1,599 matches
-
din promoția anterioară (Dinu Flămând, Adrian Popescu, Horia Bădescu) sau congeneri (Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Augustin Pop) îndreptățesc așezarea sa în categoria „fantezismului abstract și ermetic” (Radu G. Țeposu). Din activitatea de comentator literar și traducător sunt de reținut cercetarea monografică a biografiei și operei din exil a lui Aron Cotruș din perioada 1944-1969 (Aron Cotruș, exilatul, 1999), tălmăcirile din scriitori belgieni (Paul Emond, Philippe Jones, Alain Petre, Alain Jadot ș.a.), interviurile cu scriitori belgieni (tema centrală: traducerea) și succintele „însemnări
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
mai departe tradiția științifică instituită în cadrul școlii sociologice de la București, folosindu-se totodată și de perspectivele fecunde ale antropologiei culturale și etnolingvisticii. Probleme actuale în studierea culturii tradiționale (2000) adună studii mai vechi sau recente referitoare la necesitatea reluării investigațiilor monografice zonale și a publicării unora dintre cele realizate, dar mai ales la sistemul instrumentelor de cercetare: tipologiile bibliografice, corpusurile sau dicționarele-tezaur, fondurile documentare de arhivă, atlasele etnologice și folclorice etc. Studiile debutează cu scurte schițe de istorie a problemei, urmate
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
Sociologie Românească Volumul III, Nr. 2 Vara 2005 Ilie Bădescu Număr special Dimitrie Gusti, 18801955 Școala Gusti: perenitatea unei paradigme Cătălin Zamfir Ce a lăsat Dimitrie Gusti sociologiei postbelice Maria Larionescu Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze Paul H. Stahl Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 Ioan Mihăilescu Profesorul Henri H. Stahl și școala sociologică de la București Asociația Română de Sociologie Universitatea București Facultatea de Sociologie și Asistență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și antieroii românilor, azi Andreas Kempf Experiences of Migration in Romanian Families SUMAR Număr special Dimitrie Gusti, 1880-1955 STUDII ȘI CERCETĂRI Ilie Bădescu Școala Gusti: perenitatea unei paradigme / Cătălin Zamfir Ce a lăsat Dimitrie Gusti sociologiei postbelice?/ Maria Larionescu Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze / Paul H. Stahl Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 / Ioan Mihăilescu Profesorul Henri H. Stahl și școala sociologică de la București / Călin Cotoi Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Traian Herseni, fuseseră aruncați în temniță. Alți exponenți ai Școlii au fost supuși interdicției ori, ca P.H. Stahl, forțați la un exil fără speranțe. Toate măsurile vizau anihilarea unei școli sociologice de talie mondială. Dacă luăm ca reper începutul campaniilor monografice prin ancheta monografică de la Goicea Mare, din 1925, atunci putem considera durata de viață a acestei mari școli de sociologie la 23 de ani. La vremea aceea, mai toți elevii școlii aveau între 25 și 40 de ani. Dacă socotim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aruncați în temniță. Alți exponenți ai Școlii au fost supuși interdicției ori, ca P.H. Stahl, forțați la un exil fără speranțe. Toate măsurile vizau anihilarea unei școli sociologice de talie mondială. Dacă luăm ca reper începutul campaniilor monografice prin ancheta monografică de la Goicea Mare, din 1925, atunci putem considera durata de viață a acestei mari școli de sociologie la 23 de ani. La vremea aceea, mai toți elevii școlii aveau între 25 și 40 de ani. Dacă socotim longevitatea unei școli
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unităților sociale („societatea ca atare nu e nicăieri de găsit; ea apare sub forma unor societăți bine definite - unități sociale - familii, sate, orașe, regiuni, state, națiuni”); 4. adoptarea unei metode adecvate de acces la cunoașterea unităților sociale, și anume metoda monografică; 5. admiterea faptului că agentul cunoașterii nu este insul izolat, intelectualul de cabinet, ci echipa multidisciplinară, iar locul cercetării nu este biblioteca, ci studiul de teren; 6. studiul realității sociale trebuie continuat printr-o muncă social-culturală în căminele culturale, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
studiul realității sociale trebuie continuat printr-o muncă social-culturală în căminele culturale, în casele de cultură și în școlile țărănești; 7. ținta întregii activități de cercetare este constituirea unei sociologii a națiunii. Ca o ilustrare a pragului atins de echipele monografice pe un atare ax, Gusti le prezintă studenților americani o statistică a cercetărilor de până atunci: 626 de sate, orașe și regiuni, organizarea a 5.000 de case culturale, și a peste 500 de școli țărănești. Scopul cercetării, sublinia Gusti
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
teribilă școală de energetism național; 10. elemente importante ale Școlii Gusti sunt, în fine, institutele sociale: ISR, IS al Moldovei, al Transilvaniei, IS Banat etc.); Arhiva pentru știință și reformă socială ca tip de publicație cu o rubrică permanentă: „Arhiva monografică”; 11. Muzeul satului ca „metodă eficace de a face comparare între sat și oraș... adunând case din 30 de sate românești, reprezentative pentru toate regiunile țării; 12 satul model sau satul nou în genul celui ridicat la Dioști, județul Romanați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Perenitatea unei paradigme Putem trage, astfel, câteva concluzii referitoare la paradigma acestei extraordinare școli. Școala Gusti a fost de regulă înțeleasă simplificator ca o școală a monografiilor sătești. Însă nu aceasta îi dă marca de originalitate, mai ales că metoda monografică se leagă de prestigiul unei alte școli de sociologie, cea europeană. Originalitatea paradigmei Școlii Gusti constă în cu totul altceva: este prima școală de sociologie care a creat o metodologie a cercetării comparativ-progresive a unităților sociale, de la familie și sat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în genul Ligii Națiunilor ori al celor atestate de etnosociologia balcanică a lui Paul H. Stahl, de la care se poate face saltul la știința acelei unități sociale numite umanitate - Școala lui F. Le Play, rămasă în memorie drept prima „școală monografică” Metoda este aceea a unui integrism sociologic progresiv, procedeele folosite pentru a integra aceste membra disjecta - cunoștințe disparate despre unitățile sociale - sunt: monografia unităților sociale, metoda studiilor regionale, enciclopedia socială și etnopolitică, filmul sociologic, expoziția sociologică (adică organizată după o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de echipele regale. Spectacolul metodelor nu e mai prejos de cel al teoriilor. Să începem cu filmul sociologic. Acesta a fost utilizat de foarte timpuriu, ceea ce arată energia și inventivitatea de excepție a acestei școli. Dacă în 1925 încep campaniile monografice, deja la 1929 se face primul film sociologic la Drăguș, în 1931 la Cornova, în 1936 la Șanț. Dacă primele două au fost mute, cel de la Șanț a avut deja bandă sonoră cu muzică din colecția de etnomuzicologie a lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aerofotogramelor, procedeu folosit la Drăguș în ’29 și la Cornova în ’31. Monografiile au urmat cam aceeași succesiune: 1925 la Goicea Mare, 1926 la Rușețu, 1927 la Nereju, 1928 la Fundu Moldovei. Perioada ’34-’38 este punctul culminant al campaniilor monografice ale echipelor studențești. Între autorii monografiei de la Nereju îi regăsim alături de vechii monografiști și pe cei recrutați dintre studenți, pe Fl. Florescu, G. Serafim, Ion Filip etc. În 1926, Ion Setlacec elaborează proiectul monografiilor industriale, încât între ’25-’53 atenția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
până prin anii 1938-1940. După acest moment avem, cum ar spune D. Gusti, și primele semne „de agonie a Institutului Social Român”, urmată de faza a șasea, a „dizolvării”, și desigur o fază a șaptea. Este drept că studiul de tip monografic se prelungește prin institutele regionale până în 1938, 1939, când ISBC publică Ancheta monografică în comuna Belinț (județul Severin) și Monografia comunei Sârbov (județul Timiș). Studiile de la Fundu Moldovei, în memoria lui P.H. Stahl. Studiile comunităților suprasătești, arc peste timp Pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
primele semne „de agonie a Institutului Social Român”, urmată de faza a șasea, a „dizolvării”, și desigur o fază a șaptea. Este drept că studiul de tip monografic se prelungește prin institutele regionale până în 1938, 1939, când ISBC publică Ancheta monografică în comuna Belinț (județul Severin) și Monografia comunei Sârbov (județul Timiș). Studiile de la Fundu Moldovei, în memoria lui P.H. Stahl. Studiile comunităților suprasătești, arc peste timp Pentru a ilustra ipoteza continuității Școlii în jurul supraviețuitorilor ei, mă voi referi la un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
satul românesc, fenomen care își are startul în 1928, prin ancheta de teren de la Fundu Moldovei, spre a reveni în actualitate în 2004, printr-o carte memorabilă a prof. Paul H. Stahl Oameni și sate.... În 1928, Gusti inițiază ancheta monografică de la Fundu Moldovei. S-a creat o situație excepțională pentru cunoașterea satului. Documentelor publicate de Stefanelli, privitoare la vechiul Ocol din Câmpulung Moldovenesc, li se adaugă cele culese pe teren, astfel că memoria documentului are de acum oglinda memoriei sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Stahl, care a codificat-o, numele de arheologie socială. Pentru nevoi lingvistice și culturologice o folosiseră și Hasdeu, prin chestionarele sale, și chiar Densusianu, în ciuda puternicei riposte la concluziile acestuia din urmă. Articolele din Etimologicum-ul lui Hasdeu sunt adevărate studii monografice aplicate unor structuri și instituții, pornind de la memoria cuvântului în cadrul ariei sale de circulație. Tot la fel va lucra și S. Mehedinți în etnopolitica sa asupra spațiului românesc integral. Studiile de la Fundu Moldovei dezvăluie un tip curios de sate, așa-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sate risipite”, cu „gospodării ridicate departe una de alta” și cu un „centru încă neformat”. Aici este surpriza, descoperirea unuia dintre elevii lui Gusti. Nucleul unei comunități sătești, aflăm din aceste studii reluate, nu este „centrul satului”, ci „vecinătatea”. Studiile monografice redescopereau și validau, într-altfel, teoria americanului C.H. Cooley, care identifica în grupul primar al vecinătății a doua matrice, lângă familie, a genezei personalității. Cu studiile dedicate comunității sătești din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc se atinge una dintre chestiunile de mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale tuturor monografiștilor este plasarea zonei lor de interes la cumpăna statului cu țăranii. Studiile rurale și monografiștii au fost o adevărată pârghie la cumpăna statului, iar documentele rurale, de la cele ale lui Stefanelli și până la cele constituite prin ancheta monografică de la Fundu Moldovei, depun mărturie asupra creșterii poverii statului și a istoriei pe umerii țăranilor. Evoluția nu le-a adus sătenilor libertăți noi, ci poveri noi, servituți, obligații pentru care nu li se dădea nimic în schimb, atestând celebra teorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
atestând celebra teorie eminesciană a compensației: „Țăranului i se ia în mii de forme și nu i se dă nimic în compensație” (citat din memorie). Cercetările și documentele în această chestiune, de la documentele lui Stefanelli și până la cele ale anchetei monografice din 1928, arată un lucru tulburător: statul și administrația de stat se substituie și comunităților suprasătești, care erau în mâna țăranilor, preiau, una după alta, și funcțiile vechii „obști sătești” (Paul H. Stahl), încât vremurile comuniste găsesc un țăran în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a realității românești. O asemenea orientare empirică nu reprezintă o eroare metodologică, desemnată cu titlul infamant de „empirism”, ci răspunsul la o nevoie vitală a societății românești: să se cunoască pe sine. Această orientare s-a cristalizat în obiectivul cercetării monografice: obiectul sociologiei îl reprezintă analiza „unităților sociale”, care trebuie să devină actorii schimbării sociale. Gusti a visat la realizarea unei hărți sociale a României prin producerea de monografii pentru toate satele românești. Este incorect să discutăm, de pe pozițiile istoriei postbelice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dezvoltării din resurse proprii a satului românesc, înlocuindu-l cu un program forțat de cooperativizare a agriculturii, prin mijloace politice, complementar cu industrializarea și urbanizarea care urmau să absoarbă rapid surplusul țărănimii. Era firesc că, în acest context, programul cercetărilor monografice a devenit lipsit de sens. Din acesta a rămas însă un lucru extrem de important: dincolo de faptul că ideea de monografie a intrat în umbră, a rămas ideea fundamentală că misiunea centrală a sociologiei este cercetarea empirică a societății din care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
which persisted after 1945. The fourth direction refers to the creation of a strong sociological school, which managed to survive the instauration of the communist regime, this school being modeled on the antebellum achievements. Primit la redacție: aprilie 2005 Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze Maria Larionescu Universitatea București Articolul pune în discuție câteva idei privind laboratorul intim în care D. Gusti a construit sistemul monografiei sociologice ce a stat la baza cercetărilor monografice de teren în satele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
redacție: aprilie 2005 Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze Maria Larionescu Universitatea București Articolul pune în discuție câteva idei privind laboratorul intim în care D. Gusti a construit sistemul monografiei sociologice ce a stat la baza cercetărilor monografice de teren în satele românești. Sunt aduse argumente care atestă abilitățile gustiene de a înfăptui o sinteză creatoare, originală a unora dintre cele mai reputate contribuții europene - germane, franțuzești și românești. Este prezentat un exercițiu de sinteză gustian centrat pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reprezentărilor colective cu perspectiva weberiană asupra reconstrucției motivelor acțiunii actorilor sociali, lucru de altfel recunoscut de autor (1992/1997, 17-18). Provocarea lansată de Boudon ne servește drept pretext pentru a pune în discuție câteva argumente referitoare la constituirea sistemului sociologiei monografice de către Dimitrie Gusti (1880-1955) prin „topirea” unor tradiții diferite, precum și la relevanța metodologică actuală a acestui efort de sinteză. O prezentare succintă a sistemului gustian al monografiei sociologice relevă caracterul său complex de largă viziune teoretică, dar și ipostaza sa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]