4,567 matches
-
și etnografică, cuprinsă în nouăsprezece capitole, dintre care opt sunt dedicate Țărilor Române. Autorul dă importante amănunte biografice legate de neamul său din Țara Românească, „patria mea paternă”, dar și date precise despre organizarea statală și militară a muntenilor și moldovenilor, despre relațiile lor cu vecinii unguri, poloni, turci, detalii despre obiceiurile, portul și limba lor de origine latină. În cele două capitole despre Transilvania vorbește despre frumusețea și bogăția legendară a provinciei, despre cetățile și orașele ei și despre existența
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
1973) a reprezentat un îndrumar pentru toți textologii prin rigurozitatea cu care sunt expuse metodele de cercetare potrivite pentru stabilirea versiunilor, pentru relațiile dintre copii și pentru transcrierea textelor. În Anexe O. editează cronica lui Grigore Ureche și De neamul moldovenilor, scrierea lui Miron Costin. Aceeași acribie în critica de text o va aplica și în alte ediții: Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei (1967), Miron Costin, Opere alese (1967), Cronicari munteni (1970). În cercetarea Tradiția manuscrisă a unei sinteze europene la
ONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288539_a_289868]
-
la români în secolele al XVII-lea - al XIX-lea. „Mântuirea păcătoșilor” („Amartolon Sotiria”), București, 2002. Ediții: Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, pref. edit., București, 1967; Miron Costin, Opere alese, pref. edit., București, 1967; ed. (Letopisețul Țării Moldovei. De neamul moldovenilor. Viiața lumii), București, 1996; Cronicari munteni, pref. edit., București, 1970; Scrisori către Ovid Densusianu, I-IV, București, 1979-1989 (în colaborare cu Ileana Vârtosu și Maria Rafailă); Herodot, Istorii, pref. edit., București, 1984 (în colaborare cu Lucia Șapcaliu). Repere bibliografice: Balacciu-Chiriacescu
ONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288539_a_289868]
-
istoria modernă și contemporană, dar, bolnav fiind, se întoarce în țară. Îl interesa în primul rând istoria Orientului, însă aria preocupărilor sale cuprinde și literatura, teatrul, muzica și arta plastică, etnografia, economia, filosofia. Studiile sale, Bibliografia cestiunii Orientului (1899), Cronicarii moldoveni din secolul al XVII-lea (1899), Botanica populară (1900), Istoria României contimporane (1900), Filosofia lui La Fontaine după d. Pompiliu Eliade (1901), sunt dovada unei erudiții care i-a adus prețuirea lui Titu Maiorescu și a lui N. Iorga. Funcționar
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
pentru că ar vrea să favorizeze pe cineva, pentru că ar fi părtinitor. El nu eludează și nu deformează faptele, ci doar le prezintă așa cum le înțelege, fără modificări din rațiuni partizane. Este detașat de rude, de prieteni și chiar de neamul moldovenilor - boieri și prostime -, care nu scapă nici el de critici și remarci dure. Dacă apără totuși ceva, apără două categorii abstracte - țara și marea boierime (clasa, nu indivizii) -, erijându-se într-un judecător imparțial (nu și rece), neiertător cu toți
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
ale revoluționarilor, în studiile unora dintre ei, precum și în corespondența lor. Este prezent cu deosebire în publicistica lui Timotei Cipariu, George Barițiu, Cezar Bolliac, C.A. Rosetti și mai ales în opera lui Nicolae Bălcescu. Principalele revendicări din proclamațiile pașoptiștilor moldoveni și munteni sunt aceleași: independența administrativă și legislativă față de Imperiul Otoman și Rusia, abolirea Regulamentului Organic, emanciparea și împroprietărirea clăcașilor, dezrobirea țiganilor, emanciparea evreilor și acordarea de drepturi politice tuturor cetățenilor, indiferent de limbă și religie, emanciparea mănăstirilor închinate, instrucție
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
la cele de posesie a unor bunuri sau gusturi muzicale, vestimentare etc. Mai mult, identitățile colective multiplicate sunt adesea puse în opoziție: maghiar vs român vs rom, rocker vs manelist vs folkist vs..., motociclist vs automobilist vs pieton, ardelean vs moldovean vs muntean etc. Ele nu sunt decât rareori integrabile sau de pus în clase mai cuprinzătoare; pur și simplu, sunt opuse. Pe de altă parte, identitățile colective sunt surse constitutive ale identităților individuale. Cineva este rocker, maghiar sau rom și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Costin și de Nicolae Costin. SCRIERI: [Interpolări], în Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, îngr. și introd. P.P. Panaitescu, București, 1958, 66-67, 71, 72, 75-78, 101-103. Repere bibliografice: Liviu Onu, Critica textuală și editarea literaturii române vechi. Cu aplicație la cronicariii moldoveni, București, 1973, 70-79, 409-410, 416-417, 424, 425; Dumitru Velciu, Grigore Ureche, București, 1979, 256-266. C.T.
MISAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288179_a_289508]
-
Moldova de Sus”. În primii ani partea literară cuprinde câteva poezii de Artur Stavri și Al. Vlahuță și are un număr întreg (5/1905) consacrat comemorării morții lui Ion Păun-Pincio („concetățeanul nostru”). În paginile gazetei este reprodus un pasaj, intitulat Moldoveni și munteni, dintr-un articol al lui Mihai Eminescu, publicat în „Curierul de Iași” din octombrie 1877, și este găzduită o poezie a lui Lucien Bazin, Un imn francez lui Eminescu, în traducerea lui St.O. Iosif. În 1911 și
MOLDOVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288219_a_289548]
-
Asociației Culturale a Transnistrenilor. O mare parte din articole sunt în limbile română, germană și italiană. Director-fondator este Nichita Smochină. În articolul-program sunt expuse principiile revistei: „Obiectivitatea, adevărul științific, ideea națională și cultura generală cu privire la locuitorii [regiunii Transnistria] și la «moldovenii» din întreaga Uniune a Rusiei Federative”. În prefața la numărul 5/1939 se menționează că „pe lângă cercetarea fenomenului trasnistrean, revista se va ocupa cu alte studii privind relațiile istorice și culturale dintre românii și slavii de răsărit”. Rubricile mai importante
MOLDOVA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288217_a_289546]
-
spațiului muntos. Odată cu prezentarea turmelor care coboară, își fac apariția și personajele. Cei trei ciobani, din varianta Alecsandri, se întâlnesc întâmplător. Spre deosebire de alte variante, păstorii nu sunt frați de cruce și nici nu provin din aceeași zonă geografică: „Unu-i moldovean, / Unu-i ungurean / Și unu-i vrâncean”. Se pare că denumirea „vrâncean” a fost introdusă de Alecsandri, substituind-o pe aceea de muntean, deoarece în cercurile unioniste înfățișarea în acest fel a fraților din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
că În acest mare centru siderurgic n-ar fi existat nici măcar o mână de elemente fruntașe care să se fi opus de la Început acțiunilor dușmănoase ale reprezentanților clasei exploatatoare. (Ă). Rolul acesta de fruntaș În acțiune, autorul Îl acordă mereu moldovenilor, izgonind mereu fără motiv din centrul romanului forțele puternice ale muncitorilor hunedoreni. Atitudinea autorului față de capacitatea de luptă a muncitorilor de Ia Hunedoara are serioase urmări asupra desfășurării Întregii acțiuni. (Ă). Autorul a Înlăturat Însă aproape complet din Înfățișarea activității
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nour, Alexandru Spânu, Gheorghe Gorunescu - devenit Penciu după eliberare -, Emil Maranduc, Enache Manea, Ioan Negoiță, Constantin Negoiță, Constantin Benescu, Trușcă, Pieptan, Stoicescu, Dincă, Constantin Popescu, Gheorghe Soare, Gheorghe Radian); Urziceni (Petre Ichim, Gheorghe Dumitreasa, Paul Mihăescu, Constantin Popescu, Nicolae Gheorghe); moldovenii (Titi Stoica, Dan Staicu, Nicolae Bordeanu, Vasile Alupei, Eduard Covali, Mircea Doroftei, Juncan, Paul Talea, Bărbosu, Pavlov, Ioan Lupeș, Petrică Măzăreanu); Deva (Ion Rațiu, Ciprian Stoica); Blaj (Alexandru Munteanu, Șandru, Dipșe); Călărași și Slobozia (Bardac, Vasile Ichim); Făgăraș (Țețiu, Pârvu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
demoralizarea cu care s-au întors, prin contrast cu elanul și voioșia cu care plecaseră, ceea ce sugera că ei se așteptau la o eliberare. După acest episod și-au intensificat încercările, dar singurii care au cedat insistențelor au fost doi moldoveni, Ioan Lupeș și Petrică Măzăreanu, spre surprinderea colegilor. La începutul lui iulie 1950, Spirea Dumitrescu a fost înlocuit cu un alt director, Negulescu, după ce Burada dispăruse și el din Târgșor 1. În curând avea să fie schimbată întreaga administrație, cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și doreau să îi consulte în privința modalității în care să o realizeze. În acest sens, Gebac urma să vină în camera 1-corecție ca să le citească o scrisoare din partea lui Țurcanu. Grupul lui Pătrășcanu, care nu era de acord cu intențiile moldovenilor, a stabilit să simuleze că dorm în momentul în care acest lucru se va întâmpla, pentru a nu intra în conflict deschis cu ei2, și nu încape îndoială că Gebac a sesizat stratagema. De aici încolo, evenimentele s-au succedat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
variante diferite. Totuși, urmărind datele care rămân constante în toate mărturiile și declarațiile, putem reconstitui evenimentele certe, respectiv discuțiile pe argumente pentru și împotriva unei „reeducări” (cum era numită în cameră), taberele care s-au format (pe de o parte, moldovenii Gebac, Cordun, Sofronie, Țurcanu, iar pe de alta, Pătrășcanu, Tacu, Soroiu, Blaga, Aristotel Popescu și Paul Dumitrescu), atitudinea lui Țurcanu, pasiv până la discursul lui Pătrășcanu, pe care l-a atacat cu prima ocazie, precum și bătaia generală, care a avut rolul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Astfel că, în seara lui 19 decembrie 1949, Dumitrescu i-a mutat, la cererea lui Țurcanu, pe Pătrășcanu, Sobolevschi, Gherman, Burculeț și Andronache la camera 4-spital, cea mai mare din penitenciar, care servise drept infirmerie. Sobolevschi a mers direct la moldovenii Gheorghe Roșca, Vasile Pușcașu, Constantin (probabil Adrian) Prisăcaru și Vasile Badale cu instrucțiuni din partea lui Țurcanu, în timp ce restul s-au amestecat printre ceilalți deținuți pentru a obține informații 1. În primele zile, Pătrășcanu a stat de vorbă, printre alții, cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
butoi ascuns ce conținea materiale legionare. Unul dintre cei aflați în cameră cu Caziuc la acest ultim episod relatează că Țurcanu le-a cerut victimelor lui Caziuc să îl tortureze, pentru a se răzbuna 5. Caziuc fusese închis, ca toți moldovenii, la Suceava, unde, se pare, s-a alăturat ODCC-ului chiar de la înființarea sa. Eliberat în 1954, după 6 ani de închisoare 6, a fost rearestat în 1956 și condamnat la 25 de ani de muncă silnică în procesul Vică
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
într-o încercare de a vedea care era atitudinea celor din cameră față de „reeducare”. Imediat după sosirea sucevenilor, în aprilie 1949, contactele dintre aceștia și camera lui Pătrășcanu s-au stabilit prin Gheorghe Soroiu, care mergea zilnic la cei cinci moldoveni. După o săptămână, Soroiu i-a spus lui Pătrășcanu că aceștia sunt dintre cei care au făcut „reeducare” la Suceava și se arată ferm antilegionari: Pătrășcanu l-a sfătuit pe Soroiu să nu mai meargă pe la suceveni, dar Soroiu nu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost arestat din greșeală, motiv pentru care voia să iasă la administrație ca să-și clarifice situația, Pătrășcanu a hotărât să meargă și el în celula acestora, făcând astfel cunoștință cu Țurcanu. În mai 1949 s-a dus în celula moldovenilor și a vorbit cu Onișor și Gebac, observând că acesta din urmă nu prea vorbește când este întrebat de Bogdanovici. Pe la începutul lui iunie 1949, Soroiu le-a transmis colegilor de la 1-corecție că sucevenii sunt deciși să facă „reeducare” și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1948. Anchetat mai bine de un an de zile, a fost condamnat de Tribunalul Militar Brașov în toamna lui 1949 și închis la Ploiești, Târgșor, Jilava, Pitești, Gherla, Poarta Albă și Peninsula-Valea Neagră. Ajuns la Târgșor în perioada în care moldovenii lui Stoian și Cobzaru încercau fără succes să impună „reeducarea” în penitenciar, Rodas a fost considerat periculos de către autorități, motiv pentru care a fost izolat într-o cameră alături de alte vârfuri. A fost trimis apoi, vreme de două luni, la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Moscovei și alegerea unor activiști cominterniști de Încredere, Congresul al V-lea a desăvârșit stalinizarea PCdR-ului. În ciuda faptului că la Congresul al IV-lea al PCdR, Lucrețiu Pătrășcanu fusese acuzat de „oportunism de dreapta” deoarece se opusese definiției date moldovenilor În cadrul rezoluției asupra naționalităților (ca fiind o „naționalitate diferită de români”), el a fost totuși menținut la conducerea partidului datorită prestigiului pe care și-l câștigase printre intelectualii români de stânga. Criza economică din 1929-1933 a provocat o reducere masivă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
din Hârlău la 8 aprilie 1562, relatează despre politica tolerantă a lui Despot-Vodă în Moldova, „domnitorul care rostește judecăți de cea mai mare nepărtinire și păzește dreptatea față de tot neamul de oameni care sunt aici de cugete: armeni, evrei, greci, moldoveni, sârbi, sași etc.; el însuși face judecățile în piața curții”. Scrisoarea soției voievodului transilvan Ștefan Mailat, din 1551, adresată fratelui ei, Tamăs NĂdasdy, se referă la moartea voievodului în prizonieratul otoman, precum și la intervențiile evreului Abraham (alături de preotul Ferencz) pe lângă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nevoite să-i recunoască pe evrei în calitatea lor de creatori ai pieței comerciale central și sud-est europene. În diplomație și în cultură, ponderea lor nu este cu nimic mai prejos. În 1590, în negocierile dintre Poartă și Polonia, alături de moldoveni, un rol de seamă aveau să-l joace și doi notabili evrei. Dincolo de societățile comerciale, de companiile pe care le înființează în diverse orașe, unii sunt personalități politice sau culturale de primă mărime; în fine, majoritatea sunt purtători ai tradițiilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
1842. Din 1843, se află printre membrii de bază ai unei societăți literare; împreună cu I. Ghica și Chr. Tell, întemeiază societatea secretă „Frăția”, având ca deviză „Dreptate, Frăție”. Călătorește prin provinciile românești, în căutarea vestigiilor istorice, și leagă prietenii cu moldovenii V. Alecsandri, C. Negri, M. Kogălniceanu și cu ardeleanul G. Barițiu. Cu studiul Puterea armată și arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum (1844), prima sa colaborare la revista ieșeană „Propășirea”, se afirmă ca unul dintre cei mai competenți
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]