5,593 matches
-
încercând să descopere maximele fundamentale de acțiune pe care trebuie să le adoptăm. La baza eticii sale stă imperativul categoric formulat astfel: "acționează totdeauna conform unei asemenea maxime care să poată deveni, în același timp, lege universală"21. Pentru Kant moralitatea constă în raportarea tuturor acțiunilor noastre la o legislație care face posibil un imperiu al scopurilor. Această legislație trebuie să fie aflată în orice ființa rațională și să izvorască din voința ei, al cărei principiu este următorul: nicio acțiune să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
numește principiu "un standard care trebuie respectat, nu pentru că el va face să avanseze sau va proteja o situație economică, politică sau socială socotită dezirabilă, ci pentru că reprezintă o cerință a justiției și a echității sau o altă dimensiune a moralității"138. Atât principiile juridice, cât și regulile juridice indică decizii specifice despre obligațiile legale în circumstanțe specifice, dar ele diferă prin caracterul direcției pe care o dau. "Regulile sunt aplicate într-o manieră totul-sau-nimic. Dacă sunt date faptele pe care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Cea de-a doua idee se referă la faptul că judecătorii au o datorie, care este denumită uneori obligație de răspundere profesională, care le impune să respecte și să impună politica morală a țării lor. Altfel spus, Dworkin crede că moralitatea cere judecătorilor să aplice legile țării și, dacă acestea se află în conflict sau sunt neclare, trebuie să hotărască în acel caz în conformitate cu acele standarde de politică morală pe care se bazează legile, astfel încât să exprime o morală coerentă 144
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
său. Judecătorii chemați să rezolve cazuri în care legea este neclară sau să rezolve un conflict de legi trebuie să hotărască în conformitate cu spiritul dominant al legii, dincolo de corpul textului de lege. Acesta este un mod simplu de a susține că moralitatea cere oricărei persoane care face parte dintr-o instituție să respecte atât litera cât și spiritul legii, deși Dworkin este conștient de faptul că, concepții morale diferite și incompatibile au influențat de-a lungul timpului guverne și oficiali diferiți 145
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
conștiințelor. O normă juridică atunci când este decretată și când este aplicată cu convingere se întemeiază pe pretenția că e cea bună, cea justă, adică unica bună și justă. Justul este tipul de evaluare caracteristică normelor de drept.189 1.4. Moralitatea dreptului Uneori existența unei conexiuni necesare între drept și morală se reduce la afirmația că dreptul trebuie să se conformeze, în anumite aspecte, cerințelor dreptății și moralei. De asemenea, se spune că o normă de drept care impune un comportament interzis
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dreptate este, în mod obligatoriu, realizat de fiecare dată când conduita umană este controlată de norme generale anunțate public și aplicate de instanțe 190. Unii autori susțin însă că, pentru a exista ca atare, dreptul trebuie să îndeplinească condiția de moralitate intrinsecă, iar lipsa totală a respectului față de orice deziderat de moralitate este rezultatul absenței dreptului 191. Această afirmație poate fi înțeleasă în sensul că dreptul este valabil doar în cadrul moralei, adică ordinea de drept este o parte componentă a ordinii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
umană este controlată de norme generale anunțate public și aplicate de instanțe 190. Unii autori susțin însă că, pentru a exista ca atare, dreptul trebuie să îndeplinească condiția de moralitate intrinsecă, iar lipsa totală a respectului față de orice deziderat de moralitate este rezultatul absenței dreptului 191. Această afirmație poate fi înțeleasă în sensul că dreptul este valabil doar în cadrul moralei, adică ordinea de drept este o parte componentă a ordinii morale. 1.4.1. Apartenența la drept a legilor imorale sau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pentru a justifica afirmația că un sistem de drept trebuie să se conformeze, într-o anumită măsură, cerințelor moralei. Adepții pozitivismului juridic au încercat să demonstreze că nu este necesar ca legile să reproducă sau să satisfacă anumite cerințe ale moralității, chiar dacă, de fapt, ele fac deseori acest lucru. Această susținere a pozitivismului a fost respinsă apelându-se la doctrina clasică a dreptului natural, care afirmă că există anumite principii ale conduitei umane care pot fi descoperite de rațiune și în conformitate cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
are cel mai aproape de inimă și pe care are cel mai mare interes să le propovăduiască și să le consolideze prin cuvânt și faptă"224. Tocmai aceste reguli morale, afirmă Mill, formează obligațiile justiției. Trebuie amintit aici că Mill tratează moralitatea în sens larg în termeni de "obligații morale", obligație sau datorie însemnând astfel o regulă de conduită pe care agentul e ținut să o respecte și a cărei nerespectare atrage pedeapsa 225. El înlocuiește distincția lui Kant dintre "datoriile perfecte
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este "un nume pentru o anumită clasă de reguli", "un nume adecvat pentru anumite utilități sociale, care sunt cu mult mai importante și, prin urmare, mai absolute și mai imperative decât toate celelalte"226. Prin urmare, justiția e definită în cadrul moralității, iar dacă moralitatea e una de tip utilitarist și justiția va fi tot una de tip utilitarist. O perspectivă cu totul diferită de cea utilitaristă îi revine lui John Rawls, care în celebra sa lucrare A Theory of Justice tratează
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pentru o anumită clasă de reguli", "un nume adecvat pentru anumite utilități sociale, care sunt cu mult mai importante și, prin urmare, mai absolute și mai imperative decât toate celelalte"226. Prin urmare, justiția e definită în cadrul moralității, iar dacă moralitatea e una de tip utilitarist și justiția va fi tot una de tip utilitarist. O perspectivă cu totul diferită de cea utilitaristă îi revine lui John Rawls, care în celebra sa lucrare A Theory of Justice tratează chestiunile privitoare la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să dorească să acționeze non-egoist și să reușească să își înfrâneze, din motive interioare, comportamentul egoist. Motivația morală, ca de altfel, tot ceea ce ține de om, este produsul influențelor sociale, al educației, al culturii 42. Amoralitatea este "punctul "0" al moralității, iar amoral este, prin excelență, copilul în fază preeducațională"43. Ea definește necunoașterea normelor morale, faza critică de cristalizare a convingerilor. În cazul adulților, este amoral individul care stă pe poziția indiferenței. Pozitivismul este o concepție filosofică cu reale implicații
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Aristotel. Așadar nu este surprinzător faptul că această concepție a reapărut la unii filosofi de formație aristoteliană, precum Bernard Williams 135. Potrivit sentimentaliștilor, noi nu dezaprobăm o acțiune pentru că este vicioasă, ci ea este vicioasă pentru că noi o dezaprobăm. Atât timp cât moralitatea se bazează pe sentimente umane, întrebarea care se pune este dacă avem motive să ne bucurăm că avem aceste sentimente și să le permitem să ne guverneze. Așa cum arată Hume, dacă luăm o acțiune căreia i se permite să fie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nimic care transcede lumea naturală în care trăim, iar natura noastră umană comună face posibilă autoguvernarea înăuntrul ei140. Pentru a cerceta dacă ne putem aproba natura morală, trebuie să apelăm la unele standarde, în termenii cărora să putem judeca dacă moralitatea este bună sau rea. Moralitatea trebuie aprobată sau respinsă dintr-un punct de vedere care, la rândul său, revendică pretenții asupra noastră și care are cel puțin un potențial normativ 141. Potrivit lui Hume, judecățile morale se bazează pe sentimentele de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în care trăim, iar natura noastră umană comună face posibilă autoguvernarea înăuntrul ei140. Pentru a cerceta dacă ne putem aproba natura morală, trebuie să apelăm la unele standarde, în termenii cărora să putem judeca dacă moralitatea este bună sau rea. Moralitatea trebuie aprobată sau respinsă dintr-un punct de vedere care, la rândul său, revendică pretenții asupra noastră și care are cel puțin un potențial normativ 141. Potrivit lui Hume, judecățile morale se bazează pe sentimentele de aprobare sau dezaprobare pe care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
convergențe a sentimentelor, asupra caracterului unei persoane. Noi toți aprobăm sau dezaprobăm anumite caracteristici, iar ca rezultat ajungem să împărtășim același ideal al caracterului bun142. Bernard Williams, la fel ca și Hume, neagă orice formă de realism și susține că moralitatea își are rădăcinile în dispozițiile umane. Dacă la Hume aceste dispoziții sunt naturale, în schimb la Williams acestea sunt cultivate doar trăind într-o societate. Potrivit lui Williams, valorile și credințele oamenilor formează o parte din structura lumii sociale în care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de convingerile noastre etice, iar valorile noastre sunt dependente de sentimentele noastre morale. Singura întrebare care mai poate fi ridicată în acest caz este dacă este bine pentru noi să avem aceste sentimente. Dacă Hume a stabilit normativitatea arătând că moralitatea este congruentă cu interesul propriu, Williams crede că aceasta ar trebui stabilită în congruență cu propășirea umanității 144. . În aceeași categorie a sentimentaliștilor, C. Korsgaard îl include și pe John Stuart Mill, deși, spune ea, "Mill, spre deosebire de Hume sau Williams
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
orice direcție"147. Prin urmare, Mill concluzionează că "nu există niciun motiv pentru care (principul utilității) nu ar putea avea ... toate sancțiunile care aparțin oricărui alt sistem moral"148, deci, oricine poate fi antrenat să devină utilitarist. Mill crede că moralitatea este normativă atunci când reflecțiile noastre asupra conceptelor morale ne determină să fim bucuroși că motivele morale au fost instalate în noi. Sancțiunile interne, așa cum a arătat, pot fi legate de orice fel de conduită, inclusiv de una arbitrară. Mill spune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ar putea ca și această asociere să fie eliminată prin analiză, chiar după ce a fost inculcată prin educație"149. Motivația utilitaristă ar părea astfel arbitrară, dar Mill continuă: "Dar există această bază de puternice sentimente naturale și ea constituie forța moralității utilitariste odată ce fericirea generală e recunoscută ca standardul eticii. Acest fundament trainic e acela al sentimentelor sociale ale omenirii dorința de a ne afla în unitate cu semenii noștri, dorință care e deja un principiu puternic al naturii umane și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
unei suferințe, de către o anumită autoritate, unei persoane care este vinovată de săvârșirea unei infracțiuni. Folosirea cuvântului infracțiune este deliberată întrucât este un termen echivoc și este preferată utilizării unor sintagme de tipul încălcare a unei reguli, a legii, a moralității sau a drepturilor cuiva. Secolul al XX-lea este dominat de ideile care susțin necesitatea prevalării măsurilor de siguranță față de pedeapsă, ca metode de combatere a criminalității și de apărare a societății. Teoriile care acordă preeminență funcției preventive a pedepsei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a comis un viol, nu trebuie la rândul ei să fie violată, ci doar ca suferința pricinuită făptuitorului să fie echivalentă celei provocate victimei. Este greșit să considerăm că la Kant "retribuție" înseamnă "răzbunare". Răzbunarea este un instinct natural, dar moralitatea ne cere să ne ridicăm peste ceea ce ne dictează instinctele noastre de răzbunare. Apare aici problema unor afirmații de tipul: dacă furi de la altul, furi de la tine, semnificând prin aceasta faptul că prin acțiunea lor, hoții fac ca proprietatea asupra
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
All, București, 2008. Buber, Martin, Eu și Tu, traducere și prefață de Ștefan Aug. Doinaș, Editura Humanitas, București, 1992. Burtt, Edwin A., (editor), The English Philosophers from Bacon to Mill, The Modern Library, New York, 1939. Caraiani, Ovidiu (editor), Dreptate sau moralitate? O intoducere în filosofia politică a lui John Rawls, Editura Comunicare.ro, București, 2008. Cătineanu, Tudor, Elemente de etică, vol. I, II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982. Cătineanu, Tudor, Constructe, Editura Sinapsa, 2000. Ceterchi, Ioan; Craiovan, Ion, Introducere în teoria generală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
s Modern Enemies and the Theory of Natural Law, The University of Chicago Press, Chicago, 1971. Wright, Georg Henrik von, Normă și acțiune (Studiu logic), traducere de Drăgan Stoianovici și Sorin Vieru, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. Williams, Bernard, Moralitatea. Introducere în etică, traducere de Valentin Mureșan, Editura Alternative, 1993. Zimbinski, Zygmunt, "Condiții preliminare ale aplicării logicii deontice în raționamentele juridice", în volumul Norme, valori, acțiune, traducere de S. Vieru, D. Stoianovici, Editura Politică, București, 1979. Indice de nume A
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și Enciclopedică, București, 1982, p. 18. 4 Expresia logică deontică a fost contestată uneori, termenul fiind considerat polisemantic. Termenul deontic, de origine grecească, înseamnă ceea ce trebuie, ceea ce e necesar, iar Jeremy Bentham utilizează termenul de deontologie pentru a denumi știința moralității. Deontologia s-a constituit ca ramură a eticii, preocupată de problemele obligației morale. Deoarece astăzi prin cod deontologic sunt desemnate regulile de comportare morală, de corectitudine în cadrul unei profesiuni, unii autori preferă termenii de logica normelor sau de logica sistemelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Cătineanu, op. cit., vol. I, pp. 104-105. 41 V. Mureșan, Introducere: R. Hare și tentația unificării teoriei morale, în: V. Mureșan (editor), Filosofia morală a lui Richard M. Hare, Editura Paideia, București, 2006, pp. 84-86. 42 B. Williams, Introducere în etică. Moralitatea, Editura Alternative, București, 1993, pp. 20-21. 43 T. Cătineanu, op. cit., p. 269. 44 Ibidem, pp. 269-270. 45 B. Williams, op. cit., pp. 18-20. 46 I. Craiovan, op. cit., p. 212. 47 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, op. cit., p. 29. 48
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]