278,086 matches
-
a puseurilor de xenofobie cu privire la minorități și vecini, se găsește neîndoios în mlaștina național-comunismului. Umbra putridă a lui Ceaușescu lansează, grație legatarilor săi declarați ori nedeclarați, în mediul nostru incert, valuri de ură care nu ne pot aduce, în prezentele momente cruciale, decît un rău imens. Dar „mitul patriei” constituia doar o introducere a „mitului Salvatorului” în mîinile căruia se afla soarta noastră și care, în chip tot mai impudic, îl folosea ca un alibi al abuzivei puteri personale. Cît de
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
bine, dl Băsescu va candida la președinția României! Hodoronc-tronc, de parcă asta ar fi fost urgența maximă a țării. Orgolioși gata să plesnească, politicienii noștri își pierd uzul rațiunii de îndată ce li se arată mărgelele și tinichelele colorate ale deșartelor avantaje de moment. Găunoși, rapace și, pe deasupra, naivi, ei cred că tot ce zboară se mănâncă și că sforăiturile lui Păunescu sunt ultimul cuvânt în materie de succes politic. N-ar fi rău să-și aducă aminte că ani de zile același individ
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
Pentru că, indiferent de motivație, efectul din teritoriu e același: derutarea și, pe termen mediu, demobilizarea unui electorat ce pare să se fi trezit din somn doar pentru a cădea în leșin. Singura șansă a opoziției de-a marca, în acest moment, puncte substanțiale, constă în renunțarea la luptele fratricide și mersul pe o singură carte. Dacă alianța PNL-PD începe să fie deja privită ca o salvare a țării, la prezidențiale trebuie susținut omul cel mai bine plasat. Până una-alta, acesta
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
de criticul cu pricina. Am pus ghilimelele, fiindcă noțiunea de greșeală este relativă în aprecierile criticilor. Poate că ar trebui să folosim alt cuvînt. Opinia „corectă” e aceea pe care talentul unuia sau mai multor critici o impune la un moment dat. În raport cu această „normă” apare greșeala. Cînd „norma” se schimbă, greșeala devine, eventual, corectitudine. Cam așa se întîmplă. În fine, autorii țin seama în felul lor de opiniile criticilor. Glumind, aș spune că țin seama mai ales de opiniile favorabile
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
poet sau pe un romancier. Fie și, cum spuneți dv., încurcîndu-i. Căci de descurcat, autorii se descurcă totdeauna singuri. Și mie mi se pare ciudat să nu-mi găsesc semnătura pe prima pagină a României literare. Ce pot face pentru moment este s-o aștern sub răspunsul la scrisoarea dv. Vă doresc tot binele, iar fiului dv. un viitor de cititor de literatură.
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
PLS, care rostea cel mai adesea, niște versuri improvizate, pline de haz, dar nu lipsite de un anumit tîlc în contextul dezbaterilor respective. Ele readuceau instantaneu în sală buna dispoziție generală, iar discuțiile puteau continua pe un ton normal. Un moment de glorie al președintelui PLS s-a petrecut în legislatura 1992-1996, cînd a compus imnul comisiei juridice a Camerei Deputaților, pe o melodie adaptată după Chevaliers de la Table Ronde: „La Cameră comisii sînt destule/ Ce treaba-și fac cu zel
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
îl înfrunte deschis pe Nicolae Ceaușescu și produce în societatea românească - și așa lipsită de repere morale - o confuzie de valori de care nu pot profita decît pescuitorii în ape tulburi. Citind cartea lui Ștefan Cazimir am avut la un moment dat sentimentul că am încurcat paginile. Unele pasaje îmi dădeau un ciudat sentiment de déja vu, deși era evident că nu ajunsesem pînă atunci cu lectura la pagina respectivă. Intrigat m-am apucat să răsfoiesc paginile anterioare și astfel am
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
de amploarea surprizei (bietul om, putea da în infarct...), „a dat textul mai departe (probabil într-o mașină blindată și însoțit de trupe antitero) „poetului Eugen Suciu, știind că acesta este unul dintre cei mai exigenți cititori de literatură ai momentului.” (deci: Manolescu, Simion, Grigurcu, Cistelecan, Ion Pop, Alex. Ștefănescu și, Doamne, atâția alții, sunt niște ageamii și nu prea au ei habar ce citesc - urât din partea lor... ). La rândul său „încântat și speriat (Și el!) (...) a mai avut putere (totuși
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
documentelor, atâtea câte am putut noi aduna, sau câte am putut consulta.” În contextul de unde le-am extras, - studiul introductiv al ediției Aron Cotruș. Opere. Poezie I, semnat de Alexandru Ruja, realizatorul ediției în două volume, - rândurile citate privesc un moment anume din viața poetului. Anii lui de exil. Născut la 2 ianuarie 1891, în satul Hașag, pe pământ transilvan, undeva între dealurile și apele Târnavelor, Aron Cotruș s-a stins la 1 noiembrie 1961, într-un spital din Los Angeles
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
războiul pentru întregirea Neamului 1916-1918, în Legiuni și în Corpul voluntarilor ardeleni-bucovineni. Ecourile războiului își găsesc rezonanța în Sărbătoarea morții, volumul de poezii în al cărui fond liric se simte „o anume înfiorare în fața grandiosului sinistru”, după cum a fost receptat momentul poetic de sensibilitatea critică a lui G. Călinescu. Există actul de stare civilă, eliberat la căsătoria cu pianista Elisabeta Irina Szántó, pe data de 31 decembrie 1923, cererea adresată de Aron Cotruș în 1923 lui Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
Îndoi-m-aș și n-am cui, vorba folclorului EtnoTv-vist.. Ei, da’ ce zăpăceală m-a prins pe căldura asta! Despre cu totul altceva vreau să scriu, apropo de traducător/ translator: în aceste clipe revăd în imaginație și retrăiesc emoționat momentele întâlnirii de la Stânca* dintre Președintele României, Ion Iliescu și Președintele Moldovei, Vladimir Voronin. Și mă revolt: adică (,) cum? N-au găsit ei un translator pentru a-și comunica adevăratele (?) gânduri? Să fi fost stârpiți toți racheții și nu s-a
Sunt un sentimental! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13604_a_14929]
-
Poate că greșesc, și vreau să atenuez șocul printr-o reparație, tonul scrisorii fiind plăcut și sincer iar poeziile nu chiar proaste, cum înclină să le eticheteze autorul lor: ,, Nu țin să le publicați (neapărat) - spuneți, către redactor, la un moment dat - dar, vorba lui Creangă, după ce veți fi citit atâtea năzbâtii, îngăduiți o clipă și cu prostiile mele. Știu că poezii ca ale mele sunt cu sutele pe biroul domneiei-voastre, ale mele sunt (așa proaste cum sunt) unice, căci mă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
au dat mîna întru elaborarea unei formule de „artă” pragmatică, „o rotiță și un șurub”, potrivit vorbelor lui Vladimir Ilici, cu scopul dobîndirii puterii și al asigurării funcționalității sale. Textele de acest tip vădesc un mecanism maniheist, compus din două momente, adoratio și imprecatio, adresîndu-se fondului rudimentar-sentimental al publicului, abordat pe latura lui credulă, ușor influențabilă: „Se poate vorbi, de pildă, de supraviețuirea unei înclinații maniheiste în înțelegerea fenomenelor politice, de persistența - pe fondul eternei invidii omenești - a urii față de cei
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
psihologice, și pentru a o anula ipocrit. Cam în același fel funcționează, ca forme ale folclorului urban contemporan, unele bancuri sau „cîntecele de tabără”: creînd premisele pentru rostirea unor cuvinte vulgare, obscene, pe care le evită prin deviere în ultimul moment. Desigur, nu toate ghicitorile sînt de acest tip, dar prezența acestor strategii explică cel mai bine menținerea speciei ca ritual de comunicare între maturi. Nu se poate spune că această latură a fost total ignorată de folcloristica românească din ultimele
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
10.000 de volume. Acolo, mi-a recitat, în italienește, Petrarca... De atunci, vizitele au continuat aproape săptămânal. La o trufă sau un păhărel de vin de Porto, Doamna Stoicescu mi-a încredințat amintirile dumneaei. Cu bune și rele, cu momente și întâlniri spectaculoase sau cu dezamăgiri și pierderi dureroase. Adică viață. Deși dezamăgită de oameni (fusese deposedată prin fals de un apartament cu 10 camere), obișnuită cu singurătatea, după moartea unicului fiu și aproape oarbă, nu-și pierduse umorul și
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
mai mari cu Tudor Vianu și savuroase detalii culinare din sudul României vechi. În război... Nu fără peripeții a trecut Profira Botez prin Primul Război Mondial. Singură, fără familie la București, a locuit pe la rude și a ajuns, la un moment dat, să îndeplinească rolul de infirmieră. Pentru micuța infirmieră a compus Alexandru Visarion poezia Către o fetiță de 12 ani. Aceste momente agitate și mai ales lipsa de atenție a familiei aveau să o marcheze pentru întreaga viață. Își amintea
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
prin Primul Război Mondial. Singură, fără familie la București, a locuit pe la rude și a ajuns, la un moment dat, să îndeplinească rolul de infirmieră. Pentru micuța infirmieră a compus Alexandru Visarion poezia Către o fetiță de 12 ani. Aceste momente agitate și mai ales lipsa de atenție a familiei aveau să o marcheze pentru întreaga viață. Își amintea, însă, cu emoție de momentul întoarcerii victorioase, în București, a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand. După război, a urmat cursurile Liceului
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
de infirmieră. Pentru micuța infirmieră a compus Alexandru Visarion poezia Către o fetiță de 12 ani. Aceste momente agitate și mai ales lipsa de atenție a familiei aveau să o marcheze pentru întreaga viață. Își amintea, însă, cu emoție de momentul întoarcerii victorioase, în București, a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand. După război, a urmat cursurile Liceului Carmen Sylva din București, un oraș al birjelor, cupeurilor și tramvaielor cu cai. Marea pasiune a tinerei Rica era teatrul. Admirația pentru Aristide
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
Radu Boureanu, Anton Holban sau Zaharia Stancu, se apropie, în această perioadă, de Mircea Eliade, tânărul de o inteligență fascinantă. Cei doi fac cunoștință printr-o colegă a Ricăi, Erifili Comati, în timpul unei excursii la Mănăstirea Pasărea. Încă din primul moment, se creează între ei o legătură puternică. Prietenia va căpăta profunzimi în timpul lungilor plimbări în doi, mână în mână, și al discuțiilor din mansarda de pe strada Melodiei. “N-am vorbit niciodată despre dragoste - își amintea Profira Stoicescu - chiar dacă Mircea a
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
în cale. La plecarea în India, Mircea a scris în jurnalul său: “Plec. Biblioteca se-ndoliază. Rica, Rica, Rica ...”; numele Ricăi, scris din ce în ce mai mare, până ajungea să ocupe singur o pagină de caiet. A urmat o corespondență care, la un moment dat, s-a întrerupt. Pentru Eliade, Profira Botez a rămas întotdeauna enigmatica R, marea iubire platonică, inspiratoare a Gaudeamusului și despre care a scris în Șantier și în fragmentul Mansarda din memorii. Nici pentru Profira nu a fost doar o
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
nu se descifrează ușor, par a fi în ceață, par a avea gingășie, frumusețe, atmosferă, dar dincolo de acestea se află esența și noi am încercat s-o pipăim. După doi ani s-a uitat, de exemplu, de ce există la un moment dat o pauză. O pauză nu se naște ca o necesitate absolută, ca un eveniment inevitabil. Corpul, mușchii au memorat că era o pauză. Se face această pauză conștiincios, însă încetează de a avea sens. Pentru că iese din structură și
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
la repetiții. Cu Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț am o relație aproape familială, am o afecțiune aparte pentru ei, căci uneori îmi amintesc de părinții mei. - Un astfel de sentiment ajută la repetiții? - Bineînțeles. Te ajută să ai încredere. În momente mai dificile ne amintim că vrem să facem împreună un lucru important. - La Cehov există pericolul „mierlehliundie”. Cu ce se pot confrunta creatorii la „Căsătoria” lui Gogol? - Există alte pericole. La Gogol e greu să pătrunzi în suspin, în melancolie
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
acord încredere în acest sens. - În timpul repetițiilor, cînd dați indicații, încercați să intrați în pielea personajelor arătînd? - Din păcate, este unica posibilitate de a-mi potoli dorința puternică de a juca. La repetiții se întîmplă, într-adevăr, ca în unele momente să urc pe scenă și să arăt ceea ce vreau. Nu e întotdeauna bine și încerc să mă controlez. Trebuie să explici și să provoci actorul la o improvizație proprie sau la căutare, mai bine decît să-i arăți. Eu arăt
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
cîtorva ceasuri (...). Pînă și înțelepciunea, cînd ne e dată, ne e dată nu sub forma continuă a discursului, ci sub aceea momentană a revelației” (pp. 81-82). Sau, în altă parte: „Fragmentul nu îți îngăduie să spui decît ceea ce, la un moment dat, se spune în tine, fără adaosul superfetatoriu al ingeniozității proprii. Fragmentul e onestitatea supremă a discursului” (p. 85). Scrisul fragmentat, condensat, eliptic al lui Andrei Pleșu obligă cititorul la o lectură interactivă. Enunțul judecăților sale (niciodată demonstrația nu e
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
le găsim și în texte din Republica Moldova: “cei de talia lui Cehov pot fi siguri că până și o simplă propozițiune poate trezi interesul cititorului” (sud-est.md). Și pentru alte cuvinte din aceeași serie cîteva din exemplele furnizate în acest moment de Internet ilustrează o valorificare ironică. Forma situațiune (în DEX cu eticheta „învechit”) - „cât despre situațiune, corupție, luatul funcționarilor de guler, scoaterea mitei din dicționar și a traficului de influență din parlament, astea rămân pe altă dată” (vlg.sisnet.ro
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]