1,363 matches
-
om ruga, c-ar fi păcat să ne ia alții pământurile pe care le muncim tot noi din moși-strămoși. Că suntem nevoiași de te miri cum mai răsuflăm dacă n-avem pământ destul... ― Destul nu-i niciodată! zise Miron Iuga mohorât, adăugând după o pauză: Dar până acuma cum v-ați ajuns? ― Am tot răbdat, conașule! strigă Marin Stan. Și tot mai rău ne-am scufundat în sărăcie, dacă n-avem pământ... ― Pământ, pămînt! mormăi Iuga. Cei din bătrâni nu râvneau
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
clătinând din cap. N-ar fi crezut-o capabilă de o izbucnire așa de energică. Țăranii rămaseră pe loc. Se uitară unii la alții nedumeriți. Într-un târziu Marin Stan, potrivindu-și căciula, făcu glumeț: ― Îndrăcită muiere! Petre însă bombăni mohorît: ― Apoi stai, cucoană, c-om mai vorbi noi împreună! După-masă, la Dragoș, Titu Herdelea trebui să asculte iarăși durerile satului. În același timp, Miron Iuga discuta mai pe îndelete cu Nadina, firește, despre Babaroaga. În sfârșit duminică, a patra zi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
privire stranie, înfășurată în haina de iarnă, cu blana de vulpe în jurul gâtului, cu o căciuliță de catifea înfundată pe cap, fata parcă răspândea o lumină vaporoasă în odaia ce se lupta cu amurgul. ― Ai adus bucurie în camera asta mohorâtă... Titu Herdelea amestecase o tremurare romanțioasă în cuvinte, ceva teatral și prefăcut, deși inima îi era într-adevăr sinceră. Tanța auzi numai glasul inimii și se apropie cu brațele întinse, recunoscătoare: ― N-am să te deranjez... Mă mulțumesc numai să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu călăreții albi și i-au spus tot așa, că oamenii să-și împartă fără zăbavă pământurile boierilor și cine se împotrivește să nu fie cruțat, cum n-au fost nici oamenii cruțați de dânșii. Cu toate că se desprimăvărase, era vreme mohorâtă, cu cerul de plumb. Oamenii se zgribuleau, dar nu se risipeau. Pe la amiazi, Matei Dulmanu sosi cu alți câțiva din Lespezi, aducând știrea că și pe la ei au trecut călăreții. Irimie Popa, pândarul arendașului Cosma, se întorcea din Vaideei și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ploile începutului de primăvară. Vizitiul îndemna telegarii, bombănind: ― Nu s-a zbicit deloc drumul... Dacă tot plouă și nu mai dă soarele... Grigore observa cu atenție și satele, și câmpurile, parc-ar fi căutat să ghicească o taină. Sub bolta mohorâtă, pământul negru se zgribulea pătat cu dese ochiuri de apă tulbure, iar prin sate țăranii, ca duminica, mai pe la cârciumă, mai pe la câte o casă, se sfătuiau ca și altă dată. Lui Grigore însă i se părea că în ochii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mea este o măsuță de ceai incrustată cu perle de mărimea mărgelelor de sticlă. Împăratul Hsien Feng s-a îmbolnăvit din cauza solicitării pe care o presupune guvernarea. După audiențe, vine la mine cu fața tristă. Dispoziția sa e din nou mohorâtă. Urăște să se trezească dimineața și ar vrea să evite îndatorirea de a acorda audiențe. E lipsit de tragere de inimă, mai ales când trebuie să-și aștearnă semnătura pe decrete și edicte. Când piersicii înfloresc, dorința de intimitate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
indivizii atribuie hainelor caracteristici fizice, de personalitate, estetice sau bio-psiho-culturale. În limbajul popular românesc și în limbajul comun, epitetele atribuite cuvântului "haină", inventariate de Marian Bucă (1997, 125) "bogate, boțite, caraghioase, ciudate, civilizate, cuviincioase, demodate, elegante, făloase, împopoțonate, luxoase, mândre, mohorâte, monotone, nepotrivite, nostime, obișnuite, sărăcăcioase, scumpe, sobre, solemne" -, ilustrează faptul că veșmintele sunt percepute în funcție de dimensiunile psihologice și contextuale. O altă limită a acestor cercetări constă în ignorarea factorilor sociali. Atitudinile noastre față de obiectele sociale și față de alți oameni depind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ori pe săptămână lungi scrisori din care se revarsă duioșia și pasiunea. "Iubitul meu drag din Chicago, mă gândesc la tine de la Paris, din Parisul acesta în care-ți simt lipsa [...]. Orașul n-are astăzi niciun farmec, e cenușiu și mohorât, e duminică, străzile sunt pustii, totul are un aer tern, sumbru și mort. Pesemne că inima-mi e moartă la Paris, căci a rămas la New York, la intersecția aceea din Broadway unde ne-am luat rămas-bun. [...] Știm amândoi, îmi doresc
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și a plictisului. Astfel s-ar explica ciclul căruia îi sînt supuse mulțimile naturale. Acestea trec de la exaltarea dionisiacă la liniștea apollinică. Ciclul se repetă la fel de regulat ca fluxul și refluxul: zilele luminoase, inundate de strălucirea soarelui, alternează cu zile mohorîte, înecate în burniță, ilustrînd mișcarea de du-te-vino a umorilor colective. Am comite însă o greșeală de neiertat dacă, luați de valul puternic al analogiei stabilite de Freud cu mania și melancolia, am trece peste un fapt elementar: suspendarea regulilor pînă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
zi cu zi pare a se risipi prin însăși rutina ei. Oamenii sînt gata să se lase duși de valurile entuziasmului, ale furiei. Sînt înclinați să tranșeze prin soluții simple probleme rămase încurcate în urma compromisurilor și a cîrpăcelilor. Dincolo de cerul mohorît, ei văd profilîndu-se curcubeul. În mod evident este vorba de criză, de dezordine cronică sau acută. Fără să știe, masele caută un om în stare să forțeze cursul lucrurilor, să sudeze din nou idealul de realitate, imposibilul de posibil. În
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de plumb”, „cer de plumb”; „no(u)ri de plumb”, care induc neliniște, sînt frecvente în scrisul lui Ștefan Petică, Neculuță, Artur Stavri, Hogaș, Vlahuță, Agîrbiceanu, Goga, Ion Minulescu, G. Orleanu, Ion Grămadă, Mihail Săulescu 4). „Ceruri de plumb”, vinete, mohorîte, închise, apar, nu o dată, în tablourile lui Grigorescu, pictorul cel mai important al epocii. în sfîrșit, griul (cenușiu, sur, fumuriu) e abundent la Sadoveanu, în povestirile și nuvelele din prima etapă a creației sale, și la Galaction 5). Pentru toți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la 3 iulie 18895, iar Maiorescu a acceptat-o. Ceva mai tîrziu (1898), prin Memoarul familiei mele, tot ea și-a repetat afirmația, mai pe larg: "Mama mi-a spus odată cînd era mai veselă căci de obicei era mereu mohorîtă că pe Mihai l-a născut într-o iarnă grea, din 1849, cu o zi mai devreme de Crăciun, botezîndu-l în legea străbună, în luna ghenarie, la Botoșani, căci sătucul nostru nu avea preot și că tata a vrut așa19
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la Paris, în 1931, o dimineață cenușie de octombrie. Fațada unei case obișnuite, "străpunsă de două ferestre încadrate de bare metalice masive", o curte îngustă întunecată, spre care se deschide o cameră mare, pardosită cu dale. Un mobilier sărăcăcios și mohorît, cîteva scaune, o masă, etajere din lemn înnegrit, în mijlocul cărora se află un glob terestru mare, "cu diametrul de aproximativ patru picioare, așezat pe un suport de stejar masiv": Se puteau remarca pe acest glob o mulțime de cruciulițe roșii
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
făcut o incursiune în Berlinul de Est. Unter den Linden și Alexanderplatz se transformaseră, se occidentalizaseră într-un mod bizar și neconvingător: un minaret uriaș pe post de turn Eiffel, clădiri cu pereți de sticlă, zone pietonale, dar și vitrine mohorîte și cheap ce degajau o tristețe ascunsă, prea multe uniforme în comparație cu ținutele civile, ca pentru a ține sub observație aspirația spre Occident pe care o exprimau jeanșii, gecile și pletele tinerilor. Am străbătut din nou dezolanta Alee Karl Marx pentru
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și, nu știu de ce, m-am răzgîndit. Ea trimise după una din prăjiturile scurte și durdulii numite mici madlene, care parcă ar fi fost turnate în ghiocul scobit al unei scoici Saint-Jacques. Și curând, în mod mașinal, copleșit de ziua mohorâtă și perspectiva tristă a zilei de mâine, am dus la gură o linguriță de ceai în care înmuiasem o bucată de madlenă. Dar chiar în clipa în care înghițitura amestecată cu firimiturile prăjiturii îmi atinseră cerul gurii, am tresărit, atent
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA POSTBELICĂ - JURNALUL Testul nr. 94 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Februarie 1962 Celulele din Reduit, la Jilava, sunt deosebit de mohorâte și au reputația unui regim și mai sever decât pe „secții". [...] Celula 34 e un fel de tunel întunecat și lung, cu numeroase și puternice elemente de coșmar. E o hrubă, un canal, e un maț subpământean, rece și profund
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Plecarea la Londra a fost plină de peripeții. Englezii nu i-au aprobat decolarea întrucât nu avea în regulă anumite acte de minimă importanță. Smaranda nu s-a lăsat și... a "furat" avionul de pe aeroport și... cap compas Paris, peste mohorâta Mare a Mânecii. La Aeroportul "Le Bourget" din Paris, a întâmpinat-o comandantul inginer Nicolau Costel, aflat în misiune. Știa cât de dificilă este navigația peste mare și mai ales deasupra teritoriului Franței, presărat cu sate și orașe atât de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
genera monstruozități: "Mateiu s-a visat un mare scelerat concluzionează Ovidiu Cotruș capabil de isprăvi sîngeroase sau monstruoase, un soi de arhanghel răzvrătit împotriva legilor firii, și nu era, omenește vorbind, decît un biet astenic, ale cărui vise fastuoase sau mohorîte pluteau ca o negură între conștiința lui și realitate." E momentul cînd Mateiu pare a cădea în lumea lui Dostoievski, pregătit pentru spovedanie și automărturisire. Cel care pe un blazon ex libris includea inscripția "Ex libris domini Matthaevs Ioan Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
căutau, pare-se, nici să nu se gândească la ce a fost. (...) ucigași atât de veseli și fără grijă, încât ai fi pus rămășag că niciodată conștiința nu le fusese tulburată de vreun gând de remușcare. Întâlneai însă, și chipuri mohorâte, întotdeauna taciturne" (Dostoievski, 1960, p. 14). Ca o alternativă a mediului carceral, dar cu efecte mult mai puțin devastatoare asupra personalității individului, serviciul de probațiune reprezintă o metodă cu un pronunțat caracter socio-pedagogic, un echilibru între consiliere și asistență. Fiind
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
se întâmplă nimic / 40 Semnale ciudate / 43 Ultimul congres al Partidului Comunist / 47 Întrebări... / 50 Atunci... / 57 Zoe Petre ROMÂNIA, SFÂRȘITUL LUI 1989 / 63 Noiembrie, ultimul bal... / 63 La capătul puterilor / 66 O liberalizare bine temperată / 73 Național-comunismul / 83 Noiembrie mohorât / 91 A fost sau n-a fost? / 96 Timișoara / 98 Zoe Petre REVOLUȚIA ȘI "REVOLUȚIA ÎN DIRECT" / 101 Instantaneul unei puteri care se prăbușește / 101 Noaptea / 104 Un imaginar care așteaptă să fie descifrat / 105 Jos comunismul! / 111 Armata / 114
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
țară; în timpul unei conversații despre Uniunea Sovietică a lui Gorbaciov, ea lansează un nume care circulă la București, numele unui comunist care ar fi un reformator de tipul lui Gorbaciov: Ion Iliescu. Plouă la Paris la mijloc de noiembrie. Timpul mohorât și umed transformă Bucureștiul într-un oraș mizerabil. Este încă și mai frig în Moldova, la Iași. Responsabilii cu pregătirea congresului partidului desfășoară o activitate febrilă. Un congres românesc menit să închidă gura comuniștilor "revizioniști" de la Moscova și Budapesta. Presa
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
europeană și mondială... Ultimul congres al Partidului Comunist Pregătirea celui de-al XIV-lea Congres abundă în expuneri, lungi expuneri de bilanțuri pozitive, produse de activiștii de partid din diferitele regiuni ale României: o fotografie în stil fotomaton a oratorului, mohorâtă și țeapănă, însoțește textul. Nicio critică sau autocritică în acest gen de expuneri, doar o litanie fără sfârșit lăudând meritele partidului. Atunci când critica apare, ea provine de la un singur șef: șeful partidului din 1965, șeful statului, președinte din 1974, având
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
lui Gabriel Andreescu, Petre Mihai Băcanu, Ana Blandiana, Doina Cornea, Radu Filipescu, Dorin Tudoran, care nu încetau să protesteze, fiecare în felul său, împotriva unui regim tot mai opresiv și mai detestat de cele mai diferite categorii de cetățeni. Noiembrie mohorât La 9 noiembrie 1989, dărâmarea Zidului Berlinului a cutremurat întreaga lume, iar în România a declanșat un seism care amesteca iluzii și disperare. Aflat la Oxford, Petru Creția înregistra acolo la 13 noiembrie un text incendiar, Sfârșit de veac în
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Moș Crăciun, / Moș Crăciun / Cel mititel, / Mititel / Și-nfășățel."119 Liantul ontologic dintre cer și pământ este ilustrat antitetic, opozițiile semantice având rolul de a anula, de fapt, dihotomia existențială sacru / profan. Oximoronul, de la nivel sintagmelor descriptive (veșmânt de primăvară, negru, mohorât) este reluat la nivelul macro-textului care se organizează în jurul conflictului existențial dintre Dumnezeu și Moș Crăciun care-și părăsește statutul de zeu solar și duce pe umeri povara pământescului: "Bună vremea la fereastră, / La boieri, la dumneavoastră, / Ia sculați, / Boieri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dumnezeu și Moș Crăciun care-și părăsește statutul de zeu solar și duce pe umeri povara pământescului: "Bună vremea la fereastră, / La boieri, la dumneavoastră, / Ia sculați, / Boieri, sculați, / Vestea nouă de-ascultați, / Că s-a născut Dumnezeu / Cu vestmântul mohorât, / Lung din cer până-n pământ. / Lucia, măre, soarele, / Iar la dreapta stelele. / S-a făcut pârâu de vin, / Dumnezeu că mi-a sosit. / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu sfânt mir se miruiră, / Cu veșmânt de primăvară, / Veșmânt negru, mohorât. / Tare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]