cu librăreasa din cartier. Tata o fermeca cu politețurile lui dulci, bizare, de modă veche, eu îi duceam daruri mici și încîntătoare - cafea, săpunuri, țigări, scrisorele - iar ea ne oprea cărți. Ani de zile a fost una din persoanele importante ale existenței mele și îi sînt recunoscătoare și azi că ne-a primit în
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
de chat. Folosite mai des" (usr.rhp.ro) sînt enumerate mai ales abrevieri; "te deranjează vorbitul în jargoane și prescurtări? " (computer-games.ro). Unii par a atribui eticheta jargoane (păstrîndu-se mai aproape de definițiile mai vechi ale termenului) în special împrumuturilor la modă, ostentate din snobism: "prefer să folosesc întotdeauna un țigănism ca mișto, gagică etc. decât să bag jargoane ridicole precum cool, trendy, job" (clubliterar.com). Oricum, jargoanele și argourile sînt cel mai adesea calificări echivalente: "având în vedere că ești locat
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
desemna nu varietăți, tipuri de slang, ci cuvinte din slang); și pluralul engl. jargons este folosit pentru a desemna formule și expresii ale codului informatic. E totuși greu de crezut că în lumea interlopă ar fi acționat atît de eficient moda anglicizantă și practica Internetului; mai curînd este vorba de evoluții paralele, bazate pe mecanisme identice ale limbii și ale gîndirii, ca și pe situații sociolingvistice similare: răspîndirea masivă a argoului și a jargonului în spațiul public creează pretutindeni o nevoie
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
care au apărut, neîndoielnic, de undeva, nu înseamnă a le face să moară ci, dimpotrivă, a le face să (mai) trăiască. "Școala" critică, aceea căreia Lovinescu îi plătește, în ciuda tonului emancipat-contestatar, partea ei dreaptă, nu înseamnă verdicte "nemestecate", păstrate "peste mode și timp/ Olimp", ci însușirea unei metode. Cititor atent, "pe puncte", Lovinescu abandonează, în articolele "aplicate", tonul degajat-eseistic din luările de poziție generale, pentru a construi cîte un profil. Începe, de obicei, cu un enunț "acoperitor", percutant, care-i permite
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
un vers de-al său". Sub masca "bătrînească", "demodată", se află un tip de sensibilitate pudică și de concepție constructivă, disponibile la operații într-o gamă verificată. Surpriza unei asemenea cercetări ce refuză, puțin ostentativ, totuși, sprijinul oricărei "teorii" la modă (parcă o îngînare a stihului bacovian: "Dar iar rămîne totul o lungă teorie"!) este, să recunoaștem, remarcabilă. Mai întîi se cuvine elogiată ampla operație "arheologică", de recompoziție a contextului din care și-a tras sevele opera în cauză, în raport cu care
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
umplînd văzduhul de arome dulci și de vibratilul presentiment al vinului... Dar mai sesizante, desigur, ne apar propozițiile în care Constantin Călin se aplică direct creației lui Bacovia. Departe de-a reprezenta, prin renunțarea la aparatul referențial al metodelor la modă, o cădere în déja vu, în conformismul agasant al clișeului, ele conțin o miză subiacentă a "noutății" obținute pe filiera lecturii curente, a observației mixte, estetic-moraliste, de sorginte sainte-beuviană. E ca și cum în loc de-a folosi computerul, exegetul s-ar sluji
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
trăgea de el să-l scoale de pe scaun. Mache se uită rugător către domnul Alexandrescu, cerându-i sprijin. Domnul Alexandrescu ca să împace pe toată lumea, zicea de regulă; - Hai Marinache tată, măcar un dans, ca să fii și tu în pas cu moda și să faci un antrenament pentru mai târziu... după care poți să pleci! Într-o zi, domnul Alexandrescu intră în birou și zise: - Marinache, vreau să discut ceva serios cu tine. De când Slobozia a fost legată la rețeaua de cale
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
la fel de contradictorie, fiind cea mai mare (sau printre cele mai...) industrie a lumii, după ea urmează cea a înfrumusețării. Numai câte industrii, artificii, chimicale cu sau în/de tot felul de machiaje, de cosmetice și creme, la câte case de modă și câte concursuri de frumusețe (unde ajung uneori persoanele/manechinele la o stridentitate ori straneitate extremă, prin fel de culori și coafuri), mai și leșină de anorexie... Acestea nu fac altceva decât să complexeze femeia de rând, despre care s-
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
exagerat de înalte. Părea o prostituată care își presta în continuare meseria, pe care o avusese o viață întreagă. Femeia era într-o continuă efervescență. Se deplasa, se rotea, sărea pe tocurile exagerat de lungi, ca pentru o prezentare de modă, dădea din mâini și din picioare permanent, ca un om aflat în criză. Era directoarea colegiului, doamna Chiștoroaie. Se liniștea totuși puțin atunci când își lua pastilele zilnice. Dar efectul lor nu dura prea mult. Și nu le putea lua permanent
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
mor, dar prostia e nemuritoare. • Un bun politician trebuie să aibe memoria scurtă. Am uitat, dar tot e bine că țin minte că am uitat (Gh. Goldhammer). Promit să fiu din ce în ce mai sincer. • Imperfecțiunea e trufașă. • Nu noi alegem melodia la modă. Ea ne alege pe noi. • E un timp al stăruinței și e un timp al renunțării... Stăruie! (Zoltan Terner). • Unii se bat și alții câștiga. • Adevărul care deranjează este primul pas de a face pace cu istoria. • Imposibil să ai
SINCER & MĂ MIR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382747_a_384076]
-
personale ale fiecărui autor, declară C. Abăluță, cele în care să se vadă firescul inventat al lui și numai al lui, lucruri văzute, simțite, gîndite numai de el: viul, neprevăzutul, insolitul lirismului, nu decorativul cuminte, leneș-impersonal". Acest "leneș-impersonal", produs al modei, al minimei rezistențe, dacă nu al ingerințelor frecvente în mediul totalitar, balast al "pretențiilor" de tot felul ce ocultează "fiorul liric", a abătut din drumul lor ce se anunța promițător destui slujitori ai lirei: Am constatat cu destulă tristețe că
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
de filosofi precum Gianni Vattimo sau Umberto Eco. Drept urmare, în Europa de Est criticii au dezbătut multă vreme dacă această mișcare poate fi numită Postmodernism sau dacă textele care aveau caracteristici postmoderne erau doar exemple de apropiere a unui concept foarte la modă. D.F.: Putem să privim acest fenomen din mai multe puncte de vedere: primul, al scriitorilor implicați în fenomen în Italia, România sau în alte țări europene. Cred că în toate aceste cazuri dorința scriitorilor respectivi e de a încerca ceva
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
nou la înălțimile de unde autorul invocat discută cu egalii săi. Tânjind după Shakespeare - așa cum și recunoaște Diaconu într-unul din puținele momente cu fior ale spectacolului - echipa se lansează în croșetarea unui obiect inform provenit de la o mare casă de modă. 9 iunie - Cedez invitației lui Radu Apostol (încă student) și mă duc, duminică la ora 3, pe o căldură absolut neteatrală, la Casandra unde în Săptămâna absolvenților se dă spectacolul Before Breakfast. La Creangă văzusem Acasă despre care știam că
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
să recupereze un handicap, că scriitorii noștri traduși în limbi de circulație nu au nici un fel de succes etc. Dezamăgirile pe care le poate provoca o etnie ascund o mare doză de ipocrizie și, mai ales, de tupeu. În mijlocul acestei mode care a coborît în stradă (fiecare român știe cum sînt ceilalți români) apare cartea Identitate în ruptură de Sorin Alexandrescu. Este unul dintre puținele cazuri în care judecățile amintite mai sus au acoperire, sînt justificate. Întors în țară după '89
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
manipulării: paranoia. Mai trebuie spus că această "identitate în ruptură" își are clar originea în conceptul coincidența oppositorum, lansat de un fruntaș al "codului etic", Mircea Eliade. Una dintre caracteristicile românilor ar fi dorința de imitare necondiționată a Occidentului. Orice modă, orice teorie venită din vest este acceptată fără rezerve; spiritul critic ne părăsește imediat, nu putem concepe teoretic, filosofic pe cont propriu. Sorin Alexandrescu deplînge această situație. În schimb caută cu încăpățînare modele în trecutul autohton. Autorul încearcă să descopere
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
C. Rogozanu Să fii scriitor consacrat și să te dedici criticii pare să devină o modă în literele românești. Mircea Cărtărescu încearcă o "panoramare" a literaturii române contemporane, Simona Popescu îi dedică lui Gellu Naum o monografie, Gheorghe Crăciun înclină vizibil către critică în ultimii zece ani etc. În Trafic de frontieră. Proza generației '80. Strategii
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
Luminița Marcu Multe nume ilustre s-au rostit în jurul cărții lui Cristian Tudor Popescu, Un cadavru umplut cu ziare (o selecție de editoriale). De-ar fi fost doar Caragiale, o comparație foarte la modă azi, cam abuzată, din păcate, și tot ar trebui să ne pună pe gînduri. Dar au mai fost invocați, de asemenea, Cioran și, atenție, Céline. O explicație ar fi euforia Tîrgului de Carte și, poate, timiditatea pe care o trezește
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
cele afirmate de interlocutorii săi, operînd distanțările corespunzătoare. Cu deferență și distincție intelectuală, însă cu o substanțialitate a diferențierii, augmentată chiar de stilul desăvîrșit urban. La un moment dat, Malraux se plînge de "acest charabia, această păsărească filosofică, foarte la modă astăzi în lumea întreagă", adică de "terminologia complicată" a unor filosofi, de la Bergson la Heidegger. Replica eseistului nostru sună astfel, în consonanță cu postura analitică ce și-a asumat-o: "Malraux nu este un filosof și nici n-a frecventat
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
o revistă care se citește cu plăcere și cu folos. Are spirit critic (care nu se găsește chiar pe toate străzile Iașilor maiorescieni, din păcate) și nu-ți dă sentimentul că-ți pierzi vremea cu el. Să spicuim, deci. * E moda vremii: să începi cu scandalurile. Timpul din ianuarie ne semnalează un ditamai plagiatul. Citești și nu crezi. De pe cînd cu Incognito al regretabilului E. Barbu n-am mai văzut așa ceva. Dl. Dan Lungu a descoperit zeci de pagini într-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]