2,922 matches
-
două sute șaptezeci de pagini, el trebuia să devină o altă persoană. Ceea ce, indiferent de reproșurile criticii, Robert B. Parker a reușit cu brio. Titlul cărții - a cărui variantă românească ar putea fi, cu aproximație, Visul, doar visul - provine din celebrul monolog al lui Hamlet, actul III, scena 1: To die, to sleep;/ To sleep: perchance to dream:/ ay, there’s the rub;/ For in that sleep of death what dreams may come („Să mori, să dormi,/ Să dormi - visând, mai știi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sine și integrare, Iași, 1986, 219-221; Corin Braga, Complexul Fundoianu, ST, 1986, 7; Șerban Cioculescu, Restituiri?, RL, 1986, 42; Dan C. Mihăilescu, Virtuți și patimi de secol XIX, ST, 1989, 1; Nicolae Manolescu, Documentul și interpretarea, RL, 1989, 22; Steinhardt, Monologul, 291-298; Grigurcu, Peisaj, I, 252-255; Dorina Grăsoiu, In memoriam Marin Bucur (1929-1994), RITL, 1994, 2; N. Georgescu, Călinescu își numără elevii, L, 1994, 8; Ștefan Bodea, Cartea vieții, RL, 1994, 30; Constantin Hârlav, Marin Bucur, „Opera vieții. O biografie a
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
cu sinele / fi-va și el alter ego proscris]” - Triptic, III). SCRIERI: Nocturnalia, Cluj-Napoca, 1985; Dragonul spre ziuă, București, 1988; Patimile tânărului Ioan în Arcadii, Cluj-Napoca, 2000. Ediții: Liviu Rebreanu, Răfuiala și alte nuvele, postfața edit., Cluj-Napoca, 1983; N. Steinhardt, Monologul polifonic, Cluj-Napoca, 1991. Traduceri: Anatole France, Zeilor le e sete, Cluj-Napoca, 1978, Revolta îngerilor, Cluj-Napoca, 1978; Anna Brâncoveanu de Noailles, Umbra zilelor, 1982; Anna Brâncoveanu de Noailles, Cartea vieții mele - Marcel Proust, Scrisori către Anna Brâncoveanu de Noailles, Cluj-Napoca, 1986
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
mele - Marcel Proust, Scrisori către Anna Brâncoveanu de Noailles, Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Nocturnalia”, TR, 1985, 28; N. Steinhardt, „Nocturnalia”, ST, 1985, 7; Petru Poantă, Virgil Bulat, TBR, 1989, 388; Petru Poantă, Protocolul paradoxelor, ST, 1990, 4; Steinhardt, Monologul, 154-161; Dicț. scriit. rom., I, 405-406; Poantă, Dicț. poeți, 44-45; Constantin Dehelean, „Patimile tânărului Ioan în Arcadii, „Semne” (Deva), 2000, 4; Victor Cubleșan, Rigoarea șăgălniciei, LCF, 2001, 10; Alexandru Sfârlea, Un poet al contrastelor, CL, 2001, 3; Al. Pintescu, Arcadiile
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
579-610; Iorgulescu, Prezent, 192-196; Sorescu, Ușor cu pianul, 170-180; Holban, Profiluri, 150-168; Dimisianu, Subiecte, 103-107, 115-121; Cosma, Romanul, I, 224-230; Spiridon, Melancolia, 148-212; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 130-137; Pecie, Romancierul, 65-99; Lovinescu, Unde scurte, I, 363-364, 370-372, II, 229-234; Steinhardt, Monologul, 75-78; [Nicolae Breban], APF, 1991, 12 (semnează Marta Petreu, Laura Pavel, Florin Sicoe, Laszlo Alexandru); Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban - poet, RL, 1992, 31; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 34-39; Marin Mincu, Textualism și autenticitate, București, 1993, 135-146; Simuț
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Al. Protopopescu, „Ea și întunericul”, VR, 1986, 11; Constantin Crișan, În ramele singurătății tragice, ST, 1989, 7; Gheorghe Grigurcu, Eu, urma închisă-n primăvară, RL, 1989, 32; Vlad Sorianu, Un cântec nemuritor peste firea cea mută, ATN, 1990, 4; Steinhardt, Monologul, 132-134; Theodor Rogin, Eter și spiritualitate, „Zburătorul”,1994, 1-3; Eugen Simion, Singurătatea-n zbor, L, 1996, 1-2; Grigurcu, Poezie, I, 179-188; Popa, Ist. lit., II, 649. E.M.
BUZINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]
-
274-290; Noica, Istoricitate, 130-195; Papu, Lumini, 381-387; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 111-132; Holban, Literatura, 281-294; Tupan, Scenarii, 23-78; Elena Indrieș, Dimensiuni ale poeziei române moderne, București, 1989, 7-69; Fanache, Vârstele poeziei, 89-126; Ierunca, Românește, 23-26; Negoițescu, Ist. lit., I, 275-283; Steinhardt, Monologul, 339-344; Eliade, Împotriva, 195-199; Simion, Mercuțio, 108-111; Dumitru Stăniloae, Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie, București, 1993; Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte von den Anfängen bis zu Gegenwart, Konstanz, 1994, 217-220, 255-257; Ierunca, Dimpotrivă, 262-265; Papu, Scriitori-filosofi, passim
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
mea prin timp umblând?” Se întâlnesc în larga deschidere de compas a acestui univers poetic majoritatea temelor generației ’60: formele vitalismului (când insurgent, când, cel mai adesea, temperat de fervorile rostirii), candoarea descoperirii lumii, starea edenică a copilăriei, dar și monologul convulsiv, străbătut de motivul morții, tensiunea dramatică a confesiunii, dar și ironia trecută prin cuvintele lui Iov, „fresca” vizionară, dar și crochiul nervos, pastelul frumos decorat, acompaniat de luminiscență și agonic în subtext, dar și sonetul cu lumini glaciale, sentențios-didactic
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
și nuvelelor apărute între anii 1941-1947 și cuprinse în volumul Întâlnirea din Pământuri constă tocmai în măsura în care acestea oglindesc realitatea în aspectele ei semnificative. Schița În ceată reprezintă un patetic document de acuzare al exploatării chiaburești. Autorul folosește forma compozițională a monologului, care era mai propice pentru dezvăluirea sentimentelor de ură și mânie ale țăranului sărac Ilie Resteu (...). Nuvela O adunare liniștită, cuprinzând dialoguri între povestitor și ascultător, este o adevărată scenetă, întreruptă doar de către autor prin scurte notații de regie, atunci când
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
într-adevăr, nu e întotdeauna un mijloc de instruire productiv. În acest scop, pe parcursul cărții am încercat să ne solicităm cititorii. Mai mult decât atât, am încercat să elucidăm dilemele și considerațiile care s-au luat în calcul atât în monologurile interioare ale cercetătoarelor, cât și în dialogurile cu colegele de breaslă (aspecte ce nu sunt aproape niciodată prezentate în studii) - toate acestea pentru a atinge destinația finală: „cum anume” să utilizăm efectiv procedura în cauză? Acesta este întotdeauna un fascinant
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
singurătății și morții. Seducător (dar și iritant) amestec de vitalitate mercantilă, scepticism arțăgos, cinism bârfitor și sentimentalism comprehensiv, Vica Delcă transfigurează în derizoriul bătrâneții ei servile și, totuși, stăpânitoare, „grandoarea și decăderea” elitei înzestrate cu virtuți categoriale. Virtuozitatea scriiturii alternează monologul interior al Vicăi (din acest punct de vedere, romanul pretinde cititorului o complicitate fără fisură, extrem de activă în a intra și a trece la fel de iute în și prin vorbirea personajelor) cu partitura interioară a celorlalți, ba chiar cu fragmente de
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
cu picioarele goale. Nu, nu te duci să-ți iei papucii...“ Am văzut ochii lui Vinner, îndreptându-se o clipă spre fereastra luminată a casei. M-am întrerupt ca înaintea unei sentințe finale, dar în realitate neștiind cum să termin monologul ăla, care nu-i spunea nimic nou. Aruncă aceeași căutătură rapidă spre sacul meu care rămăsese deschis și spre mâna mea care părea să caute un obiect rătăcit. Ne-am văzut preț de o clipă, cu o divinație reciprocă totală
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
din păcate, nestudiat temeinic de lingviști, de teoreticieni ai presei. Tipul verbal preferat este viitorul. Se folosește în: profeții, horoscop, meteo. 7) Dialogul (conversația) Implică acte comisive (promisiuni, amenințări), acte vocative, retroactive, de satisfacție. O variantă aparte a conversației este monologul. El conține indici dialogali, dar cu sine: întrebări retorice, dileme, interjecții, reacții. 8) Figurativul Îl întâlnim ca atare foarte rar în presă. În schimb, e bine reprezentat în slogan, graffiti și proverb. 9) Discursul polemic Act reactiv, polemica exprimă dezacordul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
propriu-zis (J. Dubois, 1973, p. 159). Prin urmare, discursul indirect liber se realizează prin reproducerea vorbelor cuiva, fără utilizarea conjuncției, având drept consecință interferența vorbirii autorului cu vorbirea personajului: „Era fericit. Doamne, ce fericire”. Seamănă, dar nu se confundă cu monologul interior. 4.3.6. Reguli generale de construcție a textului de mari dimensiuni Nu există ziarist care să nu aibă mari ezitări înainte de a-și scrie articolul. Cu ce să încep? Ce anume trebuie să urmăresc? Care ar fi pașii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
stilistice și de construcție, preluate din: descriere, interviu, anchetă, narațiune). În opinia lui Jose de Boucher (1995, p. 16), dimpotrivă, reportajul nu poate fi: o analiză sau un comentariu de evenimente, în care trăirea umană este mai multe mimată; un monolog sau un discurs exclusiv și orgolios al jurnalistului; o descriere de tip natură moartă; o lecție de morală ilustrată cu câteva exemple; un jurnal personal și intimist; o reunire întâmplătoare de impresii și opinii - spre exemplu, micro-trotuarul. Reportajul monografic Rar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
39-43; Dicț. esențial, 89-92; Iulian Boldea, Ana Blandiana, Brașov, 2000; Grigurcu, Poezie, I, 112-131; [Ana Blandiana], F, 2000, 3 (număr omagial); Alex. Ștefănescu, Aplauze pentru Ana Blandiana, RL, 2000, 47; Gh. Grigurcu, În spatele celebrității, RL, 2001, 12; Alex. Ștefănescu, De la monolog la dialog, RL, 2001, 21; Manolescu, Lista, I, 263-274; Pop, Viață, 141-143; Popa, Ist. lit., II, 560-563; Alex. Ștefănescu, Ana Blandiana, RL, 2002, 11; Ioan Holban, Proza Anei Blandiana, CL, 2002, 8; Mircea Iorgulescu, Proiecte de sine, „22”, 2003, 673
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
cu epigrame R. Gorgan, Ion Topor, R. Ustic, Alex. Dimcescu, Gabriel Țepelea, Gh. Păun, iar I. Vodă, Maria N. Petrescu cu fabule umoristice. Se publică numeroase balade vesele, semnate de Gh. M. Dăscălescu, Zaharia G. Buruiană, Maria Predescu, doine umoristice, monoloage și parodii având autori pe R. Runcu, Radu Baltazar, V. Popa, I. Gheorghe Petre, Mircea Croitoru, George Petrache, Traian Russu-Șirianu, Ion Pribeagu, Emil H. Nonu, Dan Mureș. Mai mult chiar, Traian Russu-Șirianu colaborează cu poezii umoristice în subdialect bănățean și
BRAVO!. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285872_a_287201]
-
cultural. A făcut parte din Astra și din Societatea pentru fond de teatru român. A încurajat teatrul românesc din Banat, organizând spectacole la care participa și ca interpret. A scris chiar piese (comedia Lecuit, publicată mai întâi în „Familia”), precum și monologuri (Niță Panjăn, Barbu Lăutaru). El este și autorul a două nuvele mai întinse, Fira (1886) și Piatra credinței (1894). Prima, o „nuvelă din popor”, expune practici magice și superstiții din mediul sătesc bănățean. Piatra credinței narează un moment din trecutul
BREDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
citate, menite a reconstitui mai autentic „fluxul vieții” și operei. Traducătorul s-a remarcat îndeosebi prin tălmăciri din lirica greacă modernă. A abordat, în ultima vreme, cu succes, și genul memorialistic, evocându-și cu deosebire cariera diplomatică. Un volum intitulat Monologuri paralele (1999) și cuprinzând un dialog epistolar cu Monica Anton dezbate probleme la ordinea zilei în anii ‘90. SCRIERI: Cincisutistul, București, 1952; Cu sufletul deschis, București, 1954; Tânărul mecanic, București, 1954; Balada împușcaților, București, 1955; Cântecele pământului natal, București, 1956
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
1987; Proces în recurs, București, 1988; Rădăcinile cerului, pref. Irina Petraș, București, 1989; Vase de Tanagra, București, 1993; Icoana nevăzută, București, 1996; Muntele, București, 1996; O carte pentru toți românii. Catolicism și ortodoxie românească, Cluj-Napoca, 1997; Ion Brad, Monica Anton, Monologuri paralele, București, 1999; Al doilea suflet, București, 2000; Ambasador la Atena, I-IV, pref. Dumitru Preda, București, 2001-2003; Avatarurile diplomației, București, 2002; Mamei, dincolo, București, 2002; Mircea Zaciu, Ion Brad, Dialog epistolar, îngr. și pref. Maria Cordoneanu, București, 2003. Traduceri
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Dora Mezdrea, Brăila, 2003. Repere bibliografice: Vrabie, Gândirismul, 325-330; N. Bagdasar, Istoria filosofiei românești, București, 1941, 238-243; Papadima, Creatorii, 84-92; Micu, „Gândirea”, 168-176; Constantin Georgiade, Despre filosofia de inspirație țărănească a lui Vasile Băncilă, „Revista de filosofie”, 1990, 1; Steinhardt, Monologul, 329-338; Dicț. scriit. rom., I, 232-234; Alexandru George, Întâlniri, București, 1997, 144-147; Constantin Mihai, Ontologie și redescoperire, CL, 2000, 11; Popa, Ist. lit, II, 1058-1059. V.P.S.
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
oraș sau un sat, un loc de veci pentru un copil sau o dropie la fel de intangibilă ca pasărea măiastră. Ciclul Vară și viscol rodează o formulă productivă în Cartea de la Metopolis - resuscitarea reală sau imaginată - a unui personaj. Prozele intitulate Monolog în fața fluviului, La curtea ospățului și Măști fără oameni relatează destinul sucit al lui Grigore Nereju, coborâtorul celei mai vechi stirpe din Glava. El moare oficial de două ori în timpul războiului și familia îi organizează de fiecare dată un priveghi
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
ezoterism ortodox și ostentație barocă, este una dintre cele mai originale și excentrice scrieri din literatura „de sertar” a ultimelor decenii. SCRIERI: Fragmente reziduale disparate din Calendarul incendiat al lui Ierusalim Unicornus, pref. Alexandru Paleologu, postfață Mihail Constantineanu, București, 1999; Monolog nocturn despre Suverana Slobozenie a Singurătății, îngr. Mariana Macri, pref. Andrei Pleșu, București, 2001. Repere bibliografice: Șasa Pană, Născut în ‘02, București, 1973, 362; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 205-211; Ungureanu, Imediata, II, 109-125; N. Steinhardt, Jurnalul fericirii
AVRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
civilizația Parisului, sunt menite a risipi prejudecăți sociale. Preocupat de a servi un repertoriu național, A. compune, eclectic, pastorale idilice, cu aer desuet și interstiții de agrement, și drame istorice, ce preiau elemente de recuzită romantică (efecte tari, deghizări), amestecă monologuri prea ample și dialoguri fără savoare, declamate de personaje artificiale. În contextul literaturii române, nuvelele lui A. par, la data apariției - 1859, ediția în limba franceză, 1867, cea în limba română -, depășite și greu clasabile. Pentru prozatorul îmbătrânit, aceste scrieri
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
componentă morală și implicit socială: „... cărțile adevărate, sincere nu sunt decât un drum împotriva singurătății, durerii, agresivității, ignoranței” (Bloc-notes, 1981). Împotriva singurătății, personajele imaginate vor acționa prin lungi confesiuni, adresate unui interlocutor-judecător, anchetator, uneori prieten, iar în absența acestora, prin monologuri destinate lor însele. Împotriva durerii, agresivității și ignoranței - reprezentate minuțios realist prin evenimente petrecute în anii ’50-’80 ai secolului trecut - se orientează întreaga tematică a prozatorului, preocupat în mod esențial de definirea de sine în raport cu un mediu social deformator
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]