1,756 matches
-
a zidurilor înalte, cât de vacuumul informațional, care apasă, și auzind pe undele radio că cineva își mai aduce aminte de noi, că ne mai ține minte și nu ne-au uitat încă cu totul, ți se mai ridică puțin moralul. Aceste clipe valorează mai mult, cred, decât un curs de tratament la medic. Am mai afirmat-o și cu alte ocazii că s-a scris și s-a vorbit în public despre noi foarte mult, dar adesea în contradictoriu. S-
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
activitatea religioasă până la sfârșitul vieții. Aici avea permisiunea de a sluji liber, în parohie, dar nu avea voie să se deplaseze în alte locuri. Casa parohială era în apropierea sediului securității de unde era veșnic urmărit. Era un apostol cu un moral foarte ridicat, și știa că este urmărit, dar cu toate acestea asculta radio Vatican. Aici la Tg. Jiu, când comuniștii i-au interzis să poarte haina franciscană, el a răspuns categoric: „Nu vă convine haina de preot franciscan, voi purta
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
imbecil nenorocit! spuse primarul, indicând cu brațul întins, în mod cât se poate de explicit, spațiul prin care oamenii civilizați intră sau ies din cameră. Tovarășuuu... Ieși afară, cretinule! Monstrul a părăsit camera inchizitorială descumpănit și amărât la culme, cu moralul adânc zdruncinat, trăind cea mai mare dezamăgire, cel mai mare eșec din cariera lui. O catastrofă! De unde se aștepta să fie elogiat, admirat și invidiat pentru metodele lui științifice de cercetare a infractorilor... Poftim! Adio Premiul Nobel, adio statui ecvestre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mai devreme. Cele cinci ore de curs m-au obosit îngrozitor, mai ales fiindcă predau tot timpul în picioare. Pot spera ca sosirea pachetului să fie de bun augur pentru mâine, ziua cea mare? Oricum, evenimentul ăsta mi-a ridicat moralul. 7 ianuarie [1950], marți, ora patru după-amiaza Azi-dimineață, nu știu cum, nici de ce, procesul s-a amânat pentru 7 martie. Am plecat de acolo la ora nouă fără un sfert, cu avocatul meu; el s-a oprit la tribunal, eu m-am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
prea rău pe acolo. O să plece și Chris[tiane] la Marina? Mă îngrijorează tare gândul ăsta, fiindcă, după părerea mea, Wally o să se ducă la Marina să-i facă un scandal cât toate zilele! De asta nu stai bine cu moralul? De ce te-ai închis într-un cerc prea strâmt și n-ai încercat să uiți, să mai schimbi un pic? N-aș putea spune că mie, deși am făcut asta, mi-a adus mare folos. Dar, oricum, era altceva decât
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de clienții tăi. De fapt, unii dintre ei aș putea spune chiar că-mi sunt prieteni. Când am întâlnit-o prima oară pe Laurel, tocmai se despărțise de bărbatu-său. Era supărată pe el și pe sine, și era cu moralul la pământ. Acum, nu că încerc să mă laud, dar când i-am găsit rochia aia Armani absolut perfectă cu care să se îmbrace la spectacolul ăla extraordinar de balet, la care urma să participe și el - când am privit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
amazoniene au tradiții complet primitive, e posibil ca sexul să fie, într-un anumit moment, acceptat drept tratament? Nu ar fi prima oară când sexul este folosit în ritualuri, fie ele religioase sau curative. Îmi imaginez dacă aș fi cu moralul la pământ, abuzată poate de un soț brutal, crezând că nimeni și nimic pe lumea asta nu mi-ar putea oferi iubire. Îmi imaginez efectul unei ședințe cu Alfonso, care știe să atingă punctele cele mai senzitive și, îmi pare
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
estetismul” comediei „de moravuri”. Primul gong al polemicii sună în scrisoarea din 6 august 1947, unde Ion Negoițescu își anunță prietenul că-i citise articolul din paginile României Viitoare și conține și prima delimitare care va declanșa polemica, aceea dintre moral și moravuri. „De plâns”, conchide criticul, nu sunt eroii caragialieni, ci moravurile, dar, esențial, tragicul nu se situează la nivelul socialului pentru care moravurile constituie o ipostază, - Max Scheller și Nicolai Hartmann sunt invocați -, ci la nivelul istoriei. Interesul pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Nicolai Hartmann sunt invocați -, ci la nivelul istoriei. Interesul pe care-l suscită „satira de moravuri” a lui I.L. Cara giale ar fi unul estetic, social, dar nu moral sau istoric. Ion Negoițescu proiecta o abordare fenome no- logică a moralului, tragicului și sublimului, primul termen fiind cardinal, pe care i-o încredința lui Radu Enescu pentru avantajul acestuia de a citi perfect „germana filozo- filor”. Directivele nu lasă nicio îndoială în ce privește rolul de lider al grupului care-i revine lui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
dacă suntem în stare să trăim criza, adânc, tulburător, înseamnă că suntem salvați. Conștiința zgudui- toare a amoralității înseamnă tocmai împlântarea noastră în moral, la punctul neutralizării Binelui cu Răul și posi- bilitatea de a trăi pe această axă morală.” „Moralul” devine un termen cheie al grupului cerchist, de aceea devine necesară radiografierea „amoralității”, aducerea ei în pla- nul conștiinței, supunerea ei unui demers analitic, rațio- nalist, cu un ultimativ sens soteriologic. Ceea ce presupune exorcizarea demonului comic din comediile lui Caragiale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care să le facă transmisibile. Teatrul lui Caragiale ar reflecta doar un localism, amprenta sa estetică nereprezentând decât relieful lumii românești și doar atât : o psihologie, o provincie. Nu va deveni nici- odată clasic pentru că nu posedă „marile dimensiuni ale moralului, - tragicului - sublimului - religiosului - misti- cului” . Explicația cuprinde un profil identitar al sufletului românesc și al culturii române „[...] căci sufletul nostru e astfel alcătuit că știm trăi numai pe o singură coardă, cea estetică, dar occidentalul european (de altfel, ca și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nespus de tenace. Mai târziu, unchiul m-a dat pe mâna unui subaltern al lui, de la minister, un bărbat de vreo 45-50 de ani, pe care îl considera inteligent și cult, să stea de vorbă cu mine, să-mi „ridice moralul” dar să mă și „judece” puțin. Am fost o dată și pe la el pe acasă, stătea într-un bloc construit între cele două războaie, într-un apartament ce mi s-a părut elegant. Din „prelucrarea” pe care domnul acela mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o fostă colegă de la România literară, de la o înălțime de la care eu nu mi-am permis s-o privesc niciodată, nici măcar când era o biată și neajutorată debutantă. Dimpotrivă, pe atunci am încercat să-i insuflu curaj, să-i ridic moralul. Acum, ar fi trebuit să urc mult și bine până să ajung la nasul ei. Dar oare este normal să te uiți de sus la cineva doar pentru că tu ai o opinie politică, iar el alta? Și chiar dacă s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fel! Într-o zi - poate în curând - voi scrie o carte mare despre familia mea, despre lupta disperată a micii burghezii belgiene pentru a supraviețui. (E ora șapte seara și am băut două pahare de țuică pentru a-mi fortifica moralul, pentru a-mi salva inima. Sunt singur acasă - părinții mei sunt plecați la Paris, pentru o vizită la sora mea.) Când am ajuns, joi, la Bruxelles, am telefonat la Amsterdam, unde se găsește editorul care se ocupă de drepturile de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
jos la plasa Sulița unde s-a format detașamentul cu direcția Botoșani spre a fi îmbarcați în tren. Acasă mamele au rămas cu ochii umezi de lacrimi și astfel viața românilor e tot mai grea, mai nesigură. Majoritatea românilor aveau moralul foarte scăzut din cauza celor trăite și în plus propaganda sovietică transmisă la radio, ziare și chiar prin armata sovietică existentă prin orașele țării, inclusiv Botoșani. Și la Hlipiceni oamenii erau dezorientați, sătui de lipsuri și greutăți. Unii sperau că vor
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
jos la plasa Sulița unde s-a format detașamentul cu direcția Botoșani spre a fi îmbarcați în tren. Acasă mamele au rămas cu ochii umezi de lacrimi și astfel viața românilor e tot mai grea, mai nesigură. Majoritatea românilor aveau moralul foarte scăzut din cauza celor trăite și în plus propaganda sovietică transmisă la radio, ziare și chiar prin armata sovietică existentă prin orașele țării, inclusiv Botoșani. Și la Hlipiceni oamenii erau dezorientați, sătui de lipsuri și greutăți. Unii sperau că vor
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în definitiv, nimeni nu o face mai temeinic în ceea ce-i privește, decât o fac ei înșiși. Dincolo de guverne, armate, FBI, CIA, sunt ei ca oameni și ca cetățeni. Este fals că nu au nevoie de alții ca să-și refacă moralul și că își sunt autosuficienți. Dintr-odată, cu asemenea gânduri își fac loc complexele noastre se inferioritate, adică exact acel tip de atitudini care ne îndepărtează de valorile lor, de modul lor de viață axat pe încredere în sine și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
piesele era așa de mare, încît Turcia avea cel puțin dreptul să pledeze pentru circumstanțele cele mai atenuante. Politica guvernului român, urmînd instrucțiunile acordate, cerea din partea mea o activitate neîntreruptă de a-i strînge pe cuțovalahi, de a le menține moralul și fervoarea națională, de a le asigura biserici și ținerea cultului, precum și școli și în total să-i apăr pe întreg teritoriul, așteptînd ca jocul diplomatic, pornit de Legația noastră la Constantinopol, să ajungă, printr-un decret dat de sultan
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
avusese loc o luptă la Kustendil, la vreo șaizeci de kilometri, și că bulgarii fuseseră rău bătuți. Această îndepărtare a norocului de o țară pînă atunci răsfățată de succes prea adesea umflat peste măsură de propagandă dădea o lovitură grea moralului populației. Pe fețele oamenilor se citea consternarea, însoțită de cuvinte mînioase și de amenințări. Lui Danev, care nu înceta să-mi facă declarații de prietenie bulgară care sunau ca un S.O.S., a trebuit să-i dau vestea mobilizării
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ori, totalizînd 15.000 de morți), fără ca opinia publică să aibă satisfacția să înregistreze cucerirea vreunui oraș important. Armatele se măcinau în asalturi fără rezultate decisive, în fața înălțimilor ce protejau Goriția. Intrarea României în război, în august 1916, a șfichiuit moralul publicului, ridicîndu-i-l. În Italia, ca pretutindeni în taberele aliate, intervenția română era așteptată cu nerăbdare, sperîndu-se de la ea un rezultat hotărîtor pentru terminarea rapidă a ostilităților. Deși doream această hotărîre supremă a României, noi, la Legația de la Roma, nu nutream
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe stradă, a venit un ordin care le cerea să nu poarte uniforma decît la cazarmă, în timpul orelor de serviciu, iar în rest să umble în civil. Prescripție comodă pentru a evita "necazuri", dar cu puține șanse de a ridica moralul unei nații și a menține ordinea cu demnitate. Iar cînd un carabinier era ucis de legionarii din Fiume, în timpul expediției lui d'Annunzio apărînd încărcătura vapoarelor atacate, văduva sa, în loc să primească medalia militară postumă la o ceremonie publică, din mîinile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
politic doritor de bine pentru țară știa toate astea, de ce nu le-a spus pînă acum? De ce a mers la meciuri, de ce s-a lăsat invitat de „maimuța curentată“ în lojă, de ce s-a pupat afectuos pe obraji cu „balega“? Moralul, eticul și iubitorul de dreptate Vadim trebuia să ia atitudine, imediat cum a aflat de „furtul Stelei“. Patriotul senator Vadim trebuia să spună, dacă știa, că bănuții bietei țărișoare au încăput pe mîna „derbedeului“. N-a suflat o vorbă pînă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în fund.) Ghiță! Ghiță! Să vie polițaiul! Trahanache: (după el până în fund) Ai puțintică. (întorcânduse singur în scenă.) E iute! n-are cumpăt. Aminteri bun băiat, deștept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect. Într-o soțietate fără moral și fără prințip... trebuie să ai și puțintică diplomație! Tipătescu: (întorcându-se din fund) Infamul! Canalia! Trahanache: Ei, astâmpără-te omule, și lasă odată mofturile, avem lucruri mai serioase de vorbit. Deseară e întrunire. S-a hotărât? Punem candidaturalui Farfuridi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
amețit) Da, neică Zahario. Trahanache: La revedere, Fănică. Tipătescu: La revedere, neică Zahario... Trahanache: (mergând spre ușe, condus de Tipătescu) Și nu te mai turbura, neică, pentru fitece mișelie. Nu vezi tu cum e lumea noastră? Într-o soțietate fără moral și fără prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie să ai (cu fineță) puțintică răbdare... (iese în fund.) SCENA V Tipătescu, apoi Zoe Tipătescu: (vine amețit și-mpleticindu-se din fund și cade pe un scaun cu capul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
distincte. Astfel, Zaharia Trahanache este un vanitos înșelat, un înrăit de o viclenie rudimentară (pregătește abil un contrașantaj, dezarmându-l pe Cațavencu). Posedând o gândire plată, este capabil să se entuziasmeze de o expresie de genul "într-o soțietate fără moral și fără prințipuri, care va să zică că nu le are". Temperamentul său domol, într-un fel, si el expresie a șireteniei, este sugerat de ticul verbal "ai putintica rabdare", dar si de numele care crează impresia de zahariseală, de capacitatea de a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]